|
|
||
|
Vezi și:CÂT,
CUM,
CÂND,
SĂ,
DIN,
SUB,
DACĂ,
PENTRU,
SPRE,
PESTE,
ÎNTRU
... Mai multe din DEX...
INTRODUCE (ÎN) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INTRODUCE (ÎN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentru INTRODUCE (ÎN). Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... a fost un rău culegător de poezii populare și mai cu seamă s-a înșelat fundamental când a crezut că poate ... George Coșbuc - Gramatica și medicul ... luni, cu dorul Să fac din el gramatic și retor, căci feciorul Isteț era la vorbă și gând, un îndrăcit, Da-n lună cu piciorul. În școală eu, firește, voind să-l introduc În taină de gramatici, încep cu poezia; Iau versul Iliadei: Să-mi cânți, muză mânia, Căci ea pe mulți trimite la iad, apoi apuc Să-i ... de-atunci El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne Ținea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne De-un doctor; dar în fine dai versuri unor prunci Ca versul să-i îndemne. Trecură zile multe, și-odată mă-ntâlnesc Cu doctorul pe stradă; fățiș venind spre mine ... bine, Eu resalut, și dânsul cu glasul prietenesc Mi-a zis șoptind în fine: Mulțam de ostăneală! Tu vrei să-nveți pe fiu În ce mod se trimite la iad? Să plătesc taxă La școală? Dar acasă nu pot să-i dau eu praxă? Pe mulți trimit, amice, la ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria ... Recunoștința ce se datorește acestor foi pentru serviciile aduse cauzei politice a românilor austrieci nu ne poate scuti de datoria unei opozițiuni energice în contra formei cu care se prezintă; căci ușor s-ar putea întâmpla ca în rezultatul final câștigul dobândit în politică să fie cumpănit prin pierderea suferită în limbă. I În haosul erorilor de care avem să ne ocupăm, vom introduce mai întâi o ordine a pertractării. Din antologia îmbelșugată ce ne-au înfățișat-o numerele de jurnale apărute în aceste patru-cinci luni ale anului 1868 (căci nu am avut trebuință să ne întindem peste un timp mai îndelungat), vom așeza citațiunile în trei grupări deosebite; vom arăta întâi germanizarea limbii, vom cita apoi îngreuierea stilului paralel cu exagerarea lui și vom vorbi, în fine, despre falsa originalitate în formarea și întrebuințarea cuvintelor. Probele de germanisme în foile române austriece sunt așa de numeroase, încât (cu singura excepție a Archivului filologic al dlui Cipariu, care este scris în limbă curată) nu am aflat nici o coloană a vreunui număr care să fi fost lipsită de ele. Cităm din foile ce le ... ... și nu maica preacurată. Ceea ce împedică pătrunderea îmbunătățirii limbii în biserică este în mare parte exagerarea neologiștilor, care s-au încercat să introducă și în Biblie atâtea schimbări și atâtea expresii recomandate numai de o filologie nepricepută și trecătoare, încât au pus în neliniște pe capii bisericii și i-au făcut să se împotrivească la toate schimbările de teama schimbărilor celor rele sau pripite. Iar fără conlucrarea episcopilor ... de-ajuns“, cuvânt de origine asemenea latină, însă înțeles de toată lumea? Tot așa va trebui să zicem „a ajunge la ceva“ în loc de a parveni, sau, cum scrie dl I. Popescu din Sibiu, a perveni la ceva; „agerime“ în loc de sagacitate; „adâncit“ în loc de aprofundat; „dinadins“ în loc de cu intențiune; „deșertăciune“ în loc de vanitate; „a aiuri“ în loc de a delira, a divaga; „a înapoia“ în loc de a restitui; „aprig“ în loc de avid și impetuos; „aspru“ în loc de sever; „a încredința“ Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului ... l fi făcut călcându-și pe inimă. Trebuie să aibă mult curaj această persoană ca să se supună de bunăvoie maleficiului, așa de aproape, piept în piept. E unu și douăzeci și cinci de minute... Iată că sună cineva... Doamna Ionescu simte că-ncepe să-i zvâcnească în partea stângă a corsetului. E omul cu ochelari albaștri. Jupâneasa-l introduce în salon. Tânărul institutor poartă o redingotă neagră foarte lungă-n poale; În schimb, pantalonii tot negri sunt destul de scurți; jiletca albă deschisă; o fundă mare rose-pâle la gât, ale cărei căpătâie fâlfâie la fiecare mișcare ... scoate bine manșetele și așteaptă-n picioare. O ușă se deschide... E stăpâna casii, mai strălucitoare