|
|
||
|
Vezi și:BUN
... Mai multe din DEX...
GRIJA DE PĂRINTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GRIJA DE PĂRINTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 183 pentru GRIJA DE PĂRINTE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... ... Mihai Eminescu - Doină Doină de Mihai Eminescu De la Nistru pân' la Tissa Tot Românul plânsu-mi-s'a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, Din Satmar pân' în Săcele Numai vaduri ca acele ... dă ca racul, Nici îi merge, nici se 'ndeamnă, Nici îi este toamna, toamnă, Nici e vara vara lui, Și-i străin în țara lui. De la Turnu 'n Dorohoi Curg dușmanii în puhoi Și s'așează pe la noi; Toate cântecele pier, Sboară păserile toate De neagra străinatate; Numai umbra spinului La ușa creștinului. Își desbracă țara sinul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleacă Și isvoarele îi seacă - Sărac în țară săracă! Cine-au îndrăgit străinii, Mânca-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa ... s'a 'ndura Dumnezeu, Ca să 'ți mântui neamul tău! Tu te 'nalță din mormânt, Să te aud din corn sunând Și Moldova adunând. ... Mihai Eminescu - Doina Doina de Mihai Eminescu De la Nistru pân-la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la Mare Vin muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște; Sus la munte, jos pe vale, Și-au făcut dușmanii cale, Din Sătmar pân- în Săcele Numai vaduri ca acele ... dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. De la Turnu-n Dorohoi Curg dușmanii în puhoi Și s-așează pe la noi; Și cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Zboară pasările toate Numai umbra spinului De neagra străinătate. În ușa creștinului. Își dezbracă țara sânul, Codru  frate cu românul  De săcure se tot pleacă Și izvoarele îi seacă  Sărac în țară săracă! Cine-au îndrăgit străinii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar ... ... ... George Coşbuc - Sub patrafir Sub patrafir de George Coșbuc Părinte, eu mă-nec din piept Și n-am puteri de vorbă multă ; Cât voi putea vorbi m-ascultă Să-ți spun în grabă tot și drept. Aș vrea să-ncep cu fapte bune, Dar n ... fost și prost la numărat — Și n-am ce spune. N-aveam nici vreme. Tata-i mort Și mama-i cu copii, sarmana. Ei de la mine-așteaptă hrană, Și grija numai eu le-o port De-acum ei singuri să și-o poarte ! Mi-e milä de durerea lor, De ei mi-e jale, nu că mor. Dar cum e scris Că sunt dator Și eu c-o moarte. EU mă cunosc ; sunt păcătos, Că ... bătătură Și cobza cu isonu-n gură Să-mi zornăie zorind mereu. Să văd cum se cotesc șirete Pe-ascuns nevestele, și-aprins Se simt de peste brâu cuprins Trupșorul cel subțire-ncins Al unei fete. Păgân sunt parcă, nu creștin ! Bisericos n-am fost, părinte, Dar rar, când mi-am adus aminte, M-am dus și eu ca să mă-nchin. Eu am pe Dumnezeu în mine : Mereu îl simt ... ... În vârful satului, adică la cel mai înălțat loc, este o alcătuială pe care sărăcenenii o numesc "biserică". Ce să fie asta? Este o grămadă de groși bătrâni, puși unii peste alții în chip de pereți. În vremile bătrâne, cândva, nu se știe când, acest fel de pereți se aflau cu partea de din sus privind tocmai spre cer; acum însă, nici asta nu se știe de când, ei se află în supusă plecare spre acea parte, care avea să țină locul unui turn. Asta pentru că stâlpii din față, fiind putreziți ... Știa că s-a pus prea rău la protopop pentru ca să poată crede că-l va trimite în alt sat. Iară făr' de sat nu putea să rămână. Popă făr' de sat; roată făr' de car, jug făr' de boi, căciulă pusă într-un vârf de par. Își puse dar de gând ca s-o ieie precum i se face, să facă din nevoie drag și să stea bucuros în Sărăceni. Era un sat cel puțin ... sărac popa nici spice n-are de unde culege. Câtă vreme vor fi sărăcenii leneși, ei vor rămânea săraci și eu flămând!" Își puse dar Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte ... dieceasca dumitale limbă. Te