Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GRĂUNȚOS, ZOB, CĂUȘ, COȘ, GRĂUNȚĂ, MARACAS, POLINIE, RĂȘLUIT, SCOARȚĂ, TEICĂ ... Mai multe din DEX...

GRĂUNȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GRĂÚNȚ, grăunțe, s.n. V. grăunte.

Sursa : DEX '98

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GRĂUNȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru GRĂUNȚ.

Ion Luca Caragiale - La conac

Ion Luca Caragiale - La conac La conac de Ion Luca Caragiale Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit... N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, ...

 

Alecu Donici - Furnica (Donici)

Alecu Donici - Furnica (Donici) Furnica de Alecu Donici O furnică De soi mică, Iar de inimă prea mare, Adusese furnicarul într-o nespusă mirare, Căci, precum al ei istoric lumea au încredințat, Ea purta grăunțe întregi de orzul cel mai mășcat. Era înc-acea furnică Și la războaie voinică: Unde viermișor vedea, Se repezea și-l prindea. Chiar paingul cu atâtea săbii, coase, înarmat, Al ei ac de biruință într-o vreme au cercat. Dar furnica, ca și omul, cu dorinți nesățioase, De-a furnicarului slavă prea curând se dezgustase. — La târg — zise ea odată -- Mă duc lumea să mă vadă Și oamenii să se miere De vestita mea putere. Și așa, prea îngâmfată, Într-un mare car de fân ea s-au cățărat îndată; Au ajuns la târg, dar ah! ce cumplită lovitură Mândriei sale văzură. Căci nici unul dintre oameni la furnică nu căta, Când puterea să-și arăte, ea minunt nu înceta Și, cu toată-a ei silință, bețișori de fân trăgea Sau vreo muscă nătăraucă prinzând, iute împungea. Dar în sfârșit obosită de zadarnice cercări, Câinelui de lângă car, au zis: "Dragă, nu te mieri De-a ...

 

Alexandru Vlahuță - Sămănătorul

Alexandru Vlahuţă - Sămănătorul Sămănătorul de Alexandru Vlahuță Pășește-n țarină sămănătorul Și-n brazda neagră, umedă de rouă, Aruncă-ntr-un noroc viața nouă, Pe care va lega-o viitorul. Sunând, grăunțele pe bulgări plouă: Speranța, dragostea lui sfântă, dorul De-a-mbelșuga cu munca lui ogorul, Le samănă cu mâinile-amândouă. Trudește, făcătorule de bine, Veni-vor, roiuri, alții după tine, Și vor culege rodul bogăția. Tu fii ostașul jertfei mari, depline: Ca dintr-un bob să odrăslească mia, Cu sângele tău cald stropește

 

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier

Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier Cântecele unui greier de Cincinat Pavelescu În viața mea de pribegie, Gonit mereu de-al soartei bici, Am îngânat cântece mici De dragoste și ironie. Și, cum trăiam mai mult în vis, Făcui risipă de simțire Și-n versuri șchioape am închis O lacrimă lângă-o zâmbire! Am îngânat cântece mici, Fără pretenție să fie Gustate la Academie, Căci toate versurile mele Mici diamante, mici mărgele, Buchete fără de panglici, Garoafe, crini și ghiocei, Sunt scrise doar pentru femei Și pentru patru-cinci amici. Când iarna am simțit că soba Pe versu-mi cald nu pune preț, Cu grabă m-am drapat în roba De magistrat, ca să nu-ngheț. Și-am colindat întreaga țară Cinstit c-o leafă de aprod, Purtând sub robă o chitară Și-o inimă în loc de cod. Azi iarna-mi bate la ferești Și vântu-n recea-i simfonie Parcă mă-ntreabă: Unde ești, Poete, plin de veselie? Hambarele mi-s goale, nici N-am strâns, cu cântecu-mi de greier, Grăunțe s-am până la treier. Dar simt o umbră grea pe creier: Uitarea celor mari și mici! Și-n stepa iernii argintie, Când singur, trist, fără ...

 

Cincinat Pavelescu - Greierul și furnica (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Greierul şi furnica (Pavelescu) Greierul și furnica de Cincinat Pavelescu La Fontaine Greierul cântând mereu, Vara bine, toamna greu, Crivățu-l găsi calic Și-n hambare cu nimic. Nici măcar o frimitură De viermuși să bage-n gură Atunci pleacă, plin de frică, La vecina lui furnică, Și se roagă, pânla vară Ca de foame să nu moară În hatâru-i să renunțe La vreo câteva grăunțe. Și făcându-și vocea blândă:  Jur pe cinstea mea de greier! Ți le-ntorc cam după treier! Și-ți plătesc chiar o dobândă! Dar furnica, îndrăcită La-mprumut și cam zgârcită (Ăsta-i singuru-i cusur) Întrebă pe trubadur:  Vara ce-ai făcut, vecine?  Zi și noapte stam la drum Și cântam pentru oricine...  Ai cântat? Îmi pare bine! N-ai decât să joci

