|
|
||
|
Vezi și forma bază: ISPRĂVI Vezi și:CĂ, EPUIZAT, GĂTIT, GATA, ISPRĂVI, NEISPRĂVIT ... Mai multe din DEX...ISPRĂVIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ISPRĂVÍT s.n. Faptul de a (se) isprăvi; sfârșit^1. - V. isprăvi.Sursa : DEX '98 Isprăvit ≠ neisprăvitSursa : antonime ISPRĂVÍT s. v. terminare.Sursa : sinonime ISPRĂVÍT adj. gata, încheiat, sfârșit, terminat, (înv.) săvârșit. (Un lucru \~.)Sursa : sinonime isprăvít s. n.Sursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ISPRĂVITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 187 pentru ISPRĂVIT. Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea) Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea) Bunica de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Cum dăschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea: - Ghici... - Alune! - Nu. - Stafide! - Nu. - Năut! - Nu. - Turtă-dulce! - Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Și niciodată nu isprăvea basmul. ... Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul Moartea lui Mihai Viteazul de Dimitrie Bolintineanu Pe câmpia Turzii, pe un verde plai, Tabără oștirea marelui Mihai. Acolo, în cortu-i, domnul se gândește: Fericirea țării inima-i răpește. Are-o presimțire ce l-a turburat Și pe mâna-i mândră capul a plecat. În deșert speranța inima-i răsfață; Lacrimile udă gânditoarea-i față. Înaintea celor ce îl ocolea, Cu o mantă d-aur el se ascundea. Către căpitanii ce îl înconjoară: - "Dragii mei! Iertați-mi astă lăcrimioară! E o slăbiciune de care roșesc Toți câți au un suflet tare, bărbătesc. Însă sunt minute când natura cere De la cel mai tare partea-i de durere... Astăzi pot să număr mai la nouă ani De când noi ne batem cu atâți dușmani. Este-adevărat, am făcut, în lume, Neamului acesta cel mai mare nume. Însă, ce-i mărirea, fără de folos? Ceea ce-i în noapte focul mincinos! Singură mărirea nu-i destulătoare, Nu voi foc de stele, ci voi foc de soare. Câte mii de inimi moartea n-a-nghețat? Și în câte case dorul n-a intrat? Țara este-n lacrimi ... Ion Luca Caragiale - Șah și mat! Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ... Ion Luca Caragiale - Talmud Talmud de Ion Luca Caragiale „Tu, Șmul, ești leneș, zice Ștrul, Tu nu vrei să lucrezi destul, Și d-aia nu câștigi nimică! Tu de vr-un an tot migălești O iconiță mititică: O tot sucești și-o învârtești Și văd că n-o mai isprăvești... Eu într-o var-am isprăvit O mânăstire și un schit. Cu învelit și cu vopsit Iar Șmul răspunde trist: „Hei! Știu... Dar... tu — tu ești tinichigiu, Și eu — eu sunt giuvaergiuâ€�... Morală Una-i Ștrul Și alta Șmul. (Convorbiri Critice, nr 18, an I, 15 Sept. Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna îngăduitor cu lumea lui; de aceea, avem și vorba veche foarte înțeleaptă: lumea n-o putem îndrepta cu umărul. Fiecare dintre noi vede lipsurile și cusururile societății noastre; fiecare este dator a căuta să le constate, să acopere lipsurile și să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face să sară lumea din făgaș deodată, și, de unde se zbătea-n mocirlă, să iasă curată și să pornească pe calea cea bună ... Ion Luca Caragiale - Partea poetului Ion Luca Caragiale - Partea poetului Partea poetului de Ion Luca Caragiale „Nehmt hin die Welt!... â€� SCHILLER „Luați-vă lumea! a strigat domnul; luați-o, oamenilor! a voastră să fie ca moștenire-n vecii vecilor! și frățește v-o-mpărțiți!â€� S-au repezit care mai de care cu mânile-ntinse să-și apuce partea; mișunau tineri și bătrâni. Plugarul se duse spre roadele câmpului; Vânătorul porni să bată pădurile; Neguțătorul își înfundă hambarele; Viierul își alese zeama nobilă; Regele puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când s-a-mpărțit pământul? — La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu țintea la fața ta; urechea mea la armonia cerurilor... Iartă sufletului care, îmbătat de lumina ta, nesocoti cele pământești! — ... Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Orientale. Două documente de Ion Luca Caragiale Imperiul otoman suferă și el astăzi, pentru a doua oară, de febra constituțională parlamentară. Este un caz de recidivă. Primul acces, mai ușor, l-a avut, precum se știe, în ajunul războiului cu rușii și românii la sfârșitul anului 1876, când celebrul Midhat-pașa, în calitate de mare vizir, a proclamat o constituție otomană, cu regim parlamentar, suspendată peste puțină vreme de m.s. sultanul. Printre niște hârtii vechi, am găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele nostru, asta o facem, binențeles, numai ca simplu colecționar, iar nu ca autor. I - MESAJUL DE ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE Domnilor senatori, Domnilor deputați, Pentru întâia oară a tunat și v-a adunat laolaltă aici, ca să faceți giumbușuri parlamentare. Trebuie să mărturisim, daca voim a fi ... Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni Alexei Mateevici - Obiceiurile şi rânduielile nunţii la moldovenii basarabeni Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni de Alexei Mateevici Nunta în viața țăranului nostru moldovean este una din cele mai vesele petreceri. De aceea, când vine toamna, vremea nunților, aproape toți sătenii iau parte la ele. Țăranul a înțeles foarte bine însemnătatea nunții pentru om și a înconjurat-o cu obiceiuri și rânduieli frumoase, care au înțelesul lor adânc. Aceste obiceiuri se schimbă după locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat în casă, fata se duce de se împodobește și, venind, sărută mâna la toți cei bătrâni, iar cu flăcăul dă mâna. Cineva din bătrâni îi scoate pe dânsa și pe mire în tindă, și ei acolo mai vorbesc. Dacă se plac unul la altul, ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... ce Ileana Din gură-i grăia Eu că te-oi lua, Cum zici dumneata, Viteaz dacă-i fi Și te-i bizui De mi-ei isprăvi Pod pe Marea Neagră, De fier Și oțel, Iar la cap de pod, Cam d-o mânăstire, Chip de pomenire, Chip de cununie, Să-mi ... Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran Ion Luca Caragiale - Între Stan şi Bran Între Stan și Bran de Ion Luca Caragiale Nici Dumnezeu nu poate mulțumi pe toată lumea, de vreme ce chiar doi frați buni, unul grădinar și altul cărămidar, i se roagă totdeodată, unul de ploaie, și altul de secetă... Pe oricare l-o împăca mai întâi, o să-și auză vorbe dela celălalt... Dacă nici Dumnezeu nu poate, darmi-te bietul om muritor ! Când te pui, cum te trage inima, să faci, după putere, o slujbă spre folosul cuiva, să nu te mai gândești la ce are să zică altcineva despre fapta ta; căci folosul unuia poate fi spre paguba altuia, și, firește, dacă ai să cauți și la supărarea celui din dreapta, cât și la folosul celui din stânga, atuncea trebue să stai frumos la mijloc ținându-ți mâinile încrucișate și zâmbind cu nevinovăție, când ăstuia, când ăstuilalt. Cum am zice, nici nu jicnești, nici nu slujești, - rămâi om bun ca zahărul, pe gustul tutulor, și al lui Stan și al lui Bran, deopotrivă dulce, și nepăsător și nefolositor pentru amândoi. Și mulți cred că omul cuminte așa trebue să se poarte'n lume, și nu le merge rău. La o ... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ISPRĂVITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru ISPRĂVIT. 2 Cronici Capitol 29 2 Cronici 28 2 Cronici Capitol 29 1 Ezechia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci și cinci de ani, și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abia, fata lui Zaharia. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. 3 În anul întîi al domniei lui, în luna întîi, a deschis ușile Casei Domnului, și le -a dres. 4 A adus pe preoți și pe Leviți, pe cari i -a strîns în locul deschis dinspre răsărit, 5 și le -a zis: ,,Ascultați-mă, Leviților! Acum sfințiți-vă, sfințiți Casa Domnului, Dumnezeului părinților voștri, și scoateți afară din sfîntul locaș ce este necurat. 6 Căci părinții noștri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. L-au părăsit, și-au abătut privirile dela cortul Domnului, și i-au întors spatele. 7 Au închis chiar ușile pridvorului și au strîns candelele, și n`au adus Dumnezeului lui Israel nici tămîie, nici arderi de tot în sfîntul locaș. 8 De aceea mînia Domnului ... 1 Imparati Capitol 6 1 Imparati 5 1 Imparati Capitol 6 1 În al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. 2 Casa pe care a zidit -o împăratul Solomon Domnului, era lungă de șase zeci de coți, lată de douăzeci, și înaltă de treizeci. 3 Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coți, în lățimea casei, și zece coți lărgime în fața casei. 4 Împăratul a făcut casei ferestre largi înlăuntru și strîmte afară. 5 A zidit lipite de zidul casei mai multe rînduri de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, cari înconjurau zidurile casei, Templul și sfîntul locaș; și a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. 6 Catul de jos era lat de cinci coți, cel dela mijloc de șase coți, iar al treilea de șapte coți; căci pe partea deafară a casei a făcut arcade strîmte împrejur ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. 7 Cînd ... 1 Imparati Capitol 7 1 Imparati 6 1 Imparati Capitol 7 1 Solomon și -a mai zidit și casa lui, și a ținut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. 2 A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coți, lată de cincizeci de coți, și înaltă de treizeci de coți. