|
|
||
|
GURA (A UNEI STRÂMTORI) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GURA (A UNEI STRÂMTORI)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru GURA (A UNEI STRÂMTORI). ... pământ acum de teamă! Ce minte-o să-l învăț! Să-l fac Să ție seamă Că eu sunt eu, și nu mă-mpac C-un biet ca el, cioban sărac! Uitat-a că-i născut să fie Păstor de oi și slugă mie? De barbă însă am să ... intrară Adânc prin munții românești, Adânc spre țară. O, nu ți-aduc vulturii vești, Roberte,-n drum ca să te-oprești? Căci iată, colo la strâmtoare, S-aude-un corn de vânătoare Și multe-apoi, chiuituri Răsunătoare. Se umple codru-ntreg de guri Și ies românii din păduri. Jucându-și coiful alb pe creste ... de voi! Tu-n gând bolboroseai o rugă Și nu gândeai decât la fugă, Și-n spate, rege, tu ți-ai pus Vestmânt de slugă Un gând nebun mi te-a adus Și-acum te bate Cel-de-sus! Venit-a Dumnezeu să certe Mândria ta, Carol ... ... tufe-i arunca. Dacă vedea și vedea Că norocul nu-l slujea, În baltag se rezema, Colea-n vale se lăsa, Colea-n vale, la strâmtoare Unde trec mocani cu sare. [3] Iar în drum cât se punea, C-un mocan se întâlnea Și din gură-așa-i grăia: ,,Cale bună, măi muntene!" ,,Mulțumim, frate Codrene!" ,,Măi Mocane frățioare, Nu ți-e roibul de schimbare? Să-ți dau chebea din spinare ... stână, Se urca și chiuia... Toți ciobanii că fugea! Numai unul rămânea, Lângă foc se întindea, Bolnăvior că se făcea, Codrenaș îl pricepea Și din gură-așa-i zicea: ,,Mânca-te-ar lupii cioban! La ce te mai faci viclean Că ți-oi trage-un iatagan De-i sări ca un șoldan! Scoal' de-mi alege-un cârlan, Cârlănaș de la Ispas [7] Tinerel, rotund și gras." El cârlanul și-l lua, La ciochine și-l lega Și cu roibul iar pleca ... ar moartea de ea! III Frunză verde de măcieș, Pe Codreanu-l duc la Ieși, La Domnul, la Ilieș. [13] Și mi-l duc într-un divan Unde Domnul cu caftan Și pe cap cu gugiuman Sta culcat pe-un ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII ... ochii scânteiară. [8] ,,Na! Sfârcule (zisă),-ahasta-ți hie Pănă una-altă dă-învățătură; Iar' când oi ajunge la domnie, Nu-ți va rămânea nici un dinte-în gură!...". Nu-și fârși Tandaler vorba bine, Când și lui o palmă iacă-i vine De la Cârlig (nepotu de frate A lui Drăghici ... trimisă? Tandaler oblicind că nu-i șagă Și ciurarii vor să-l împresoare, Pusă mâna pe cioarsă să-o tragă, Dar' tocma când era la strâmtoare, Cărăbuș zlătariul i-o furasă, Și viteazul spăimântat rămasă. Spre norocul său un ciolan vede Zăcând pe pământ, de moartă vită. Iute-l rădică și să răpede Între ciurărimea grămădită Și pe unde merge cutrupește, Ucide, prăvale și ... așa Gogul Pe Burda și Pleșca șontorogul. Toți acu de arme s-apucasă, Numa Parpangel de lina pace Iubitoriu, ce nu să mestecasă La nici un sfat, privește și tace Socotind cu cetașii să iasă Din ciorobĂ²r și să meargă-acasă. Face semn cătră-ai săi să purceagă După dânsul ... înflasă Și zvârli buzduganul de-aramă Așa cu năpraznă, tocma-în frunte, Cât îi făcu crierii-în cap tot zamă. Iar' Corcodel căzând ca ș- ... Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna ... ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii și-astfel le-a vorbit — ,,Viețuiește-un popol dincolo-n Carpați, Popol de mari fapte și de rari bărbați. Astfel cum un arbor lângă casă crește Și, crescând, lumina soarelui oprește, Astfel astă-dată, pe al nostru sân, Crește și va crește popolul român. Să surpăm stejarul ... ne-nvinși. II Carol intră-n țară, asuprește foarte; Unde calcă, lasă lacrimi, doliu, moarte! Astfel se preface cel mai mândru loc. Unde trece, arde un torent de foc. III Domnul și boierii șed în lata sală — Toți bătrâni ce poartă părul alb cu fală. În acele timpuri un boier român Se stima pe atâta cât era bătrân, Căci pe cât în vârstă el înaintase În mai multe lupte încă se-nsemnase. Solii de ... slăbiciuinea lor! Doamne! Voi, mai-marii capi ai țării noastre! Căutați în