|
|
||
|
LIMBA VEDELOR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LIMBA VEDELORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 290 pentru LIMBA VEDELOR. Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria ... cu care se prezintă; căci ușor s-ar putea întâmpla ca în rezultatul final câștigul dobândit în politică să fie cumpănit prin pierderea suferită în limbă. I În haosul erorilor de care avem să ne ocupăm, vom introduce mai întâi o ordine a pertractării. Din antologia îmbelșugată ce ne ... germanisme în foile române austriece sunt așa de numeroase, încât (cu singura excepție a Archivului filologic al dlui Cipariu, care este scris în limbă curată) nu am aflat nici o coloană a vreunui număr care să fi fost lipsită de ele. Cităm din foile ce le avem ... întru nimic încrederea redacțiunii în meritul foii sale, însă trebuie să mărturisim că, dacă Transilvania va continua ca pănă acum, și mai ales cu aceeași limbă cu care sunt scrise primele 11 numere, dreptul la "recunoștința publică" merită să fie micșorat în mod considerabil. Pentru a reveni la germanisme ... Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică ... iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s ... la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar ... vorbind, lucrurile de minte folositoare la care ea a dat naștere fie în limba grecească, fie în cea latinească, sau în orice altă limbă, aceleași le dă și în slavonească, căci ne învață să cunoaștem în proposiții deosebirile între părțile de cuvânt ale gramaticei, și declinarea numelor și conjugarea ... să ni se pară a fi folositoare, deoarece în bisericele dumnezeești noi ne-am obicinuit a ceti slavonește; dar necunoscând această limbă ... Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... cu rostire păgânească în ea sunt destul de puține, mult mai puține decât în multe alte limbi. Așadar, limba noastră nu se arată ca o limbă mai cu deosebire creștinească de la începuturile sale. Cea mai mare mulțime a cuvintelor ei a intrat într-însa după încreștinarea ... Maicii Domnului — Sântămăria și altele, toate aceste cuvinte sunt de rostirea creștinească. Aceasta-i din pricină că numirea sărbătorilor a intrat în limbă tocmai pe când se alcătuia limba, odată cu primirea credinței creștinești de către norodul nostru. De ce să nu fi fost așa și cu Crăciunul ... Cuvântul Crăciun vine din latinescul incarnatio (incarnațio), ceea ce va să zică încarnare, întrupare (venirea în trup a Domnului nostru Iisus Hristos). Se vede că în vechime, la creștinii romani, numele nașterii Mântuitorului se numea dies incarnationis (incarnaționis) — ziua încărnării, întrupării lui Hristos. În limba noastră incarnatio (incarnațio ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia ... a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă ... Am scris, deci, neputând rezista. Opurile mele cele mai multe le-am publicat în limba rusească, pentru că am fost crescut și deprins cu această limbă, a cărei bogăție și elasticitate permite exprimarea oricărei idei în modurile cele mai variate. Spre a nu depinde de aspra cenzură ... ... viața ei populară și de a combate germanismele, o tendință mai întâi de toate națională. Cu toate acestea — și de aici se vede în ce stare ajunsese literatura noastră în privința iubirii de adevăr — tocmai prin prepusuri și bănuieli asupra „patriotismului“ ne-au întâmpinat mai ... œ unei direcții, în jurul căreia se grupaseră scriitori ca Negruzzi, Gane, Eminescu, Creangă, Slavici, Șerbănescu, Lambrior etc., fără îndoială scriitori dintre cei mai cu limbă românească ce i-a avut vreodată literatura noastră. Și câte nu s-au încercat în contra Convorbirilor literare! Mai toate ziarele de pe ... dacă este să vorbim și să scriem bine românește, trebuie neapărat să ne dăm osteneala de a cunoaște și Biblia română în frumoasa limbă din secolul al 17-lea, și cronicarii noștri, și poveștile, poeziile și proverbele populare. Fără această cunoștință nu poți fi scriitor român. Și aici nu ... momentan. O îmbrățișare prea tandră. A pune la profit historia. A da schimbul (donner le change) etc., etc. [2] De asemenea limbă râd toți oamenii cu minte și poate ar râde și autorul ei, dacă i-am face pe franțuzește ceea ce ne face d-sa pe ... Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan ... dușii după lume are d-a face. Va fi făcând vreo treabă? Dumnezeu știe, că noi nu vedem nimic, și nici dumnealui nu vede mai nimic, mai vârtos din ale trebii. Are câțiva subalterni ce și-au pierdut cumpătul de când a venit pe capul lor, pentru ... sau acasă, sau la slujbă, de se va întâmpla să fii ceva mai ipochimen, sau cel puțin fecior de boier, îl vezi mai dezlegat la limbă; când îl cauți e vorbă multă, adică sărăcia omului; iar de vei fi d-alde terchea-berchea, e posac ulubeasnea. Subalternilor săi le măsoară vrednicia ... toate, vorbește de toate: de politică, de comerciu, de arte, de științe, de literatură, și mai vârtos e foarte amator de limba românească: când o vede împestrițată și corcită, îi place de minune și urăște pe toți câți se ocupă să o curățe și să o reguleze. Câte-trei se făcură ... Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F ... o parte, cultura (învățătura, luminarea minții) lor, iar pe de alta aduc la bună stare și țara stăpânitoare, dându-i toate foloasele. După cum se vede din cele spuse mai sus, toate acestea se pot ajunge, când un popor are voie să se folosească cu limba lui, care este cel mai ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu ... frunte. De la anul 1848 începând, scrie Eminescu, românii au pierdut simțul istoric. Cuvinte nouă fără cuprins, oameni noi fără trecut și fără valoare, o limbă păsărească în locul vrednicei limbi a strămoșilor, instituțiuni nepotrivite cu trebuințele modeste ale țăranului dunărean, au înăbușit frumoasele și spornicele începuturi ale unei ... nefiresc al formelor de stat liberale. Păstrătoare ale spiritului național au fost, singure, vorba, și poezia populară, și biserica ortodoxă. Dar în biserică poetul nu vede numai o păstrătoare a spiritului național și a limbii strămoșești: ea e și puterea principală întru armonizarea claselor, armonie care era ... Ion Heliade Rădulescu - La Schiller ... i patrie, dă-i nume, că el te-expatriază; Dă-i adevăr, dreptate — calomnia ți-e parte. E orb și-i dai lumină? el vede câte n-ai; E mut și-l faci cu limbă? te mușcă ca vipera; Dă-i viitor, viață, că-ți ia el și trecutul; Realță-l pân' la ceruri — de viu te-afundă-n ... Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822 ... răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără ... să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și cerul a sa urgie au trimis de umilește Pe acei cu fapte rele ... înalte, Clăbuci de foc se ridică, și limbi de foc se întind, Mi-i frică de moarte! Și când fulgerele crapă noaptea grozav luminând, Se vede fugind poporul, la câmp scăpare cătând. Bătrânul Cerul judecă, copile, și răzbună cu dreptate, Căci în a noastră cetate s-au fost strâns ... ... vie, grațioasă, o agerime de spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața ... III Poporul e un mare neolog, când îi face trebuință; el răstoarnă sistemele învățaților, când ele nu sunt întemeiate pe logică, și își formează o limbă curată, expresivă, armonioasă, căci îi place armonia. El cată a cuprinde în puține cuvinte o lume de idei, fiind vorba lungă sărăcia omului ... literatura modernă, un tablou mai homeric decât această strofă care începe un vechi cântec haiducesc? Sub poale de codru verde O zare de foc se vede, Și-mprejurul focului Stau haiducii codrului!... etc. Este mai simplă, mai colorată, mai frumoasă descriere decât aceasta din Balada Badiului ? Pe luciul Dunării, La scursurile ... primblu într-o zi într-un iarmaroc și deodată mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LIMBA VEDELORRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru LIMBA VEDELOR. ... Planurile omului harnic nu duc de cît la belșug, dar celce lucrează cu grabă n`ajunge de cît la lipsă. - 6 Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. - 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept ... batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, și vede ce repede sînt aruncați cei răi în nenorocire. - 13 Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga ... ... Și -a dat viața pentru noi; și noi deci trebuie să ne dăm viața pentru frați. 17 Dar cine are bogățiile lumii acesteia, și vede pe fratele său în nevoie, și își închide inima față de el, cum rămîne în el dragostea de Dumnezeu? 18 Copilașilor, să nu iubim cu ... ... soarele la amează. 7 Taci înaintea Domnului, și nădăjduiește în El. Nu te mînia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul, care își vede împlinirea planurilor lui rele. 8 Lasă mînia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. 9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciți ... belșug de pace. 12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, și scrîșnește din dinți împotriva lui. 13 Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine și lui ziua. 14 Cei răi trag sabia și își încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit și sărac, ca să ... ... și neprihănirea nu poate să se apropie. 15 Adevărul s`a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jăfuit. Domnul vede, cu privirea mînioasă, că nu mai este nicio neprihănire. 16 El vede că nu este nici un om, și Se miră că nimeni nu mijlocește. Atunci brațul Lui Îi vine în ajutor, și neprihănirea Lui Îl sprijinește ... ... la un ogor, și -l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. - 17 Ea își încinge mijlocul cu putere, și își oțelește brațele. 18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. 19 Ea pune mîna pe furcă, și degetele ei țin fusul. 20 Ea își ... Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă, și rîde de ziua de mîne. 26 Ea deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute îi sînt pe limbă. 27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, și nu mănîncă pînea lenevirii. 28 Fiii ei se scoală, și o numesc fericită ... ... departe un neam împotriva voastră, casă a lui Israel, -zice Domnul-un neam tare, un neam străvechi, un neam a cărui limbă n`o cunoști, și ale cărui vorbe nu le pricepi. 16 Tolba lui cu săgeți este ca un mormînt deschis; toți sînt niște viteji. 17 ... acesta casei lui Iacov, vestiți -l în Iuda, și ziceți: 21 ,Ascultați lucrul acesta, popor fără minte, și fără inimă, care are ochi și nu vede, urechi și n`aude! 22 ,Nu voiți să vă temeți de Mine, zice Domnul, nu voiți să tremurați înaintea Mea?` Eu am pus mării ca ... ... de departe îmi pătrunzi gîndul. 3 Știi cînd umblu și cînd mă culc, și cunoști toate căile mele. 4 Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, și Tu, Doamne, îl și cunoști în totul. 5 Tu mă înconjori pe dinapoi și pe dinainte, și-Ți pui mîna peste mine. 6 O ... Tu m`ai țesut în pîntecele mamei mele: 14 Te laud că sînt o făptură așa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! 15 Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într`un loc tainic, țesut în chip ciudat, ca ... ... ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred. 28 Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praștie sînt ca pleava pentru el. 29 Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, și rîde la șuieratul săgeților. 30 Supt pîntecele lui sînt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă ... ... și n`am fost pedepsit după faptele mele; 28 Dumnezeu mi -a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, și viața mea vede lumina!` 29 Iată, acestea le face Dumnezeu, de două ori, de trei ori, omului, 30 ca să -l ridice din groapă, ca să -l lumineze ... |
||