ca totdeauna, sorbind pe nări dintr-o batistă înmuiată în triplu extract de vervenă. Femeia se oprește palidă-n ușă, ca sub puterea unei fascinațiuni. D. Bumbeș încă se recomândă. După salutările obligatorie în așa circumstanță, doamna face, cu o sforțare eroică, doi pași, și poftește pe tânărul să ia loc, apoi șade și ea, ștergându-se cu batista ... la d. prefect al județului, unde era de față și d. Mandache Ionescu, s-a petrecut o scenă foarte penibilă, când d. prefect, ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn ... împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo ... au dat minunatului stejar, din care, cu multă devoție, au rupt câteva frunze, s-au închinat, le-au sărutat și le-a băgat în sân. Matei Basarab, prinț religios, ca cei mai mulți din timpii vechi, auzind de aflarea icoanei de care vorbirăm, fondă pe la 1640, în poalele dealului, în josul bisericii de lemn, o frumoasă biserică, în care se vede că icoana a primit să fie mutată. Devoția credincioșilor, și mai ales a femeilor credincioase, a împodobit ... cît mai ales de vom zice că multe sînt silite de părinții lor sa îmbrățișeze această viață! Oare pentru greșelile ce pot face și păcatele în ... ... le dă în dușumea cu muchea unui capac de pian, pe care îl are înșurupat la spate, deasupra feselor, și pe care îl pune totdeauna în mișcare în asemenea ocaziuni, punând în nedumerire pe clienții săi și băgând în sperieți pe cei mai slabi de înger. Acest capac mai servă lui Cotadi și ca perete pe care se urinează mai ales iarna, când e ... să-i scrie pe acel capac: „Murdăria oprită". Se mai știe despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici, pe care le introduce pe o pâlnie, dând în schimb afară sifon și că este astupat timp de șase luni pe an cu un dop de sticlă de șampanie, pe care de câte ori ... ca, de câte ori va fi timp de ploaie, să poată împreună cu întreaga sa familie petrece noaptea în jumătatea din stânga unei firide situată în zidul de la poarta locuinței lui Cotadi; cealaltă fiind rezervată pentru vardistul de zi. De multă vreme nu se mai aude vorbindu-se nimic de ... a putea acapara pentru totdeauna sursa eternă a bogățiilor din capul lui Dragomir a lăsat prin testament ca să fie îngropat în ... Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi ... nu numai de distracțiune și petrecere, dar și de instrucțiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introduce adevăratul gust muzical, cînd publicul va veni în stare a înțelege bine operile muzicale și a aprețui frumusețea armoniii în perfecțiunea esecutărei ei; căci armonia, nefiind alt decît niște combinări de sunete pe legile nestrămutate ale naturii sau ale corpurilor sonoare puse în vibrațiune, ea complectează sau divinizează melodia, astă ispirațiune a sufletului care servă de temă sau de text operilor muzicale. Adevărata dar misiune a ... Ă la bivouac și, în loc de carabine Ă la antica spaniola , avea puști cu baionete și cu spade de forma cea mai modernă. Astfel în Puritanii , astfel în Luisa Miller , astfel în toate. Ce rezulta din toate astea? Nimic alt decît o cacofonie complectă în partea muzicală și un anacronism flagrant în decoruri și costume; un nume de teatru, iar nu un teatru adevărat. Cîte opere care în Italia au avut un succes strălucit, aici s-au pierdut în opinia publicului din cauza acestii rele combinări! Cîte duete frumoase, cîte terțete și cvartete sublime nu s-au masacrat din cauza negligenții sau a ... despereze pe autorii de dicționare care, pe lângă intențiile practic empirice sau istorice ale oricărui lexicograf, mai au și scrupule inteligente. Să introduci pe Dumnezeu în definiția poeziei înseamnă să prelungești o confuzie și așa destul de regretabilă. În atitudinea mistică, astfel cum o arată Bremond, încape muzica mult mai potrivit decât poezia. Preotul spune: acea întâlnire cu Dumnezeu e cele mai de multe ... fără îndoială că această obscuritate este perfectă tocmai în muzică. Un glumeț a spus că Bergson a greșit spunându-și filozofia în vorbe: trebuia s-o scrie de-a dreptul în muzică. Și asta e mai mult decât o glumă. Filozofia aceasta e doar, în fond, o căutare a atitudinii mistice. În cursul certei