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către Silvestru Morariu-Andrievici

Constantin Stamati-Ciurea - Către Silvestru Morariu-Andrievici Către Silvestru Morariu-Andrievici de Constantin Stamati-Ciurea Eminența voastră! Din ceasul când am avut onoarea a Vă întâmpina pe calea vieții mele, am știut a Vă înțelege și a Vă prețui, încredințându-mă că nu în zadar Dumnezeu V-a însemnat soarta de cârmaci al unui popor, care negreșit Vă adorează ca pe un eminent apostol al adânc înțeleptei noastre religiuni. Eu, smuls de soartă de la sânul mamei patrii, rămăsei ca orfan din leagăn înstrăinat de ea până acum aproape de mormânt. Numai din spusele străinilor știam că sunt o părticică din corpul viguros al unui popor brav, pe care nu l-am cunoscut, un atom din o patrie pe care nu am văzut-o. Ca utopistul eu păstram în suflet acel ideal prin instinctul sângelui, gugolindu-l în inima mea, împodobindu-l în gând cu cele mai strălucite odoare, precum face un logodnic cu mireasa sa. Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama Română mă dezmierda când mă legăna în pruncie. Ea, murind, mă strânse în brațe ținându-mi obrazul lipit ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

Dimitrie Anghel - Duşmanul maşinismului Dușmanul mașinismului de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii, pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit ...

 

Gelu Vlașin - 20:48

Gelu Vlaşin - 20:48 â†�â†� 20:37 20:48 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 21:01 →→ pe kogălniceanu un fluture alb precum cerul transparent în zorii zilei de marți ocolește semaforul plictisit de-atâta culoare și pietonul aleargă să-și cumpere de la piață gogoși sau poate ouă de paști o bătrănă vinde nuci la colțuri de stradă s-a făcut coadă cică s-ar vinde grăunțe portocalii mari cât o zi de post spun unii că viața e prea scurtă și că sfârșitul e aproape de douăzecișipatrudeore stau întins pe caldarâm (și nimeni nu se-ndură să mă

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coțofană Fără ocupație A adus o veste-n goană Și-a făcut senzație: Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baștină Și din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ție-o ...

 

Ion Luca Caragiale - Mitică

Ion Luca Caragiale - Mitică Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1900 - Mitică... și mai cum? - E destul atâta: Mitică - de vreme ce și dumneata îl cunoști tot așa de bine ca și mine. Firește că trebuie să-l cunoaștem: îl întâlnim atât de des - în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramvai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus - în fine pretutindeni. Mitică este bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris, și Mitică, se-nțelege, este un mic parizian. El nu e nici tânăr, nici bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un băiat potrivit în toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face să aibă un caracter marcat este spiritul lui original și inventiv. Mitică este omul care pentru fiecare ocaziune a vieții găsește un cuvânt de spirit la moment, și pentru asta simpaticul parizian al orientului este foarte căutat și plăcut în societate. Mitică are o magazie, un arsenal, o comoară de vorbe, de întrebări, de răspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea să-l cunoască. Mai cu seamă pe provinciali, micul nostru parizian îi epatează cu verva lui scânteietoare. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru GRĂUNȚ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru GRĂUNȚ.

Exodul Capitol 16

Exodul Capitol 16 Exodul 15 Exodul Capitol 16 1 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; și au ajuns în pustia Sin, care este între Elim și Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieșirea lor din țara Egiptului. 2 Și toată adunarea copiilor lui Israel a cîrtit în pustia aceea împotriva lui Moise și Aaron. 3 Copiii lui Israel le-au zis: ,,Cum de n`am murit loviți de mîna Domnului în țara Egiptului, cînd ședeam lîngă oalele noastre cu carne, cînd mîncam pîne de ne săturam? Căci ne-ați adus în pustia aceasta ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta.`` 4 Domnul a zis lui Moise: ,,Iată că voi face să vă ploaie pîne din ceruri. Poporul va ieși afară, și va strînge, cît îi trebuie pentru fiecare zi, ca să -l pun la încercare, și să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea. 5 În ziua a șasea, cînd vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult de cît vor strînge în fiecare zi.`` 6 Moise și ...

 

Rut Capitol 2

Rut Capitol 2 Rut 1 Rut Capitol 2 1 Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, și se numea Boaz. 2 Rut, Moabita, a zis către Naomi: ,,Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns: ,,Du-te, fiica mea.`` 3 Ea s`a dus într`un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Și s`a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec. 4 Și iată că Boaz a venit din Betleem, și a zis secerătorilor: ,,Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns: ,,Domnul să te binecuvinteze!`` 5 Și Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: ,,A cui este tînăra aceasta?`` 6 Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: ,,Este o tînără Moabită, care s`a întors cu Naomi din țara Moabului. 7 Ea a zis: ,Dă-mi voie să strîng și să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` ...

