|
|
||
|
Vezi și forma bază: INTERCALA Vezi și:INTERCALA, INTERCALAȚIE, INTERCALARE, INTERPOLA, ADAPTOR, EPISOD, FALȚ, FEREASTRĂ, GRILĂ, INCIDENT ... Mai multe din DEX...INTERCALAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INTERCALÁT, -Ă, intercalați, --te, adj. Care este introdus, adăugat, pus printre altele. - V. intercala.Sursa : DEX '98 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INTERCALATRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru INTERCALAT. Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERCALATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru INTERCALAT. INTERCALÁ , intercalez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) introduce ceva într - un șir , a ( se ) adăuga între altele , a ( se ) pune ceva INTERCALÁȚIE , intercalații , s . f . 1. Intercalare . 2. Rocă sterilă care apare în cuprinsul unui ... INTERCALÁRE , intercalări , s . f . Acțiunea de a ( se ) intercala și rezultatul ei ; intercalație ( 1 ) . - V. intercala ... INTERPOLÁ , interpolez , vb . I . Tranz . 1. A introduce , a intercala într - un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului , pentru a - l explica , a - l completa etc . 2. ( Mat . ) A ... ADAPTÓR , adaptoare , s . n . Circuit electric intercalat între un generator sau un transmițător și un receptor pentru a le adapta unul la EPISÓD , episoade , s . n . 1. Acțiune secundară într - o operă narativă , având un rol relativ independent ; parte relativ independentă a unei narațiuni . 2. Frază muzicală de importanță secundară , intercalată între principalele părți ale ale unei compoziții pentru a aduce o variație . 3. Întâmplare în viața cuiva [ Var . : epizód s . FALȚ , falțuri , s . n . 1. Clește de formă specială , folosit la tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei . 2. Fiecare dintre bucățile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la mașina de fălțuit . 3. Tăietură , scobitură făcută pe marginea unei scânduri , a unei țigle etc . , pentru a permite îmbinarea cu altă scândură , țiglă etc . cu o tăietură corespunzătoare . 4. ( Poligr . ) Bentiță de pânză sau de hârtie rezistentă de care se lipesc planșele intercalate într - un FEREÁSTRĂ , ferestre , s . f . 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri , al unui vehicul etc . pentru a permite să intre aerul și lumina ; ansamblu format dintr - un cadru fix și din cercevele în care se fixează geamuri , montat în deschizătura amintită ; ansamblu format de această deschizătură , împreună cu cercevelele care o încadrează și cu geamul fixat în cercevele . 2. Loc în care se întâlnește un puț de mină cu o rampă subterană . 3. Fig . ( Fam . ) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui GRÍLĂ , grile , s . f . 1. Electrod în formă de sită , de spirală , de gard din sârmă , intercalat între anodul și catodul unui tub electronic sau între alți doi electrozi , prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni ; grătar ( 5 ) , sită . 2. Gărduleț fix sau mobil alcătuit dintr - o rețea de vergele paralele , care închide sau apără golul unei uși , al unei ferestre , al unei vitrine etc . 3. ( Mil . ) Obstacol făcut din bare de oțel , așezat în fața sau în spatele șanțului unei fortificații sau la deschiderile unei cazemate . 4. Prăjitură în formă de grilă ( 2 ) , preparată din aluat și unsă cu sirop de zahăr sau INCIDÉNT , - Ă , incidenți , - te , s . n . , adj . I. S . n . 1. Întâmplare neașteptată ( și neplăcută ) care apare în desfășurarea unei acțiuni . 2. Obiecție ( secundară și neașteptată ) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți . II. Adj . 1. ( Despre cuvinte sau propoziții ) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze . 2. ( Fiz . ; în sintagma ) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||