|
|
||
|
Vezi și:HINDUS,
INDIAN,
BENGALI,
ȘERPAȘ,
ȚIGAN,
ABANOS,
BALSAMINĂ,
BUDISM,
CANALE,
CASTĂ,
CREOL
... Mai multe din DEX...
INDIA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INDIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru INDIA. Alexandru Macedonski - Rondelul orașului din Indii Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului din Indii Rondelul orașului din Indii de Alexandru Macedonski Spart a fost orașul mare De a vremii vitregie Peste moarta gălăgie Cresc copacii până-n zare. S-a uitat ce-a fost urgie, Ce-a fost fală și-nălțare Spart a fost orașul mare De a vremii vitregie. Într-a soarelui magie Strălucesc porfiruri rare, Urme șterse tot mai tare Din străvechea energie... -- Spart a fost orașul Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români ... care ar fi cerut Englejilor să-l protejeze împotriva țarului, și care s'a dat în brațele Rusiei pentrucă predecesorii lordului Lytton în India rămăseseră surzi la plângerile sale. Toate acestea, zice ducele, sunt curate născociri; Șere-Ali n'avea de loc teamă de Ruși, și se gândea numai ... Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri) ... ↑ Cazaclii se numesc unii negustori din Rusia care cumpără în tot anul vin de la Odobești și-l duc peste Prut. ↑ Adică din India. ↑ Din cuprinsul baladelor Păunașul Codrilor , Vidra și Rada se poate dobândi o idee exactă de caracterul femeilor românce. Ele sunt vesele, glumețe și au ... ... omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin, Deși era în faptă De rele patimi plin, Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare ... Cezar Bolliac - Cugetare Cugetare de Cezar Bolliac Nous naissons, nous vivons, bergère, Nous mourons sans savoir comment; Chacun est parti du nĂ©ant: Ou va-t-il?... Dieu le sait, ma chère. Voltaire Prieteni! priviți zidul acela chinezesc, Și templii, elefanții, colosuri egiptene, Pagode suterane, pagode indiene, Ce se mai lupt cu timpul ca neamul omenesc, Și spuneți, unde-i omul ce-odată le-a zidit? Priviți Memfis, Efesul, priviți Babilonia, Cetățile gigantici din Indii și Asia, Cui vreți a le ști vârsta din stilul ce-a pierit! Priviți! Sidonul, Tirul ce pe profeți au dat; Gândiți l-a lor putere, pe lumea cunoscută; - Cătați-le-ți ruina! A! este prefăcută 'N acele elemente din care s-a creat! Oari unde e mulțimea ce-atuncea le mărea? Și unde l-e comerțul? Unde le e oștirea? Unde le este legea? Ce s-a făcut mărirea, Știința, avuția ce-atunci le înflorea? Mirați-vă-ți acuma de cărămida lor! Împleți-vă-ți muzeul de săpături, inscripții! Cătați chei d-alfabeturi! Croiți-vă-ți descripții! Râdeți d-a lor credință, de epopeea lor! ... George Coșbuc - Legenda trandafirilor George Coşbuc - Legenda trandafirilor Legenda trandafirilor de George Coșbuc O mamă tânără-ntr-un sat Al Indiei, trăia iubită De soțul ei și fericită De multe câte i s-au dat. Statornică-i trecea viața, Cum trece-n farmec dimineața P-un câmp frumos și plin de flori. Și i-au dat zeii-ndurători Un copilaș, ca el să fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit. Dar într-o zi s-a-mbolnăvit Cel dezmierdat din mână-n mână, Și s-a zbătut o săptămână Și-a opta zi el a murit. Din lut era; s-a-ntors în lutul Creării noastre-a tuturor! Și mama-și blestema trecutul Și se-ngrozea de viitor: Vedea întreaga ei viață Un câmp pustiu, prin care ea Cu multă plângere-și ducea Durerea timpului de față. Și cu copilul mort la piept, Aleargă nebunită mama Și la picioarele lui Brama În templu ea se duce drept. Cuprinde gleznele mărețe A zeului cu patru fețe Și-n hohot tânguios de plâns, Obrazul și-l lipește strâns De piatra cea din veac cioplită. Tu, patimă ... Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova Gheorghe Asachi - Restaurarea şcoalelor naţionale în Moldova Restaurarea școalelor naționale în Moldova de Gheorghe Asachi la 1828 Epitropiei învățăturilor publice Imitat EDUCAȚIE Copăceii încă tineri, ce de tot s-a părăsit La voință și-ntâmplare în salbatica pădure, Mai nainte de a crește, vor să piară nesmintit De a fiarelor calcare sau de barbară secure, Zăcând pedecă în codru dărâmate pe pământ. Dacă însă îngrijerea, cu o mână îndurată, Îndrepta-v-ar a lor viță, atunci când nuiele sânt, Din vlăstarea tinerică, o tulpină înformată Să făcea stejar puternic, ce, sporind din an în an, Agiungea a fi coloană prin biserici au prin case, Adăpost în timp de iarnă călătoriului sărman. Al său trunchi durat în punte, au în plutitoare vase, Ar da râurilor lege ș-a lor curs ar înfrâna, Ar căra odorul Indiei, răzbătând prin grea fortună, Sau, format vas de resbele, cu străinii s-ar lupta, Fulgerând pe luciul mărei ca un nour ce detună. Se asamănă și fiii cu copacii de pe plai, Fii ce cresc în rătăcire și răpun în răutate, Și-n loc moartea să le plângem, suspinăm de ... Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Pomada fermecată de Ion Luca Caragiale Multe pomezi pentru creșterea părului pierdut s-au încercat în deosebite veacuri, totdeuna cu sinceritate și niciodată cu succes, amăgind astfel necontenit iluziile bietei noastre omeniri. Dar geniul cutezător al omului nu a desperat. Cu nestrămutată încredere într-un “viitor mai mare, mai bun, mai frumosâ€�, el a urmat fără preget să caute ce-i trebuia — pomada fermecată — și iată că, în fine, providența i-a încununat cu prisos strădania seculară, dându-i acum de curând ceva mai mult decât el ar fi îndrăznit să-și închipuie a spera. Acesta este de aminteri un obicei cunoscut al providenții: după ce vreme îndelungată îți pune la încercare răbdarea, tocmai când, zdrobit, începi a crede că ți-ai sleit toată energia în zadar, îți scoate generoasă înainte o strălucită răsplată. În antichitate, Arhimede, făcând regulat băi reci, află legea greutății specifice; în evul mediu, alchimiștii, căutând piatra filozofală, descopăr chimia, fără de care n-am fi avut mai apoi chibriturile, hârtia de muște și Salvadenbul român; mai târziu, în secolul XV, genovezul Columb, căutând Indiile, dă peste ... Ion Luca Caragiale - Termitele... Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu se mulțumește a-și remania redacția tânărul redactor; îi trebuie numaidecât și o remaniare completă a hartei geografice: pentru moment este prea mult entuziasm..." A doua zi, 8/20 iunie, sub titlul Ce este Zanzibarul? Voința națională scrie: „În adevăr am făcut greșala să afirmăm așa ceva (că adică Zanzibarul ar fi o insulă), însă nu noi întâi, ci domnul Bouillet, care, în Dictionnaire Universel d'Histoire et de GĂ©ographie, 1884, la pagina 2016, coloana a doua, ne-a indus în eroare că: «ZANZIBAR, Menuthias insula? insulă din Marea Indiilor, pe coasta regatului Zanzibar, pe 37° long. E, 6°, 2 lat. S. 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i lunga sete De-amor. Apoi m-am dus  ea plâns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INDIARezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru INDIA. ... din populația de bază a Indiei ; persoană aparținând religiei brahmanice sau celei hinduiste . 2. Adj . Care aparține Indiei sau populației ei , privitor la India ... face parte din populația de bază a Indiei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Indiei sau populației ei , privitor la India sau la populația ei ; indic . INDIÁN^1 s . n . Țesătură de bumbac subțire și fină , albită , vopsită sau imprimată , din care se confecționează obiecte de ... ... BENGALÍ s . m . , adj . ( Rar ) 1. S . m . Nume dat mai multor păsări , înrudite cu vrabia , cu penajul colorat în albastru ori cafeniu , originare din India . 2. Adj . ( În sintagma ) Limba bengali = limba vorbită în Bengal ( India ȘERPÁȘ , șerpași , s . m . Persoană aparținând unor triburi din Nepal , nordul Indiei , etc . , care însoțește expedițiile din Himalaia și care cară ... ȚIGÁN , - Ă , țigani , - e , s . m . , adj . I. S . m . 1. Persoană ce face parte dintr - o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei , trăind în unele părți încă în stare seminomadă . 2. Epitet dat unei persoane brunete . 3. Epitet dat unei ... ... ABANÓS s . m . Lemnul unor specii de copaci exotici , mai ales din India ... BALSAMÍNĂ , balsamine , s . f . Plantă ornamentală originară din India , cu flori albe - roșietice , așezate la subsuoara frunzelor , și cu fructe în formă de capsulă , care se deschid brusc când sunt atinse ; canale ( Impatiens balsamina ... ... BUDÍSM , s . n . Religie apărută în India în sec . V - VI î . Cr . și atribuită lui Buddha , care consideră viața un izvor de suferințe și de iluzii , propovăduind renunțarea la orice plăceri ... ... CANÁLE s . f . Plantă erbacee , anuală ornamentală , originară din India ... f . Fiecare dintre grupurile sociale închise și strict delimitate prin originea comună , prin profesiunea și prin privilegiile membrilor lor , în care este împărțită societatea în India CREÓL , - Ă , creoli , - e , subst . 1. S . m . și f . Persoană născută în America Latină sau în colonii , urmașă a coloniștilor spanioli , portughezi sau francezi . 2. S . f . Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei , portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină , din Indiile de vest Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||