|
|
||
|
Vezi și:GREȚOS,
SCÂRBOS,
ÎNGREȚOȘA,
ÎNGREȚOȘARE,
APLECA,
BRR,
GASTRITĂ,
INDIGESTIE,
INSOLAȚIE,
MIGRENĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GREAȚĂ:
GREATĂ,
GREATA.
GREAȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GREÁȚĂ, grețuri, s.f. 1. Senzație neplăcută, adesea însoțită de vărsături, reprezentând reacția unor receptori nervoși din cavitatea abdominală la diverși agenți. 2. Fig. Sentiment de scârbă, de dezgust, de silă față de cineva sau de ceva. - Greu + suf. -eață.Sursa : DEX '98 GREÁȚĂ s. v. greu, greutate, încărcătură, povară, sarcină.Sursa : sinonime GREÁȚĂ s. 1. (FIZIOL.) (pop.) plecate (pl.), (înv. și reg.) slădici. (A mâncat ceva care i-a produs \~.) 2. v. dezgust.Sursa : sinonime greáță s. f., g.-d. art. gréței; pl. gréțuriSursa : ortografic GREÁȚĂ gréțuri f. 1) Senzație neplăcută (însoțită de vomă), provocată, în special, de tulburări digestive. 2) fig. Sentiment sau senzație de neplăcere față de ceva sau de cineva; scârbă; dezgust; aversiune; silă; antipatie. [G.-D. greței] /greu + suf. \~eațăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GREAȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru GREAȚĂ. Dosoftei - Psaltirea în versuri ... ț căĂ¹tătură S-or face pizmașii zgură. Urât-ai pre toț făloșii Și vei pierde mincinoșii. Și de om ce varsă sânge Ți-i greață a te atinge. Iară eu, Dumnezău svinte, Cu mila ta de mainte, Îț voi intra-n svânta casă, Unde șez, Doamne, la masă ... închina cu rugă, În frica ta, ce țî-s slugă, În beserica ta svântă. Și mă du fără de smântă Spre-adevăr, să nu duc greață, Că tu, Doamne, m-ești povață Și spre tine-m deregi pașii, Ca să nu-m strice pizmașii. Că li-i gura nedireaptă Și li ... Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale ... Pâne neagră și puțină, Apă, din bălți, a fost tot Cu ce-am trăit în vieață; Desculț, trențos, urgisit, Dusei cărarea-mi cu greață; Acum moartea, ce-am dorit M-așeză în libertate, Care-n lume n-am aflat, Scuturând jugu-mi din spate, Ce atâta l-am purtat ... Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles ... ț unsă Lui Hristos svinte picioare, stăpânul mieu Dumnezăul. Precum n-ai împins pre-aceea, cu inema ce-au venitu-ț, ’ Așe mie fără greață să-m laș svintele-ț picioare ’ Să le țâi, să țî le sărut, și cu izvorul de lacrămi, Ca cu mirul cel de mĂșlt ... ... bună maică, cu Ecaterina, La Domnul din direapta să-i fie odihna. Evstratie Dabijea scris este la viață Să trăiască cu svinții în rând, fără greață, Cu iubita sa hiìcă, cu doamna Maria, Să nu li să mai stângă în veci bucuria. Și doamnă-sa Dahina încă să să vază ... ceri, cumu-i place. [PROLOGUL TRAGEDIEI „EROFILI“] Sălbatică-s, fieratică, întunecată-n față, Iar coasa care-m ții1 amână, ciolane mi-s cu greață. Cu fulgere, cu tunete, din iad de la prăpaste Mă slobozâră de-am ieșit să fac lumii năpaste. Și cine-s eu, fără de spus ... Gelu Vlaşin - Bubuk II Bubuk II de Gelu Vlașin printre dinți rămășițele unei zile unghii și solzi peste care s-au scurs microbii scandalului urlă în tine greața mâna care-ți așterne firmituri la fiecare jumătate de oră de două ori poate poate și molima s-a împrăștiat printre globule răstignindu-te în fiecare scorbură de la etajul unu camera cinci și dormitorul s-a sinucis aruncându-se pe fereastră o doamne cum pândește moartea ascunsă în fiecare obișnuință de-a ... surde și mute în buzunare doar câteva sute da's iute în frigider am cuburi de gheață noaptea visez grătare de rață dimineața mi-e greață ... Miron Costin - Apostrof Apostrof de Miron Costin 1673 Cine-și face zid de pace, turnuri de frăție Duce viiață fără greață într-a sa bogăție. Că-i mai bună dimpreună viiața cea frățească Decâtu râcă, care strică oaste vitejească. Cine-i bogat de-avere ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Lene Lene