Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GAȘPER, GAȘĂ, GAȘCĂ, GAȘPERIȚĂ, GÂGÂI, GAIȚĂ, GAOLEAN, GHANEZ, PUIA-GAIA ... Mai multe din DEX...

GA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GA interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul gâștelor. - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

ga/ga- interj.

Sursa : ortografic

 

GA interj. (se folosește, repetat, pentru a reda strigătul gâștelor sau pentru a le chema). /Onomat.

Sursa : NODEX

 

ga interj. - Exprimă gîngureala copiilor și strigătul gîștelor. - Var. gaga, gîga. Creație expresivă. - Der. gîgîi, vb. (despre gîște, a striga), cf. sl. gagati, germ. gackern; gîgîială (var. gîgîitură), s.f. (strigăt al gîștelor); gîgă, s.m. (copil; Bulă, personificare a copilului care le știe pe toate); gagă (var. gîgă, gaică), s.f. (mamă; soră mai mare); gîgîli (var. găgăli), vb. (despre rațe, a striga; despre copii, a gînguri); gîgîlice, s.f. (micuț, mititel; obiect mic); ghirghilic, s.m. (copil, copilaș); gîgîțele, s.f. pl. (anemonă, Anemona pulsatilla); gîgău (var. găgău), s.n. (Trans., terci); găgăuț(ă), s.m. (prost, tont); găgăuție, s.f. (prostie). Cf. gîng-, gogă, gaie.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru GA.

George Coșbuc - Povestea gâștelor

... în cale, Când văd apa undeva, Căutând pornesc agale Tot crezând că-i vor afla. Vin și rațe să le-ajute: Mac-mac-mac și ga-ga-ga! Mac-mac-mac! Haid vino, du-te, Zile-așa pe râu pierdute! Ga-ga-ga! Iar când gâștele stau gloată Și prin dreptul lor te duci, Sare tabăra lor roată Și te-ntreabă: Ce ne-aduci? Ai găsit papucii? Spune ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare

... lume se arată Și ne-ncepe a cânta. La-nceput coțofenează, Glasul și-l mai subțiază, Dar ce-i faci? că e tot ga! Țipă: ga ! și ga ! răsună; Păsările se adună, Ascultă și aud: gară! Se uită, dar nu văd cioară. Dihania-nnebunește, Cântă — cine-o mai oprește? "Sunt — zice ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... pentru viermiÄ­, care-i rod rădăcinele. Și tĂ³te aceste se urmĂ©ză cu necesitate organică, și în acelașÄ­ fel se petrec lucrurile în întrĂ©ga lume viețuitĂ³re: cresce și se sporesce ceea-ce se desfășură în condițiunÄ­ priinciĂ³se, și se piere încetul cu încetul ceea-ce nu se ... Ä­eșea împÄ•cat în sufletul lui să-șÄ­ vadă gospodăria. Inviorat după nĂ³ptea petrecută în somunl liniștit și întăritor, el simțea în întrĂ©ga eÄ­ întindere mulțumirea firească, de care tĂ³tă vietarea e coprinsă când sĂ³rele-șÄ­ rÄ•varsă rÄ•sÄ•rind lumina încă slabă peste cele ... ră a vântului, albastrul cerului senin, verdele fraged al câmpuluÄ­ și florile risipite peste el, valurile limpezÄ­ ale pârîului, cântecul păsÄ•rilor înveselise, întrĂ©ga lume atât de minunată în alcătuirea eÄ­ se desfășĂ³ră în fața luÄ­ și el ferit de alte preocupări, o vede în tĂ³tă amÄ ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... œMi-e milă și mie de sÄ•rmana vÄ•duvă, care a fost rÄ•Å­ povățuită, și sînt gata să-Ä­ las întrĂ©ga avere-mÄ­ zise el; mÄ• mulțumesc cu asigurarea hipotecară a pretențiunei mele." După grele și îndelungate negocieri am pus dar la cale o ...