duci la țară să-ți vinzi stogurile de fân, să-ți vinzi grâul din gropi, păpușoii sau porumbul din coșere, cirezile de boi, turmele de oi, rachiul din velnița cu mașină de aburi — în locul căreia ai fi făcut mai bine o școală; aceste toate le vinzi ca să strângi bani, cât vei putea mai mulți ... pas, aleargă la cimpoieș, care se duce de spune fetei, în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare, piere pentru dânsa. Oare acest fel de declarație nu-ți place mai mult decât declarațiile civilizate de prin capitaliile românești, unde tânărul întreabă dântâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata? Și după ce i-a făcut curte, adică lăzei cu galbeni, face în sfârșit, dar tocmai în urmă, și fetei ... Sfânta Scriptură, când zice: "Iată femeia ta ca o vie roditoare, întru olaturile casei tale și, vei vede fiii fiilor tăi, ca niște tinere odrasle de măslin, împregiurul mesei tale". Așadar, iată astăzi, cinstite dumneata părinte cu nevasta dumitale, se plinește bucuria părințească înaintea dumilorvoastre. Priviți amândoi cea adevărată și neosebită cu inimă curată fericia fiicei dumilorvoastre; priviți cea însetată de ... ... strigă O, hicleană, în toate vremi cum să nu să plângă Toate câte-s, pre tine? Ce hălăduiaște Neprăvălit, nestrămutat? Ce nu stăruiaște Spre cădere de tine? Tu cu vreme toate Primenești și nimica să stea în veci nu poate, Ceriul faptu de Dumnezeu cu putere mare, Minunată zidire, și el fârșit are. Și voi, lumini de aur, soarilă și luna, Întuneca-veți lumini, veți da gios cununa. Voi stele iscusite, ceriului podoba. Vă așteaptă groaznică trâmbiță și doba. În foc te ... tătarii și Asiia toată. Caută la ce l-au adus înșelătoarea roată: Prinsu-l-au o fămee, i-au pus capul în sânge. "Satură-te de moarte, Tiros, și te stinge De vărsarea sângelui, o, oame înfocate, Că de vrăjmășiia ta nici Ganghes poate Cursul său să-l păzească". Așa jocurește Împărățiile, lumea, așa le prăvălește. Nici voi, lumii înțelepții, cu filosofia Hălăduiți ce ... lume, nici theologhia V-au scutit de primejdii, sfinți părinți ai lumii, Ce v-au adus la moarte amară pre unii. Nime lucruri pre voe de tot să nu crează Nime-n grele, nădejdea de Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul ... Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul Să ni agiutăm unul pe altul de Gheorghe Asachi În a vieței zile scurte, de suspin și grijă pline, Fiilor de un părinte trai de frați ni se cuvine; S-agiutăm unul pre altul sarcina a o purta, Fiecare om nu poate să rădice partea sa; Dușmani mii ... pururea dorită; Ah, plăcerea iute fuge ca o umbră trecătoare, Iar durerea, grija, dauna între noi sunt stătătoare. Inima cea rătăcită, fără razim ș-agiutor. De dorință vie arde, sau îngheață deseori. Nime dintre noi trăit-au fără lacrimi și durere, Farmecele societății ni-aduc scurtă mângâiere. Să nu-nveninăm dulcimea ... mi-se a vede hoții, osândiți la închisoare, În loc să-mblânzească soarta ce acolo i-au aruncat, Între ii combat cu fere de Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... unde vin Aceste triste cîntece uitate... Cînta de dor și chin, De lacrimi tăinuite în tăcere, De zile de zbucium și nopți de veghere, Și de chemări, de patimi neînvinse În deznădejdea brațelor întinse, De ani pustii de lungă așteptare, De zilnice-amăgiri Și hohote de plîns la deșteptare... Încremenise brazii ascultînd În liniște... pe uliți — nici un pas... Doar Prahova cea fără de popas Curgea în vale, Amestecînd în al copilei glas Tot murmuru-necat al apelor sale... IX Jos, între care, Vitele rumegă ; În depărtare Văile fumegă ... au și-acum împărăție Bătrînii uriași, Și-adese-n nopțile senine, Cînd liniștea domnește-n bolți, pustie Păn-la urechea noastră vine Un vuiet surd de pași... Astfel îmi povesti sihastrul, Apoi tăcu... O liniște de vrajă se făcu, Și fumul se-nălța albastru, Iar flăcările, aruncînd pe stînci Potopul lor