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecății; și l -a acoperit cu cedru, dela ... Genesa Capitol 29 Genesa 28 Genesa Capitol 29 1 Iacov a pornit la drum, și s`a dus în țara celor ce locuiesc la Răsărit. 2 S`a uitat înainte, și iată că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau trei turme de oi, cari se odihneau; căci la fîntîna aceasta obicinuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fîntînii era mare. 3 Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele, și apoi puneau piatra iarăș la loc pe gura fîntînii. 4 Iacov a zis păstorilor: ,,Fraților, de unde sînteți?`` ,,Din Haran,`` au răspuns ei. 5 El le -a zis: ,,Cunoașteți pe Laban, fiul lui Nahor?`` ,,Îl cunoaștem,`` i-au răspuns ei. 6 El le -a zis: ,,Este sănătos?`` ,,Sănătos``, au răspuns ei. Și tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile. 7 El a zis: ,,Iată, soarele este încă sus, și -i prea devreme ca să strîngeți vitele: adăpați oile, apoi duceți-vă și pașteți-le iarăș.`` 8 Ei au răspuns: ,,Nu putem, pînă nu se vor strînge toate turmele; atunci se prăvălește ... Genesa Capitol 43 Genesa 42 Genesa Capitol 43 1 Foametea bîntuia greu în țară. 2 Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: ,,Duceți-vă iarăș, și cumpărați-ne ceva merinde.`` 3 Iuda i -a răspuns: ,,Omul acela ne -a spus curat: ,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.` 4 Dacă vrei deci să trimeți pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar dacă nu vrei să -l trimeți, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus: ,,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!`` 6 Israel a zis atunci: ,,Pentruce mi-ați făcut un astfel de rău, și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?`` 7 Ei au răspuns: ,,Omul acela ne -a întrebat despre noi și familia noastră, și a zis: ,Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?` Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ,Aduceți pe fratele vostru?`` 8 ... Exodul Capitol 5 Exodul 4 Exodul Capitol 5 1 Moise și Aaron s`au dus apoi la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.`` 2 Faraon a răspuns: ,,Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, și să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, și nu voi lăsa pe Israel să plece.`` 3 Ei au zis: ,,Ni S`a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.`` 4 Și împăratul Egiptului le -a zis: ,,Moise și Aaron, pentruce abateți poporul de la lucrul lui? Plecați la lucrările voastre.`` 5 Faraon a zis: ,,Iată că poporul acesta s`a înmulțit acum în țară, și voi mai voiți să -l faceți să-și înceteze lucrările?`` 6 Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului și logofeților: 7 ,,Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea ... Iosua Capitol 4 Iosua 3 Iosua Capitol 4 1 Dupăce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul, Domnul a zis lui Iosua: 2 ,,Ia doisprezece bărbați din popor, cîte un bărbat din fiecare seminție. 3 Dă-le porunca următoare: ,Luați de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde s`au oprit preoții, douăsprezece pietre, pe cari să le duceți cu voi, și să le puneți în locul unde veți petrece noaptea aceasta.`` 4 Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbați, pe cari i -a ales dintre copiii lui Israel, cîte un bărbat de fiecare seminție. 5 Și le -a zis: ,,Treceți înaintea chivotului Domnului, Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, și fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărul semințiilor copiilor lui Israel, 6 pentru ca acesta să fie un semn de aducere aminte în mijlocul vostru. Cînd vor întreba copiii voștri într`o zi: ,Ce însemnează pietrele acestea pentru voi?` 7 să le spuneți: ,Apele Iordanului s`au despicat în două înaintea chivotului legămîntului Domnului; cînd a trecut chivotul Iordanul, apele Iordanului s`au despicat în două, și pietrele acestea să fie totdeauna o ... Iosua Capitol 19 Iosua 18 Iosua Capitol 19 1 A doua parte a căzut prin sorți lui Simeon, seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moștenirea lor era în mijlocul moștenirii fiilor lui Iuda. 2 Ei au avut în moștenirea lor: Beer-Șeba, Șeba, Molada, 3 Hațar-Șual, Bala, Ațem, 4 Eltolad, Betul, Horma, 5 Țiclag, Bet-Marcabot, Hațar-Susa, 6 Bet-Lebaot, și Șaruhen, treisprezece cetăți și satele lor; 7 Ain, Rimon, Eter, și Așan, patru cetăți, și satele lor; 8 și toate satele din împrejurimile acestor cetăți, pînă la Baalat-Beer, care este Ramatul de miazăzi, Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. 