literare de la care am pornit, un literat, Paul Tuffran, a scris lui Bremond mărturisirea următoare: poezia nu mă impresionează decât ... înseamnă că poezia are puterea specială de a ne lăsa sufletul sub impresia că ar putea continua nemărginit ceea ce i se oferă în forme inevitabil mărginite. Psihologii au atras de mult atenția asupra acelor momente stranii ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... poate) o mai mare putere și repegiune de asimilare (a culturii străine) a românilor din principate , din cauza amestecului de rase în pătura orășenească; libertatea mai mare decât în Ardealul oprimat. (Aceste deosebiri au existat în toată vremea, de aceea literatura de peste munți a fost în toate epocile inferioară celei din Principate și cantitativ, și calitativ.) În epoca următoare, a lui Eminescu, Ardealul se deosebește de Principate din nou, radical, ca și în epoca lui Conachi. În Ardeal (Slavici, Coșbuc etc.), literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat ... era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea burghezie care, în vremea Revoluției Franceze, era atât de entuziasmată de ideile noi.) În epoca lui Eminescu, critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută ... Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor ... va convinge că muzica din bisericele de prin vîrful munților are o mare asemănare cu baladele și cîntecele de dor lăutărești din acele regiuni. Comparînd în urmă acea muzică cu cea bisericească și lăutărească din toată țara, se va convinge definitiv că elementul orientale domină în toate aceste muzice. Ar fi fost o mare fericire pentru noi daca lăutarii și cîntăreții s-ar fi mărginit în imitarea cîntărilor bisericești primitive, fiindcă ele se compuneau dintr-o specie de canto fermo (chant plein) introdusă în biserica cea mare înaintea schismei lui Fotie [1] . Atunci muzica noastră poate ar fi păstrat acea simplitate și frumusețe ce o găsim în muzicele europene; dară prin strînsele relațiuni ce țara noastră legă cu turcii, introducîndu-se la noi obiceiurile otomane și muzica lor, lăutarii găsiră în acea muzică o nouă sorginte de inspirare și imitațiune. Astfeliu sta muzica noastră pe cînd se stabili în țară domnia fanarioților. Acești străini, fiind tot de o religie cu noi și mari amatori de muzică, aduseră în țară o mulțime de cîntăreți de sarai și bisericești și, în mai puțin de un secol, nu numai că strică cu totul muzica bisericească și lăutărească, dar schimbă chiar caracterul tonurilor, alterîndu-l Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTRODUCE (ÎN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru INTRODUCE (ÎN). ... CÂT , - Ă , - Ă , conj . , prep . , adv . , ( IV ) câți , - te , pron . ( V ) câturi , s . n . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( și ) . . . Cu ... ... CUM adv . , conj . A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ... ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce ... CÂND adv . , conj . I. Adv . ( În propoziții interogative ) În ce moment ? în care perioadă de timp ? Când a sosit ? II. Conj . 1. ( Introduce o propoziție temporală ) a ) În momentul sau în vremea în care . . . Când a văzut - o , s - a bucurat . b ) După ce . Când i - a pierdut din ochi , s - a ... a sosit . d ) Deși ; în vreme ce . Când altul s - ar bucura , tu ești nepăsător . e ) Și ( deodată ) . Au ajuns , când , ce să vezi ? 2. ( Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp ) ( În ) care . Acum e timpul când vin copiii . 3. ( Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală ) Fiindcă , deoarece , o dată ce . Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi . 4. ( Introduce o propoziție condițională ) Dacă , de . Ce să spui când nu ai nimic de spus ? 5. ( Introduce ... SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră să - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar să nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit să - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă ... peste o oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce ... DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce un complement de relație ) În ce privește , în privința . Din glume îi întrece pe toți . - De ^4 + în ... SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva ... A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În ... ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum ... deviza . . . 3. ( Înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate , exprimă inferioritatea cantitativă ) Mai puțin ca . . . Sub o mie de lei . V. ( Introduce nume predicative și atribute ) Un spectacol sub așteptări . VI. ( Introduce ... ... DÁCĂ conj . 1. ( Introduce o propoziție condițională ) În cazul că . . . , presupunând că . . . , de . . . Doar dacă . Numai dacă . 2. ( Introduce o propoziție optativă ) Numai de . . . Dacă nu m - ar vedea cineva . 3. ( Introduce o propoziție temporală , având uneori și o nuanță condițională sau cauzală ) Când , în ( sau din ) momentul când , de îndată ce , după ce . 4. ( Introduce o propoziție cauzală ) Fiindcă , pentru că , deoarece . Dacă nu știa să scrie , umbla de la unul la altul . 5. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 6. ( Introduce o propoziție interogativă indirectă ) Că , de . . . 7. ( Cu valoare adverbială ) Cu greu , abia . 8. ( În expr . ) Las ' dacă = a ) desigur că nu ; b ) ( în ... PÉNTRU prep . I. ( Exprimă un raport cauzal ) 1. Din cauza . . . , din pricina . . . , datorită . . . Pentru asta a plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de cap . III. ( Exprimă un raport de relație ) Cu privire la ... Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport de compensație , de echivalență sau de schimb ) În schimbul . . . ; în locul . . . , în loc de . . . Pentru un palton a dat o rochie . VI. 1. ( Urmat de un infinitiv , are valoare de conjuncție , construcția fiind echivalentă , cu ... ... SPRE prep . 1. ( Cu sens local ) În direcția . . . , înspre , către , la . Pornesc spre școală . 2. ( Cu sens temporal ) În apropierea . . . , aproape de . . . , cam la vremea . . . , pe la . . . Spre iarnă . 3. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) În vederea . . . , pentru a . . . , ca să . . . Se duce spre a cerceta personal . 4. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) ( În așa fel ) încât ( să producă , să cauzeze cuiva ceva ) . I - a dăruit o carte spre marea lui bucurie . 5. ( Înv . și reg . ; introduce ... ... PÉSTE prep . ( Semnifică ideea de suprapunere , de aplicare etc . , directă sau mediată , prin extensiune ) I. ( Introduce complemente circumstanțiale de loc ) 1. ( In legătură cu verbe de mișcare , arată că un obiect se așază , se aplică sau cade deasupra altuia ... tot cuprinsul ; de - a lungul . Alerga peste câmpuri . 3. Deasupra . Se apleacă peste el . 4. Pe deasupra ; dincolo de . . . Sare peste gard . II. ( Introduce complemente circumstanțiale de timp ) 1. ( În legătură cu substantive însoțite de numerale , adverbe sau pronume și adjective nehotărâte ) După . . . Peste un ceas . 2. ( În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative ) În timpul , în cursul . Peste zi lucrează . 3. Mai mult decât . . . A întârziat peste două ceasuri . III. ( Introduce complemente circumstațiale de mod ) 1. ( Așezat între două cuvinte identice , exprimă ideea de superlativ ) Pune întrebări peste întrebări . 2. ( În legătură cu numerale , arată depășirea unei cantități ) Mai mult decât . Peste o mie de oameni . IV. ( Introduce ... ÎNTRU prep . ( Mai ales urmat de " un " , " o " etc . , cu elidarea vocalei finale ) În . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu ) A locui într - un sat . 2. ( Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu ) A intra într - o pădure . 3. ( Arată direcția sau ținta mișcării ) A se da într - o parte . II ... în care se petrece o acțiune ) Într - un timp scurt . 2. ( Arată timpul cât durează o acțiune ) Va plăti datoria într - un an . III. ( Înv . ; introduce ... complement circumstanțial de mod ) A alerga într - un suflet . V. ( Introduce un complement circumstanțial instrumental ) Este îmbrăcat într - o scurtă de piele . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ) A fi de acord întru totul cu cineva . VII. ( Introduce Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||