de pară, Închipuiau o horă de fantasme, Și apele, fierbînd clocotitoare, Cu scoborîri și creșteri De sute de izvoare Își îngînau eternele lor basme În noaptea fără fund a negrei peșteri... XI Fantastic norii se-nveșmîntă, Străpunși de suliți lungi de aur, Și ca-ntr-un lac de Ion Heliade Rădulescu - Ingratul ... Ion Heliade Rădulescu - Ingratul Ingratul de Ion Heliade Rădulescu Născut de a fi slugă, crescut în desfrânare, Copil fără rușine, din rămășiți hrănit, Slugarnic la mari case, deprins la îmbuibare Și rob de bunăvoie, de inimă lipsit, Ingrate, îmi calci pragul în mână c-o hârtie, Îmi spui că ți-e urâtă viața de slugar, Te rogi să-ți dau scăpare la simpla ta junie, Să-ți sprijin a ta râvnă ș-al versurilor dar. Din toată ... de privitor mergeam: Ca demoni de ispită l-a tainelor sfințire, Așa piereai din școală, ș-aci nu te vedeam. Te întrebam adesea: de ce la cercetare Nu ieși și tu ca alții, părinți să veselești? De ce nu te îndupleci l-a școalei regulare, Să simți de datorie, c-așa mai mult sporești? C-o gură mușcătoare, c-o buză d-ironie Îmi răspundeai, păgâne, că n-ai ce învăța, Că vârsta ... turbare când ți-or cădea blesteme A două inimi calde ce tu le-ai dezunit Și-n viața de acuma, și-n cea de Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească ... Nicicum nu se potrivesc. Departe de-acele locuri, Ce poate m-ar fi-nsuflat, De țărăneștile jocuri Ce-adesea m-au încântat, Cuprins de nemulțumire, De grijă și de mâhnire, De soarta mea ocolit, În rele ce mă-mpresoară, Ce gânduri, idei omoară, Duhul își pierde puterea: E greu să descrii plăcerea, Când sufletul e mâhnit ... din urmă soare Ce ei poate mai privesc; Supus la acea uimire, L-acea adâncă simțire, Care sub ceruri senine Seara aduce cu sine, Slobod de griji, de dorințe, În cugetu-mi mulțumit, Slăvind o-naltă putere, Eu ascultam în tăcere Al multor mii de ființe Concertul nemărginit. Și când luna-argintuită, Albind iarba de pe vale, Ieșea plină, ocolită De stelele curții sale, Pe dealurile râpoase, Stam, mă opream să privesc Cerurile semănate De globuri nenumărate, Care, făclii luminoase, În umbra nopții lucesc. Prin aluniș sufla vântul, Frunza ușor clătina, Nucii bătrâni ca pământul De-a lungul se desina; Unda cea armonioasă A unui ascuns izvor, Ca o șoaptă amoroasă S-auzea în preajma lor. Curmând ... încă În țara ce-ai părăsit. A! dacă o provedință Asupra mea ar privi, Dacă smerita-mi dorință Soarta o ar împlini, Departe de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru GRIJA DE PĂRINTERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru GRIJA DE PĂRINTE. ... cari au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau Israeliții, preoții, Leviții și Netiniții. 3 La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin, și fii de ai lui Efraim și Manase. - 4 Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. 5 Dintre Șiloniți: Asaia, întîiul născut ... Casei lui Dumnezeu, a cărei pază o aveau, și pe care trebuiau s`o deschidă în fiecare dimineață. 28 Unii din Leviți aveau grijă de uneltele pentru slujbă, pe cari le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. 29 Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele sfîntului locaș, și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămîie și de miresme. 30 Fii de ai preoților pregăteau tămîia mirositoare. 31 Matitia, unul din Leviți, întîiul născut al lui Șalum Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. 32 Și unii din frații lor, dintre Chehatiți, erau însărcinați să pregătească pentru fiecare Sabat pînile pentru punerea înaintea Domnului. 33 ... sînt cîntăreții, capii de ... ... a dus la Silo, și a intrat în casa lui Ahia. Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrîneță. 5 Domnul spusese lui Ahia: ,,Nevasta lui Ieroboam are să vină să te întrebe de fiul ei, pentrucă este bolnav. Să vorbești așa și așa. Ea cînd va veni, se va da drept alta.