de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Eram mai mulți în drumul-de-fer. Calea lungă, zăpușeala nesuferită și uruiala monotonă ne aromniseră pe toți; pe unul cu capul pe spate, pe altul cu capul între mâni și cu coatele pe genunchi. Al treilea moțâia; al patrulea sforăia; ș-altul se încerca să doarmă iepurește, cu ochii deșchiși. La scăpătatul soarelui un vânt răcorel începuse a sufla. Căldura se micșorase, zăpușeala încetase; aerul nu mai semăna cu o apă încropită. Îndată ce nădușeala de pe tîmplele celor somnoroși și adormiți se răcise, mânile lor începuse a se mișca, pleoapele trăgeau una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața să deștepta încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii să deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile din liceau, ștrengăriile din facultate, dragostele și politica să amestecau fără nici un șir, fără nici o ordine. De multe ori vorbeau doi și trei dodată. În sfârșit, spuseră tot ce puteau să spuie, învălmășit, până ce ajunseră la patimile lor. Aci ... Ion Luca Caragiale - O conferință ... și locurile, cari se fac blazați înainte de a se fi bucurat de bunătățile lumii, ca niște pântece (iertați-mi expresia!) care simt greață, nu fiindcă sunt prea sătule, ci fiindcă nu sunt de loc hrănite. (Aplauze. Mare ilaritate.) Și așa, coconașul zevzec, vrând să tachineze pe «prințul ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII ... a tot feliu de gloate. [3] Multă-acuma ei cale mersese După Tandaler, buna povață, Pe potecul unii păduri dese; În urmă făcându-li-să greață, Toți să-învoiră-acolo să mâie Pănă cătră zorile roșìe. Iar' Tandaler ș-atuncia-îi învață Cum să face popas oștenește, Ca să poată ... Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult ... Da, mamă! — Vai de noi! — Haide de te hodinește, puiul mamei! — Haide să mă hodinesc, mama puiului! * ...O lună... — Mi-e greață, mamă. — Baboiul, mamă. ...trei luni... — Crește, mămucă. — Baboiul, mămucă. Cinci — Mișcă, mamițo. — Baboiul, mamițo. Nouă... — Aoleu, doare, mamițico. Baboiul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREAȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru GREAȚĂ. ... GREȚÓS , - OÁSĂ , grețoși , - oase , adj . 1. Care provoacă greață ; scârbos , dezgustător . 2. ( Rar ) Căruia i se face ușor greață . - Greață ... SCÂRBÓS , - OÁSĂ , scârboși , - oase , adj . 1. Care provoacă scârbă ( 1 ) , greață , repulsie , silă ; dezgustător , respingător , grețos . 2. Care inspiră dispreț ; josnic , detestabil . 3. ( Fam . ; despre oameni ) Care se îngrețoșează ușor , căruia i se face ușor greață ... ... ÎNGREȚOȘÁ , îngrețoșez , vb . I . Refl . și tranz . A avea sau a produce cuiva o senzație de greață ... ÎNGREȚOȘÁRE s . f . Faptul de a ( se ) îngrețoșa ; senzație de greață ... de cineva sau ceva . 4. Refl . ( În expr . ) A i se apleca = a căpăta o indigestie ; a - i veni greață BRR interj . I. 1. Exclamație pe care o scoate cel căruia îi este frig ; bruh . 2. Exclamație care exprimă spaima . 3. Exclamație care exprimă dezgustul sau greața . II. Exclamație cu care oile sunt îndemnate la mers . III. ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită sunetul tobei . - GASTRÍTĂ , gastrite , s . f . Boală care constă în inflamația mucoasei stomacului și care se manifestă prin dureri abdominale , balonări , grețuri , vărsături INDIGÉSTIE , indigestii , s . f . Tulburare a digestiei provocată de unele excese alimentare , de frig , de unele stări nervoase etc . și manifestată prin indispoziție , grețuri , vărsături , diaree ... 1. Stare patologică provocată de expunerea îndelungată a corpului la acțiunea razelor solare și care se manifestă prin febră , dureri de cap , amețeli , greață ... MIGRÉNĂ , migrene , s . f . Durere de cap intensă , de obicei pe o singură parte , însoțită de greață |
||