fundul inimilor voastre Cugetări și lacrimi pentru-acest pământ Ca flori rătăcite pe un vechi mormânt! Rupeți legătura care ne supune Și prepară țării ani d-amărăciune." Zice. Două lacrimi genele-i stropesc Și ca roua lină p-al ... Alexandru Vlahuță - România pitorească ... se ivește-n curmeziș mai întâi o dungă, o coamă gălbuie și creață. Ne apropiem de pragul gherdapurilor. Dunărea începe să vâjâie mânioasă, — e un zbucium ș-un clocot de valuri dintr-un mal în altul. Peste-adâncimi se fac ochiuri mari, cari rotesc în loc. Ici apa se scufundă, bolborosind, ca suptă de gura unei vâltori, colo ... putut sta împotrivă. TURNU-SEVERIN De la Vârciorova malurile se pleacă și se netezesc. Întinse ogoare de porumb înverzesc zariștea. Linia ferată tivește drept, ca un chenar regulat, marginea apei până la Turnu-Severin, care s-arată-n asfințitul soarelui ca-ntr-un decor de teatru. Dunărea, lărgită, taie o curbă-n țărmul românesc și-mpinge orașul pe-o înălțime acoperită de arbori, din desișul cărora ies la ... bate-o bucată bună spre răsărit și se-ndoaie-n formă de potcoavă în țărmul românesc. În fundul acestei potcoave e Ostrovul Corbului, în care un război între ruși și turci, spun localnicii, ar fi lăsat corbilor de mâncare leșuri pentru trei ani de zile. * Un chiot lung sparge tăcerea amurgului. Pe malul stâng, căsuțe albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite se scoboară la adăpat. În fața pichetului Hinova ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II ... plecăciune Domnii, ca să nu ne mai mâne De-acum așa departe și iute, Sau încai drumul să ne mai scurte. Să trimeată vodă pe-un vechil Care să-așeze ca să nu hie Pănă la Spăteni mai mult de-un mil; Apoi să ne deie slobozie Dă-a face trii hodini câte-odată!..." Aici voroava lui fu curmată, Căci Avèl striga din ... Să ne putem face toți legați, Ca vitejii dân zile bătrâne, Cari dă multe ori și ne armați Aflându-să-în mijloc dă războaie Nici un feliu dă armă putea să-i taie. Dar hiind că-ahastă legătură În zioa dă-azi nu să poată face Fără numa prin fermecătură, Care ... face făr' a ne-ascunde În hierr, dă la cap pân' în picioare. Așa, cu vrăjmașul noi oriunde Vom sta fără frică la strâmtoare, Căci, păn' el taie-în hierrul vârtos, Eu taiu în carnea lui ș-în os. Oastea noastră așa-purure-întreagă Va rămânea și nebiruită. Așa ... trabă, Ca sosind cu vrăjmașul la faptă, Cu sulița să-împungă, s-oboară, Cu sabia să taie, s-omoară, Apoi și s-aibă fiește care ... Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie ... nu mănâncă fân; așa mă puteți crede că i-am îngrășat eu și călătorii ce trec pe aici; iară pentru cai am făcut mai deunăzi un raport la casă, arătând starea lor și cerând adăugire la hrană: iată răspunsul ce am primit". Atunci ne citi un ordin al casei, în care îl dojenea strașnic pentru cererea lui și îi poruncea să nu mai dea crezământ la minciunile surugiilor, care se silesc ... unde hotărârăm să petrecem noaptea; coborân- du-ne din trăsură, văzurăm două arcuri de triumf care decorau cele două intrări ale poștii. Această vedere într-un loc ce poartă un nume faimos, scris cu sângele a două nații puternice, întoarse gândul meu spre timpii trecuți; îmi închipuiam că sunt în lagărul viteazului împărat ... contra nimului, dar a bătut pe mulți surugii, trecând pe acolo, lucru ce făcea totuna după părerea lor. Înșelați în iluziile noastre, căutarăm un loc unde să ne putem despăgubi cu somnul; un umbrar sub care se odihnise strălucita persoană ne servi spre aceasta. Ne flatam cu speranța că sub un Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin ... jos al legii sfinte semn -- Sărăcăcioase cruci de lemn. Aici, veniți din multe țări, Părinții sfinți sălășluiesc, Fugiți de-a lumii tulburări Într-un lăcaș dumnezeiesc... De sus pân-într-al râpii fund Au înălțat un mare zid: Cu el de hoți s-au îngrădit, Ce și-ntr-un sfânt lăcaș pătrund. În zid o poartă. La