|
|
||
Vezi și:JUCĂRIOARĂ,
MORIȘCĂ,
BÂZÂITOR,
DIABOLO,
HÂRÂITOR,
JUCĂREA,
JUCĂRICĂ,
JUCA,
PĂPUȘĂ,
PLESNITOARE
... Mai multe din DEX...
JUCĂRIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. JUCĂRÍE, jucării, s.f. 1. Obiect cu care se joacă copiii. ** Fig. Persoană sau lucru ajuns la discreția cuiva; păpușă, marionetă. 2. Fig. Lucru neînsemnat; fleac, bagatelă, nimic. - Juca + suf. -ărie.Sursa : DEX '98 JUCĂRÍE s. v. bagatelă, fleac, nimic.Sursa : sinonime jucăríe s. f., art. jucăría, g.-d. art. jucăríei; pl. jucăríi, art. jucăríileSursa : ortografic JUCĂRÍ//E \~i f. 1) Obiect cu care se joacă copiii. 2) fig. Persoană ușor influențabilă, lipsită de voință și de personalitate; marionetă; păpușă. 3) fig. Obiect lipsit de orice valoare; lucru de nimic; fleac; bagatelă. [G.-D. jucăriei] /a (se) juca + suf. \~ărieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru JUCĂRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentru JUCĂRIE. Ion Luca Caragiale - Vizită... ... văzut ce-ai făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi... Vezi? ai supărat pe domnul!... aldată n-o să-ți mai aducă nici o jucărie! Apoi, întorcându-se către mine, cu multă bunătate: — Nu e nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu nițică apă caldă!... Dar n-apucă să ... Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Heine) Ştefan Octavian Iosif - Furtuna (Heine) Furtuna de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Convorbiri literare , 15 iunie 1900 Turbează furtuna, Dă bice gloatei de valuri, Și ele, spumegînd de mînie-n răscoală, Se-ncalecă-n goană, urnind și-mbrîncind Munți albi și mișcători de apă: Micuța navă-i suie Cu trudnică pripă, Ci fără de veste-alunecă În negre prăpăstii căscate... O, mare !... Mama Frumuseții, Din spumă de val răsărite ! Străbuna Amorului ! Aibi îndurare ! Ah, iată ! alba ta rîndunea Din aripi fîlfîie fantastic, Setoasă de pradă, Și-adulmecă inima mea ce răsună De slava zeiței din tine născută; Adulmecă inima mea, jucăria, Nepotului tău zburdalnic ! De-a surda implor ! Dispare strigarea-mi în larma furtunii Și-n tumultul de vînturi ! Uraganul se sparge-n gigantic delir De sunete oarbe ! Eu însă prind lămurit în auz O dulce-aiurire de harfă; Un cîntec mă cheamă răzbind sălbatec, Nespus de duios, dureros de nespus, Și glasul acesta-l cunosc... Departe, pe țărmul stîncoasei Scoții Se-nalță turnul castelului sur Dasupra năprasnicei mări; Acolo, subt arcul înaltei ferești, Veghează o mîndră femeie bolnavă — Ca umbra ușoară, ca marmura albă, — Ea cîntă din harfă ... Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) Pasteluri de Ștefan Octavian Iosif Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I E secetă, și de căldură Pe cîmp porumbul se usucă, Mor vitele în bătătură, Și norii vin... ca să se ducă... Prin sat aleargă paparude, Țăranca apă le azvîrle : Își scutur pletele lor ude Și-s goale ca niște șopîrle... Țăranii-n cîrciumă s-adună ; Pe cîmp abia se mișc-o turmă, Tînguitor talanga sună — Ciobanul a rămas în urmă, Cu cotul rezemat în bîtă, El cată dus în depărtare. Dar seceta posomorîtă Se-ntinde fără de hotare... II Prin sat aleargă paparude Și se-nvîrtesc în danț vioaie : Își scutur' pletele lor ude, Cîntînd descîntece de ploaie. Un uliu sus, deasupra noastră, Din aripi bate ostenit, Pierdut în liniștea albastră A cerului nemărginit. Nori albi din zare se ridică — Par minunate jucării ; Se-nșiră, se desprind, se strică În praf de raze aurii... III Tresari din somn... Ce harmalaie ! Țigani cu șatra — ce mai vrei ? În car, sub rogojina spartă, Fumează, cîntă, rîd femei... O droaie de copii în zdrențe Fac roată și se bat, ... Ștefan Octavian Iosif - Pintea ... Și-a plecat în lume Pintea !... II Rătăcea acu prin codri, Uluit de bucurie, Și, copil fără de grijă, Dă să-și facă jucărie. Patru doage își alege, Le-ntocmește, le-ncleiază : Fluier cu răsunet mîndru Astfel își întruchipează. Cu picioarele-atîrnate În văzduh, cum s-așezase Tocmai sus ... Ștefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă) ... Petică Serbare sgomotoasă Ca-n bâlci. Decor banal; O boltă luminoasă Scăldată-n aur pal. Pe culmea azurie Chiar soarele de-aramă Se pare-o jucărie De proastă melodramă. Mulțimea îmbătată De pulbere și soare Întoarce-nfierbântată Un danț nebun pe care Îl farmecă orgia Din surle, din țimbale, Din nai ... Alecu Donici - Pieptenul Pieptenul de Alecu Donici Copilului de pieptănat Neneaca pieptene din târg au cumpărat. Copilul foarte mult de el s-au bucurat. Ce piepten bunișor! Cum merge de ușor! Mai bine de un ceas El perișorul său prin pieptene au tras Și mulțămit deplin neneacăi au rămas. Apoi s-au pus la carte, Au învățat frumos, Din buchi a opta parte; Și iar la pieptene degrabă s-au întors. După aceasta dând de alte jucării, Copilul au făcut