 

Proverbele Capitol 27

Proverbele Capitol 27 Proverbele 26 Proverbele Capitol 27 1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu știi ce poate aduce o zi. - 2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. 3 Piatra este grea, și nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea de cît amîndouă. - 4 Furia este fără milă și mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - 5 Mai bine o mustrare pe față de cît o prietenie ascunsă. - 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. - 7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. - 8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său. 9 Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - 10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. - 11 Fiule, fii înțelept, și înveselește-mi inima, și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. - 12 Omul chibzuit ...

 

Leviticul Capitol 25

Leviticul Capitol 25 Leviticul 24 Leviticul Capitol 25 1 Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara pe care v`o dau, pămîntul să se odihnească, să țină un Sabat în cinstea Domnului. 3 Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via, și să strîngi roadele. 4 Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pămînt, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul, și să nu-ți tai via. 5 Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute dela seceriș, și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt. 6 Ceeace va ieși dela sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7 vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pămîntului să slujească de hrană. 8 Să numeri șapte săptămîni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRĂUNȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru GRĂUNȚ.

GRĂUNȚOS

... GRĂUNȚÓS , - OÁSĂ , grăunțoși , - oase , adj . Cu grăunțe , care are aspect de grăunțe ; granulos . [ Pr . : gră - un - ] - Grăunțe ( pl . lui grăunț

 

ZOB

ZOB s . n . 1. Așchii rezultate în urma tăierii arborilor cu toporul , cioburi mărunte rezultate în urma spargerii unui vas de sticlă , de ceramică etc . 2. ( Pop . ) Grăunțe de ovăz ( amestecate și cu alte grăunțe ) date ca hrană

 

CĂUȘ

CĂÚȘ , căușe , s . n . 1. Vas de lemn in formă de cupă sau de lingură mare , folosit pentru a lua apă , făină , grăunțe etc . ; cauc ; p . ext . nume dat unor unelte care au această formă . 2. Lingură mare de lemn cu care se toarnă vinul din pritoacă în cadă . 3. Lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor , cu care se scoate , se așază și se amestecă coagulul . 4. Lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă . 5. Piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două cabluri între ele . 6. Cancioc . 7. ( Mar . ) Bazin mic într - un port , pentru

 

COȘ

COȘ ^2 , coșuri , s . n . Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri , s . n . 1. Obiect de diferite forme , făcut dintr - o împletitură de nuiele , de papură , de rafie etc . , cu sau fără toarte , care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte ; coșarcă . 2. Unealtă de pescuit de formă ovală , cilindrică etc . , făcută din împletitură de nuiele sau de mlajă și folosită la prinderea peștilor mici . 3. ( La jocul de baschet ) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei mori mici , în formă de ladă cu gura largă și fără fund , în care se toarnă grăunțele de măcinat . 5. Împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului , înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte . 6. Acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri , care se poate ridica sau strânge . 7. ( ...

 

GRĂUNȚĂ

GRĂÚNȚĂ , grăunțe , s . f . V .

 

MARACAS

MARACÁS , maracase , s . n . Instrument muzical de percuție sud - american , construit dintr - o nucă de cocos care conține grăunțe și

 

POLINIE

POLINÍE^2 , polinii , s . f . Canal navigabil printre ghețurile marine . POLINÍE^1 , polinii , s . f . ( Bot . ) 1. Masă formată din grăunțe de polen aglomerate . 2. Organ floral format din unirea staminelor la

 

RĂȘLUIT

RĂȘLUÍT , - Ă , rășluiți , - te , adj . ( Despre grăunțe , semințe etc . ) Descojit ^2 , decorticat . - V.

 

SCOARȚĂ

SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală ; coajă care se formează la suprafața pământului după ploi mari urmate de secetă . 3. ( Anat . ; în sintagma ) Scoarța cerebrală = partea exterioară a emisferelor cerebrale , formată din substanță nervoasă cenușie . 4. Copertă rigidă a unei cărți , a unui registru etc . 5. Perete de scânduri cu care se înlocuiesc loitrele carului când se transportă grăunțe . 6. Covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din

 

TEICĂ

TÉICĂ , teici , s . f . 1. Cutie mobilă ( de lemn ) în care cad grăunțele din coșul morii înainte de a trece între pietre . 2. Jgheab din care beau sau mănâncă vitele și păsările . 3. ( Reg . ) Mic vas de lemn legat de o prăjină , cu care se scoate apă dintr - un puț . [ Var . : téucă s . f . ] - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...