intrat Un turn înalt îi stă de strajă, Tot de călugări ridicat... Și iată într-a serii vrajă, În blânda stelelor lucire Coboară râpa Damaschin ... ș-ascultării grele!" IV ,,Din valea lui Chedron, părinți cucernici, Egumenul pe toți la sfat vă cheamă, Toți adunați-vă, cei slabi și cei puternici, Un frate nou ne vine fără teamă Din depărtări. Și mare-i e chemarea, Dar trebui să-mplinească ascultarea, Din toți eu unuia-l încredințez, -- El ... E vrednic de a da povățuire Acestui cântăreț vestit și sfânt, Când nouă ni-i povață-al său cuvânt?" Dar iată din călugărime-un frate, Un stareț iese, aspru la vedere, Și aspre-i sunt cuvintele-ndreptate Lui Ioan, ce ascultare cere: — ,,Noi posturi în chilii ținem, De alta nici ... Alexei Mateevici - Ioan Damaschin ... jos al legii sfinte semn -- Sărăcăcioase cruci de lemn. Aici, veniți din multe țări, Părinții sfinți sălășluiesc, Fugiți de-a lumii tulburări Într-un lăcaș dumnezeiesc... De sus pân-într-al râpii fund Au înălțat un mare zid: Cu el de hoți s-au îngrădit, Ce și-ntr-un sfânt lăcaș pătrund. În zid o poartă. La intrat Un turn înalt îi stă de strajă, Tot de călugări ridicat... Și iată într-a serii vrajă, În blânda stelelor lucire Coboară râpa Damaschin ... ș-ascultării grele!" IV ,,Din valea lui Chedron, părinți cucernici, Egumenul pe toți la sfat vă cheamă, Toți adunați-vă, cei slabi și cei puternici, Un frate nou ne vine fără teamă Din depărtări. Și mare-i e chemarea, Dar trebui să-mplinească ascultarea, Din toți eu unuia-l încredințez, -- El ... E vrednic de a da povățuire Acestui cântăreț vestit și sfânt, Când nouă ni-i povață-al său cuvânt?" Dar iată din călugărime-un frate, Un stareț iese, aspru la vedere, Și aspre-i sunt cuvintele-ndreptate Lui Ioan, ce ascultare cere: — ,,Noi posturi în chilii ținem, De alta nici ... Nicolae Gane - Piatra lui Osman ... osebire femeile; și, cu toate aceste, în pieptul său nu s-a dezvălit niciodată simțimântul vreunui amor adevărat. El căuta în amor nu un ideal, ci un mijloc de desfătare a simțurilor sale, și acolo unde nu putea izbuti prin viclenie sau bani, întrebuința totdeauna puterea brutală. O! Să nu ... logodna Irinei, fiica lui Nistor, cu Mihai Plăieșul. Locuitorii ședeau jos pe iarbă, despărțiți în diferite grupe, după vârstă și sex. Trei lăutari țigani, formând un orchestru compus din o scripcă, o cobză și un nai, cântau cântece de dragoste care scoteau pe furiș din pieptul nevinovatelor fete suspinuri de dor. Ici ședeau bătrânii satului cu figurile lor serioase și ... ghiocei. He! He! Nu mi-e întăia oară când văd mirese smerite cu nasu-n pământ; decât smerenia asta ține numai până... — Tăceți din gură! strigă un bătrân de alăturea, și faceți loc să treacă logodnicii! În acel minut treceau prin mijlocul grupelor Mihai și Irina, țiinduse de mână. Logodna era săvârșită ... turcul o urmărește mereu. Ea îl știe cât e de aprig și de aceea se teme de dânsul. N-o vezi cum tremură? Parcă are ... ... Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o pereche de papuci și un motan negru, iată toată îmbrăcămintea. Prin mreaja vie și tremurătoare a fereștii pătrundeau razele soarelui și umpleau semiîntunericul chiliei cu dungi de lumină ... în care se vedeau mii de firicele mișcătoare care toate jucau în imperiul unei raze și dispar din vedere deodată cu ea. Pe scaun șade un călugăr tânăr. El se află în acele momente de trândăvie plăcută pe care le are un dulău când și-ntinde toți mușchii în soare, leneș, somnoros, fără dorințe. O frunte naltă și egal de largă asupra căreia părul formează un cadru luciu și negru stă așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele lor și deasupra nasului fin, o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunjită, ochii mulțumiți, cum am zice, de ei înșii privesc c-un fel de conștiință de sine care-ar putea deveni cutezare, expresia lor e un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||