prea multe nebunii Și părul de pe cap de tot și-au încâlcit. Dădaca lui au vrut îndat' să-l netezească, Dar pieptenul era prin casă zăhăit; Și el țipa, răcnea, acela să-i găsească! O fată, de sub pat, degrabă l-au și scos, Dar numai ce folos! Că cum abia-abia de păru-i s-au atins, Copilul de dureri au și strigat cu plâns: — Ce piepten îndrăcit! Iar pieptenul au zis: — Eu tot același sunt; ți-e părul încâlcit. Copilul însă, supărat Pe favoritul său, L-au dat într-un pârău: Strigoaicele mai mult cu el s-au pieptănat. Văzut-am eu În veacul meu Că oamenii așa cu adevărul fac. Cât ... ... desfătez aice De flori înconjurat. A ta zbârnâitură e șărlătănerie; Chiar starea ta atârnă de vânt și de copii; În fine, tu ești jucărie, Iar eu sunt dintre vii. Așa și între oameni sunt șarlatani, sunt zmei, Ce zbârnâiesc, se-nalță cât vântul lor le bate; Iar cum a ... Alexandru Macedonski - Niponul ... colori, Cu coperișuri lucitoare, Sub largă purpură de flori Niponul magic râde-n soare. Idolatrat de călători Pe marea lui străvăzătoare Scamatorie de colori Și jucărie Alexandru Vlahuță - Prima lecție Alexandru Vlahuţă - Prima lecţie Prima lecție de Alexandru Vlahuță Taci, că doarme păpușa! MIMI În colțișorul ei, stăpână Pe-un vraf de jucării stricate, Din cărți de joc, din hârtioare Ea-și face parcuri și palate; Vorbește, râde cu păpușa... Ce fericite-s amândouă Că s-a putut, din vechi nimicuri, Zidi o-mpărăție nouă! Păpușa n-are nas, e cheală, Ș-un braț din umăr îi lipsește, Dar Mimi-o vede tot frumoasă: Căci ea e mamă, ș-o iubește. Stau și mă uit, cu câtă grijă A rezemat-o de-o cutie, Și-i duce bunătăți la gură Cu lingurița, ș-o îmbie: Așa, papă frumos, fii gigea, Papă cu mama, să crești mare... Apoi o șterge, o sărută Și-i pregătește de culcare: Într-un pantof i-așterne cârpe, Îi face loc ș-o cuibărește: Închide ochii și fă nani. Păpușii nu-i e somn... scâncește... E răsfățată, vrea să-i cânte, Și basme de-ale ei să-i spună... O, e un chin pân s-o adoarmă. Noroc că-i Mimi mamă bună! Să nu te-ncerci s-o iai în brațe, Ori s-o săruți, că nu se lasă; Ce- ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ... Alphonse de Lamartine - Poetul murind ... răspânde profum mai copios. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar timpul? Nu mai este. Dar gloria? Ce-mi pasă D-ast eho d-un van sunet ce secolii străpasă Și jucărie lumii întotdaun-a stat? Voi, care îi promiteți trofee și domnie, Simțiți a lirei mele acord și armonie? Uitați-vă că ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUCĂRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru JUCĂRIE. ... JUCĂRIOARĂ , jucărioare , s . f . Diminutiv al lui jucărie ; jucărea . [ Pr . : - ri - oa - ] - Jucărie ... grâne . 2. Râșniță cu care se macină pesmet , cafea , piper etc . 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt , de apă sau cu mâna . 4. Jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt ; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic ( folosită și pentru a speria păsările din semănături ) . 5. ( În sintagma ) Morișcă hidrometrică ... ... BÂZÂITÓR , - OARE , bâzâitori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care bâzâie . 2. S . f . Jucărie ... DIÁBOLO s . n . Jucărie ... HÂRÂITÓR , - OÁRE , hârâitori , - oare , adj . , HÂRÂITOÁRE , hârâitori , s . f . 1. Adj . ( Despre glas , vorbire , sunet ) Care hârâie ; hârâit ^2 . 2. S . f . Jucărie ... JUCĂRÉA , jucărele , s . f . Jucărioară . - Jucărie ... JUCĂRÍCĂ , jucărele , s . f . Jucărioară . - Jucărie JUCÁ , joc , vb . I . 1. Refl . A - și petrece timpul amuzându - se cu diferite jocuri sau jucării ; a se distra . 2. Refl . Fig . A - și bate joc , a nu da importanța cuvenită , a nu lua în serios pe cineva sau ceva ; a glumi . 3. Intranz . A - și petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate . 4. Intranz . A participa ca jucător la o competiție sportivă . 5. Intranz . și tranz . ( Pop . ) A dansa . 6. Intranz . Fig . ( Despre lucruri văzute în mișcare ) A se mișca ( sau a da impresia că se mișcă ) repede și tremurat ; a vibra . 7. A interpreta un rol într - o piesă sau într - un film ; ( despre trupe de teatru ) a da o reprezentație . 8. Intranz . A nu sta bine fixat , a se mișca ; ( despre piesele unei mașini , ale unui angrenaj etc . ) a se deplasa într - un spațiu ... PĂPÚȘĂ , păpuși , s . f . I. 1. Jucărie care reprezintă de obicei un copil , făcută din carton , din celuloid , din lemn etc . ; p . ext . figurină cu chip de om . 2. Personaj din teatrul ... ... PLESNITOÁRE , plesnitori , s . f . 1. ( Reg . ) Șfichiul biciului ; pleasnă . 2. Jucărie care , prin învârtire , produce un zgomot puternic . 3. ( Înv . și reg . ) Disc , verigă care se pune între capătul osiei carului și roată pentru a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||