 

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac

... Prepeleac mărită capra! Apoi înșfacă gânsacul și pleacă tot înainte spre târg. Când ajunse în târg, gânsacul, dorit de gâște, țipa cât îl lua gura: "ga, ga, ga, ga!" "Na! c-am scăpat de dracul și am dat peste tată-său: acesta mă asurzește! Las' că te însor eu și pe tine acuși, măi ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ­? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ­ de când eÅ­ începusem a studiĂ  și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meÅ­ «Strat și substrat», eÅ­ am obținut douÄ• soluțiunÄ­ capitale: 1°. În secolul VII maÄ­ existaÅ­ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ­ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ­ în Serbia, maÄ­ ales în Dalmația, pe carÄ­ însă Ä­-aÅ­ slavisat apoÄ­ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ  numiții Macedo-românÄ­ și Istriano-româniÄ­ de astădzÄ­ sunt Daco-românÄ­, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ­, de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ­ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui ţânţar Istoria unui țânțar de Constantin Stamati-Ciurea Născut pe suprafața celui mai pitoresc lac de pe văile Cașe­mirului, pe sânul florii lotus1, ce-și întinde buchetele sale mirosi­toare pe luciul oglinzii apelor acelui lac, nu am uitat cele mai mărunte detailuri ale momentului când am intrat în viață; căci cu toate că viața noastră este scurtă și în comparație cu viața omului se poate numi numai o clipeală, pentru aceea noi avem numai două perioade în viață, adică tinerețea și moartea, pe când la oameni de la tinerețe până la moarte se trage tristul și înde­lungatul period al bătrâneților cu suferințele lor de neputințe trupești, cu deziluzii amare, cu doruri ale trecutelor fericiri, care li se arată în depărtare, stingându-se cu ultimele raze ale flăcării juneții. Dar și junețea lor e adeseori jalnică, fiind năvălită de miriade de dușmani microscopici, ce le rod măruntaiele, gospodărind în ale lor maiuri, alcătuiesc văgăuni ca și molusculele de mărgean, ce zidesc în fundul oceanului stânci ciudate; și sumeața frunte, ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejin­du-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea)

... Hoțul! PETRU RAREȘ: Petru Rareș Majearul... MOGÂRDICI: Cum-cum? PETRU RAREȘ: Petru... MOGÂRDICI: P-al treilea nu l-am înțeles. PETRU RAREȘ: Majearul... MOGÂRDICI: Mă-ga... Așa... Nu cunosc... Eu auzisem altfel... Că nu puteam crede... PETRU RAREȘ: Deschide-mi, și Sfântul Petru să-ți deschidă porțile raiului... MOGÂRDICI: A ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru GA.

GAȘPER

GÁȘPER , gașperi , s . m . ( Fam . și ir . )

 

GAȘĂ

GÁȘĂ , gașe , s . f . ( Mar . ) Ochi de dimensiuni mari , executat la capătul unei

 

GAȘCĂ

GÁȘCĂ , găști , s . f . ( Peior . ) Grup restrâns de oameni , uniți între ei prin preocupări , mai ales în vederea săvârșirii unor acțiuni reprobabile ; grup de oameni care se află la periferia

 

GAȘPERIȚĂ

GÁȘPERIȚĂ , gașperițe , s . f . ( Fam . și ir . ) Țigancă . - Gașper + suf . -

 

GÂGÂI

... GÂGÂÍ , pers . 3 g ? gâie , vb . IV. Intranz . ( Despre gâște sau rațe ) A scoate strigăte caracteristice speciei . - Formație onomatopeică . Cf . %ga [ ga

 

GAIȚĂ

... cu coada neagră , care poate imita sunetele scoase de alte păsări ( Garrulus glandarius ) . 2. Epitet dat unei persoane care vorbește mult și fără rost . [ Pr . : ga

 

GAOLEAN

... GAOLEÁN , gaoleani , s . m . Plantă furajeră din familia gramineelor , asemănătoare cu porumbul , cu semințe bogate în proteine și grăsimi ( Sorghum chinense ) . [ Pr . : ga

 

GHANEZ

... bază a Ghanei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Ghanei sau ghanezilor ( 1 ) , privitor la Ghana sau la ghanezi . [ Pr . : ga

 

PUIA-GAIA

... s . f . art . ( În sintagma ) De - a puia - gaia = numele unui joc de copii ; de - a baba - gaia . [ Pr . : pu - ia - ga