`` 6 Cînd a auzit ... Cel ce va muri în cetate din casa lui Ieroboam, va fi mîncat de cîni, și cel ce va muri pe cîmp va fi mîncat de păsările cerului. Căci Domnul a vorbit. 12 Tu, scoală-te și du-te acasă. Și cum îți vor păși picioarele în cetate, copilul ... cu stîlpi închinați idolilor și Astartee pe orice deal înalt și supt orice copac verde. 24 Au fost chiar și sodomiți în țară. Au făcut de toate urîciunele neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 25 În al cincilea an al împărățirii lui Roboam, Șișac, împăratul Egiptului, s ... împotriva Ierusalimului. 26 A luat vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat toate scuturile ... ... le era tare față de El, și nu erau credincioși legămîntului Său. 38 Totuș, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și nu nimicește; Își oprește de multe ori mînia și nu dă drumul întregei Lui urgii. 39 El Și -a adus deci aminte că ei nu erau decît carne ... în pustietate! 41 Da, n`au încetat să ispitească pe Dumnezeu, și să întărîte pe Sfîntul lui Israel. 42 Nu și-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cînd i -a izbăvit de vrăjmaș, 43 de minunile, pe cari le -a făcut în Egipt, și de semnele Lui minunate din cîmpia Țoan. 44 Cum le -a prefăcut rîurile în sînge, și n`au putut să bea din apele lor ... pradă grindinei, și turmele pradă focului cerului. 49 El Și -a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă, urgia, iuțimea și necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri. 50 Cum Și -a dat drum slobod mîniei, nu le -a scăpat sufletul dela moarte, și le -a dat ... a mîniat pe moștenirea Lui. 63 Pe tinerii lui i -a ars focul, și fecioarele lui n`au mai fost sărbătorite cu cîntări ... ... și a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul a zis cărăușului său: ,,Întoarce, și scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.`` 35 Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat ... au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeș pe care a zidit -o, și toate cetățile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor ... Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel. 42 Iosafat era de treizeci și cinci de ani cînd s`a făcut împărat, și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Șilhi. 43 El a umblat în toată calea tatălui său Asa, și nu ... războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 46 El a scos din țară pe sodomiții cari mai rămăseseră ... ... Fenicia și Samaria, istorisind întoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; și au făcut o mare bucurie tuturor fraților. 4 Cînd au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Biserică, de apostoli și de presbiteri, și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei. 5 Atunci unii din partida Fariseilor, cari crezuseră, s`au ridicat, și au zis că ... și de sînge. 21 Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni, cari -l propovăduiesc, fiindcă este citit în sinagogi în toate zilele de Sabat.`` 22 Atunci apostolii și presbiterii1 și întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo cîțiva dintre ei, și să -i trimeată la Antiohia ... a părut nimerit Duhului Sfînt și nouă, să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decît ceeace trebuie, 29 adică: să vă feriți de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de dobitoace zugrumate, și de curvie, lucruri de cari, dacă vă veți păzi, va fi bine de voi. Fiți sănătoși.`` 30 Ei deci, și-au luat rămas bun dela Biserică, și s`au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulțimii adunate ... ia cu ei pe acela, cari îi părăsise din Pamfilia, și nu -i însoțise în lucrarea lor. 39 Neînțelegerea aceasta a fost destul ... ... ele să nu intre la voi; căci v`ar întoarce negreșit inimile înspre dumnezeii lor.`` De aceste neamuri s`a alipit Solomon, tîrît de iubire. 