Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INSOLENȚĂ, MĂGĂREȘTE, NEOBRĂZARE, NERUȘINARE, OBRĂZNICIE, PROVOCATOR, SFRUNTARE, TUPEU ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului IMPERTINENȚĂ: IMPERTINENTĂ, IMPERTINENTA, IMPERTINENTA, IMPERTINENTĂ.

 

IMPERTINENȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IMPERTINÉNȚĂ, impertinențe, s.f. Obrăznicie; insolență, nerușinare. - Din fr. impertinence.

Sursa : DEX '98

 

IMPERTINÉNȚĂ s. f. atitudine, comportare impertinentă; obrăznicie, necuviință, insolență. (< fr. impertinence)

Sursa : neoficial

 

IMPERTINÉNȚĂ s. v. obrăznicie.

Sursa : sinonime

 

impertinénță s. f., g.-d. art. impertinénței; (manifestări) pl. impertinénțe

Sursa : ortografic

 

IMPERTINÉNȚ//Ă \~e f. 1) Caracter impertinent; insolență; obrăznicie. 2) Atitudine sau comportare impertinentă; insolență; obrăznicie; neobrăzare. /impertinence

Sursa : NODEX

 

IMPERTINÉNȚĂ s.f. Obrăznicie, necuviință, insolență. [Cf. fr. impertinence, it. impertinenza].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IMPERTINENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru IMPERTINENȚĂ.

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... și mânjească mâinile în gheșefturi spurcate. Credință, talent, merit, onoare, sentiment? - Ť le cumpăr pe toate - am cu ce! Å¥ Fraternitate? - gheșeft și chiverniseală! Egalitate? - impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? - bani, insultă și reteveiu! Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! iată continuatorii patrioților vizionari ...

 

Mihai Eminescu - Scrisori din Cordun

... la cale Și acum la bătrânețe S-a întins pe criticale? Ți-am citit cu indulgență Și cu-amor eu criticaua, O hazlie-impertinență, Bat-o poarca, mânce-o caua. Zice Darwin după tine Cum că omul e-o maimuță ­ Simt humorul de gorile Când dezmiard-o pisicuță ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

... Spuneți-mi, mă rog, ar fi murit oare Friederich cel Mare daca nu venea un blestemat de comet să se așeze cu cea mai mare impertinență dasupra Berlinului? Napoleon I s-ar fi dus el oare pe corabia Belerofon, ca să se dea de bunăvoie prizonier eternilor săi inemici și să ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan

... îl făcură sa înțeleagă obrăznicia bietului băiat de a cuteza să spuie coconului, de față, ce zice lumea de dumnealui. O astfel de impertinență, de a spune dregătorilor ce se vorbește și se face p-afară, nu se poate suferi; și nu știm acum ce soarte așteaptă ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... ce aere, s'au făcut toate acestea ? Ziarele evreești au pornit contra Statului pe față un războiu, care, dacă n'ar fi cunoscut cineva tradiționala impertinență biblică, ar fi crezut că este pornit din demență. Citind acele foi cineva, care n'ar fi cunoscut situația Evreilor în raport cu Statul român ... pricină această furie semitică ? Din dorința de a căpăta acele drepturi. Nu; încă odată: daca nu și-ar găsi lucrul explicare în tradiționala impertinență bibilică, atunci nu ar putea avea decât o scuză: demența. Iată dar niște copii pribegi ai pământului, - atât de bogat în deosebite spețe de târâtoare ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... exemplar original de femeie, în ipostaza ei de iluzionistă arzătoare și spirituală, de pasionată naivă și de ibseniană dezarmată, ai dreptul să plasezi o mică impertinență de cititor, singur cu gândurile lui: — Sfinx?... Lasă-ne s-o spunem noi. Căci dacă o spui d-ta, e ca și cum Adriana ...