9 Moștenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moștenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, și de aceea fiii lui Simeon și-au primit pe a lor în mijlocul moștenirii lor. 10 A treia parte a căzut prin sorți fiilor lui Zabulon după familiile lor. 11 Hotarul moștenirii lor se întindea pînă la Sarid. La apus se suia spre Mareala, și atingea Dabeșet, ... 1 Imparati Capitol 9 1 Imparati 8 1 Imparati Capitol 9 1 Cînd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului și tot ce a găsit cu cale să facă, 2 Domnul S`a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon. 3 Și Domnul i -a zis: ,,Îți ascult rugăciunea și cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfințesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, și ochii Mei și inima Mea vor fi acolo pe vecie. 4 Și tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată și cu neprihănire, făcînd tot ce ți-am poruncit, dacă vei păzi legile și poruncile Mele, 5 voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăției tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis: ,Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.` 6 Dar dacă vă veți abate dela Mine, voi și fiii voștri, dacă nu veți păzi poruncile Mele și legile Mele pe cari vi le- ... 2 Cronici Capitol 7 2 Cronici 6 2 Cronici Capitol 7 1 Cînd și -a isprăvit Solomon rugăciunea, s`a pogorît foc din cer și a mistuit arderea de tot și jertfele, și slava Domnului a umplut casa. 2 Preoții nu puteau să intre în Casa Domnului, căci slava Domnului umplea Casa Domnului. 3 Toți copiii lui Israel au văzut pogorîndu-se focul și slava Domnului peste casă; ei și-au plecat fața la pămînt pe pardoseală, s`au închinat, și au lăudat pe Domnul, zicînd: ,,Căci este bun, căci îndurarea Lui ține în veac!`` 4 Împăratul și tot poporul au adus jertfe înaintea Domnului. 5 Împăratul Solomon a junghiat douăzeci și două de mii de boi și o sutădouăzeci de mii de oi. Astfel au făcut împăratul și tot poporul sfințirea Casei lui Dumnezeu. 6 Preoții stăteau la locul lor, și tot astfel și Leviții, cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David, pentru cîntarea laudelor Domnului, cînd i -a însărcinat David să mărească pe Domnul, zicînd: ,,Căci îndurarea lui ține în veac!`` Preoții sunau din trîmbițe în fața lor. Și tot Israelul era de ... 2 Cronici Capitol 8 2 Cronici 7 2 Cronici Capitol 8 1 După douăzeci de ani, în timpul cărora Solomon a zidit Casa Domnului și casa lui însuș, 2 a întărit cetățile, pe cari i le -a dat Hiram și a așezat în ele pe copiii lui Israel. 3 Solomon a mers împotriva Hamatului, la Țoba, și a pus stăpînire pe ea. 4 A întărit Tadmorul în pustie, și toate cetățile cari slujeau ca cetăți pentru merinde în Hamat. 5 A întărit apoi Bet-Horonul de sus și Bet-Horonul de jos, ca cetăți întărite cu ziduri, porți și zăvoare; 6 Baalatul, și toate cetățile cari slujeau ca cetăți pentru merinde și cari țineau de el, toate cetățile pentru cară, cetățile pentru călărime, și tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, și în toată țara al cărei stăpîn era. 7 Pe tot poporul care mai rămăsese din Hetiți, din Amoriți, din Fereziți, din Heviți și din Iebusiți, care nu făcea parte din Israel, 8 pe urmașii lor cari rămăseseră după ei în țară și pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ISPRĂVITRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ISPRĂVIT. CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că EPUIZÁT , - Ă , epuizați , - te , adj . 1. Terminat , sfârșit , isprăvit . 2. Istovit , sleit , slăbit , extenuat . [ Pr . : - pu - GĂTÍT^2 , - Ă , gătiți , - te , adj . 1. Care este îmbrăcat frumos , îngrijit , dichisit , împodobit . 2. ( Despre mâncăruri ) Care este preparat , pregătit ( la foc ) . 3. ( Reg . ) Sfârșit , isprăvit . [ Var . : ( reg . ) gătát , - ă adj . ] - GĂTÍT^1 s . n . Acțiunea de a ( se ) găti , gătire ; ( în special ) preparare a mâncării . - V. GÁTA adj . invar . ( Adesea adverbial ) 1. ( Despre lucruri ) A cărui confecționare , construire , realizare s - a îndeplinit ; isprăvit , terminat , sfârșit . 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva ; pregătit . 3. Care este aproape să . . . , pe punctul de ISPRĂVÍ , isprăvesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A duce sau a ajunge până la sfârșit , a face să fie sau a fi gata ; a ( se ) termina , a ( se ) sfârși , a ( se ) mântui ; a ( se ) înfăptui , a ( se ) realiza . 2. Tranz . A face să se prăpădească , să NEISPRĂVÍT , - Ă , neisprăviți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care este lăsat neterminat , care nu are capăt sau sfârșit . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nu are nici o situație , nici un rost , care este fără căpătâi , de nimic ; ( om ) incapabil . - Ne - + |
||