3 A avut de neveste șapte sute de crăiese împărătești și trei sute de țiitoare; și nevestele i-au abătut inima. 4 Cînd a îmbătrînit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alți dumnezei; și inima nu ... din Paran, și au ajuns în Egipt la Faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i -a purtat grijă de mîncare, și i -a dat moșii. 19 Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon, pînă acolo încît Faraon i -a ... său David. 28 Ieroboam era tare și viteaz; și Solomon, văzînd pe tînărul acesta la lucru, i -a dat privigherea peste toți oamenii de corvoadă din casa lui Iosif. 29 În vremea aceea, Ieroboam, ieșind din Ierusalim, a fost întîlnit pe drum de proorocul Ahia din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amîndoi singuri pe cîmp. 30 Ahia a apucat haina nouă pe care o ... ... vă și duceți-vă la corturile voastre, în țara dată în stăpînirea voastră, pe care v`a dat -o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan. 5 Aveți grijă numai să păziți și să împliniți poruncile și legile pe cari vi le -a dat Moise, robul Domnului: să iubiți pe Domnul, Dumnezeul ... întoarceți la corturile voastre cu mari bogății, cu foarte multe turme, și cu o mare mulțime de argint, de aur, de aramă, de fer, și de îmbrăcăminte. Împărțiți cu frații voștri prada luată dela vrăjmașii voștri.`` 9 Fiii lui Ruben, fiii lui Gad, și jumătate din seminția lui Manase, s`au ... în ajutor Domnul în ziua aceasta! 23 Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem dela Domnul, ca să aducem pe el arderi de tot și daruri de mîncare, și ca să aducem pe el jertfe de mulțămiri, Domnul să ne ceară socoteală de aceasta! 24 Am făcut lucrul acesta mai degrabă de frică, gîndindu-ne că într`o zi s`ar putea ca fiii voștri să zică fiilor noștri: ,Ce legătură este între voi și Domnul, Dumnezeul ... noi și voi. 29 Departe ... ... înfuriate, cari s`au potolit: și s`a făcut liniște. 25 Apoi a zis ucenicilor Săi: ,,Unde vă este credința?`` Plini de spaimă și de mirare, ei au zis unii către alții: ,,Cine este acesta de poruncește chiar și vînturilor și apei și -L ascultă?`` 26 Au venit cu corabia în ținutul Gherghesenilor, care este în dreptul Galileii. 27 Cînd a ... a aruncat la picioarele lui Isus, și L -a rugat să vină pînă la el acasă; 42 pentrucă avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade. 43 Și era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge; ea își cheltuise toată averea cu doftorii, fără s`o fi putut vindeca vreunul. 44 Ea s`a apropiat pe dinapoi, și ... plîngeau și o boceau. Atunci Isus a zis: ,,Nu plîngeți; fetița n`a murit, ci doarme.`` 53 Ei își băteau joc de El, căci știau că murise. 54 Dar El, dupăce i -a scos pe toți afară, a apucat -o ... ... ce-ți dorește inima să știi. 31 Tu, împărate, te uitai, și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, și de o strălucire nemai pomenită. Stătea în picioare înaintea ta, și înfățișarea lui era înfricoșătoare. 32 Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pîntecele și coapsele îi erau de aramă; 33 fluierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, și parte de lut. 34 Tu te uitai la el, și s`a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit picioarele de ... și ea va sfărîma și va rupe totul, ca ferul care face totul bucăți. 41 Și după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fer, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai așa cum ai văzut ferul amestecat ... va fi în parte tare și în parte plăpîndă. 43 Dacă ai văzut ferul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRIJA DE PĂRINTERezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru GRIJA DE PĂRINTE. ... adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos ... bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de ... p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Bunic , bunică . IX. S . n . 1. Ceea ce este util sau necesar societății ... |
||