 

Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță

Nicolae Filimon - O cantatriţă de uliţă O cantatriță de uliță de Nicolae Filimon (Din memoriile unui călător) Obiceiul meu cînd călătoresc este a mă ocupa mai totdauna de persoane decît de lucruri. În deligență esaminez mai mult pe companionii mei de călătorie, decît frumoasele peisage ale localităților prin care trec. Ajungînd la ospelerie, în loc să mă ocup de camera mea, din contra, toată atențiunea o pui asupra ospelierului, camarierilor și femeilor de serviciu. La masă prefer mai mult pe conmeseni decît bucatele și vinul. Privirea unei fețe umane e mult mai interesantă pentru mine, decît grămezile de pietre ce le numim orașe sau cetăți, decît acele înălțimi de pămînt sau de calcariu ce le numim munți, sau acele desimi de copaci ce le numim foreste. Îmi va zice cineva că, cu astfel de bizare dispozițiuni, călătoria nu plătește un ban și că, fără să părăsesc capitala unei țări, aș putea găsi toată materia pentru favoritele mele contemplațiuni. Ei bine, voi răspunde la o asemenea observațiune că este o eroare și încă o eroare prea groasă. Să luăm de esemplu Neapole, acest oraș sau cetate, cum veți voi să-l numiți; este în adevăr un muzeu imens ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

... sentimentul că servitorii nu sunt oameni. Altele se rușinează de goliciunea lor în fața animalelor, pentru că animalele au ochi ca și oamenii... De câtă impertinență dai dovadă când îmi spui că mâine la ora cutare ai să vii negreșit la mine, parcă tu ai cunoaște întreaga cauzalitate universală ca să ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ...

 

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani Mateo Cipriani de Nicolae Filimon Nuvelă florentină Ieșind din Florența pe bariera San-Gallo, primul obiect ce se prezintă vederei este arcul de triumf construit la 1738 de arhitectul francez, Jadot cu ocazia rădicării lui Francesco II de Lorena la demnitatea de mare duce al Toscanei. Acest arc de triumf fu judecat de artiștii moderni ca operă plină de merite și defecte. Pe înălțimea lui se vede sculptat în marmură de Carrara bustul suveranului pentru care fu construit; iar mai jos sunt mai multe bas-reliefe ce reprezintă embleme administrative și militare. La o mică distanță se vede un parc format din mai multe alee de arbori neroditori, unde florentinii își fac preumblările pe timpul frumos de vară. Tocmai pe lîngă această grădină se află drumul sau șoseaua ce duce pe eminențele colinei Fiesole. Călătorul, dar, ce voiește a vizita această localitate are a face o călătorie aproape de două ore printre cele mai frumoase grădini și vile și a privi o mulțime de vedute încîntătoare. Ajungînd pe creștetul colinei, primul obiect care îi lovește privirea este monasterul călugărilor dominicani, clădit tocmai pe acel loc unde odată era monasterul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMPERTINENȚĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru IMPERTINENȚĂ.

INSOLENȚĂ

... INSOLÉNȚĂ , insolențe , s . f . Obrăznicie , impertinență

 

MĂGĂREȘTE

... MĂGĂRÉȘTE adv . Ca măgarii ( 1 ) , în felul măgarilor ; fig . cu impertinență

 

NEOBRĂZARE

... NEOBRĂZÁRE s . f . Vorbă , faptă , atitudine , purtare lipsită de cuviință ; lipsă de cuviință , obrăznicie , nerușinare , impertinență

 

NERUȘINARE

... NERUȘINÁRE s . f . Lipsă de rușine ; p . ext . comportare , afirmație , faptă lipsită de bună - cuviință ; necuviință , impertinență

 

OBRĂZNICIE

... OBRĂZNICÍE , obrăznicii , s . f . Atitudine , purtare , vorbă obraznică ; necuviință , insolență , impertinență

 

PROVOCATOR

... PROVOCATÓR , - OÁRE , provocatori , - oare , adj . Care provoacă , întărâtă , ațâță , incită , atacă ; care atrage atenția asupra sa prin ținută , extravaganță , impertinență

 

SFRUNTARE

... SFRUNTÁRE , sfruntări , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a sfrunta și rezultatul ei ; p . ext . nerușinare , obrăznicie , impertinență

 

TUPEU

... TUPÉU , tupeuri , ( rar ) s . n . Îndrăzneală , cutezanță care întrece limita cuvenită ; obrăznicie , impertinență