|
|
||
|
LIPSA DE RUȘINE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LIPSA DE RUȘINERezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentru LIPSA DE RUȘINE. Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi ... Căci timpul este totul: o clipă dintr-o mie Aduce mântuire! IX A patruzecea vară-mbrăcase ieri câmpia În busuioci și-n grâne, De când suspinul nostru smulsese România Din gheara ta, jupâne; A patruzecea iarnă în haina-i de mireasă Se-ndrumă după vară, De când suspinul nostru pe litfa n-o mai lasă A-și bate joc de țară!... X Și țara se deșteaptă, voioasă, zâmbitoare, Plăpândă, răsfățată; Jos florile dezmiardă, se uită sus la soare, De raze-nconjurată; Scăldându-se-n lumină, din ce în ce mai vie, Ca trandafiru-n rouă, O altă simte viață, o veche bărbăție Și o ... și cu pete, Întocmai ca-n vechime!... XVII Nu s-a schimbat nimica! Aceeași fudulie De nașteri venetice Din oameni fără nume, goniți de prin Grecie Și pripășiți aice. Aceeași goliciune la inimă, la minte, La cugete române; De jafuri lăcomie, dispreț de cele sfinte Și lipsă de rușine! XVIII O, nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s moaște: Priviți-i crunta gheară! Și pentru ca de ... Ștefan Octavian Iosif - Eroică hotărâre ... Ştefan Octavian Iosif - Eroică hotărâre Eroică hotărîre de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Am doi prieteni, doi ștrengari, Pereche n-au în țara toată. Cînd ne-ntîlnim, la zile mari, Toți ... s-a iscat O mică ceartă — literară, Și nu știu cum s-a întîmplat Că se făcură foc și pară. De altfel, e un obicei Al lor, de cîte ori se-mbată... Dar azi erau ștrengarii mei Mai îndîrjiți ca niciodată. Eu știu să beau și să petrec Și cred că-i cea ... artă ; Aștept, și ceasurile trec... Ei nu mai contenesc din ceartă. Deci, chipurile, să-i împac M-amestec nechemat în sfadă, Dar pîn' să prind de veste, zac Întins pe trotuar în stradă. Mă scol și, spre rușinea mea, Mărturisesc, pornesc spre casă. Ei spargă-și capul dac-or vrea, De ... ... a sa fire Prin a capului clătire. Turturica și porumbul, Ce tăcuse mult ca plumbul Pe uscate rămurele Dau glasul cel plin de jele, Și dacă-și află soție Îl schimbă în veselie. Cearcă loc de cuib și unde Îl află bun, se ascunde. Rînduneaua învrîstată Din căpriori deșteptată Însă cînd prinde de veste Că ziua aproape este, Prin glasul cel cu răbștire Făcea la casnici de știre Că din patul său cel moale Fără preget să se scoale Și așa fieștecare Să s-apuce de lucrare. Mirla, sturzul și ca ele Alte cîte păsărele Cearcă și dacă găsește Vrun pai ca să covăește Îl duc, în cuib îl așază Privind ... ivește Clonțul tău upupuiește, Iar cînd soarele lucește Și de sus spre noi privește Cîmpurele toate-s pline De fluturi și de albine, Ce plecînd de dimineață Sug din flori crude dulceață, În fagurii deșertați Și de miere despoiați Clocesc nouă albinele, Ca înmulțindu-să ele Mai tîrzior să roiască Și la număr să sporească Privire desfătătoare — Prin rărunchi pătrunzătoare !... În ... el în sine, Vara trece, toamna vine ; Atuncea să va alege Ce-au lucrat ? ce va culege ? Să nu-i zică oarecine Nu au puțină ... Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni ... ani împliniți aproape de când reacțiunea ține în gheare Belgia Orientului, care din lipsă de energie în evoluțiunea ei cătră progres, un progres bine definit de aminteri prin spiritul tradițional și istoric, și ocazionat întrucâtva, deși jenat oarecum, de evenimentele economice din urmă, în care duplicitatea reacțiunii a întrecut toate marginile și a atins limita tutulor speranțelor de îndreptare, speranțe ce nu pot fi intemeiate pe câtă vreme reacțiunea cu oamenii ei fatali, cari nu se tem nici de lege, nici de Dumnezeu, nici de judecata, nepărtinitoare dar aspră, a Istoriei, au avut cinismul prototipic și revoltător s-o declare, cu cea mai enormă dezinvoltură și exuberanță într ... mai bine zis, impudența de a-și pune botul pe labe și, strigând ca mamelucii mea culpa, au trecut la ordinea zilei, ordine de zi pe care Istoria unei țări, ce se mai bucură de cea din urmă doză de respect de sine, trebuie s-o înregistreze cu dezgust și rușine, deoarece când sic volo, sic jubeo domnește într-o țară ca maximă ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei ... a lipsit și că părinții noștri, deși au avut greutăți și piedici pe care noi nu le vom întâlni, ei nici odinioară n-au deznădăjduit de dânșii și de țara lor. Ca sfârșit a acestei prefețe, să-mi fie iertat de a o încheia cu cuvintele unui istoric francez [2]: "În acest timp de patimi politice, în care este așa de greu când cineva își simte ceva activitate de spirit de a se ascunde agitației generale, cred că am găsit un mijloc de repaos în studiul serios al istoriei. Nu că privirea trecutului și ispita secolelor mă fac să mă lepăd de întâile mele dorinți de libertate, ca de niște iluzii ale juneții; dimpotrivă, eu mă lipesc către ele din mult în mai mult. Tot iubesc libertatea, dară cu o afecție mai puțin nerăbdătoare ... a lăsa o piatră pentru zidirea edificiului ce-l visează spiritele fierbinți. Această convicție, mai mult gravă decât tristă, nu slăbește pentru indivizi datoria de a merge drept printre înșelăciunile interesului și ale deșertăciunii, nici pentru popoare datoria de a-și păstra demnitatea națională; căci, dacă nu este decât nenorocire de a fi împilat prin puterea împrejurărilor, este Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... mea. Vezi că eu sunt fată de împărat, și pentru o năpaste ce a căzut pe capul meu pribegesc de sunt atâți mari de ani. - Eu știu un leac pentru boala dumitale, stăpână; dară n-are cine se duce să-l aducă. Și îi spuse o sumedenie de minuni ce făcuse leacul ce zicea că ar fi bun pentru ea. Când se întoarse de la vânătoare fiul ei, ea îi spuse că auzise de la sluga lor, cum că de va mânca mere din mărul roșu se va face sănătoasă. El fu bucuros că auzise un leac care să facă pe mă-sa sănătoasă, și ... un oaspe. Din una, din alta, se înțeleseră la cuvinte. Vezi că, măre, aceasta era scrisa lui. El nu mai văzuse până atunci alt chip de muiere, decât p-al mă-sii. Ș-apoi era atât de frumoasă și de gingașe, ca o floare! Ea încă avea la ce se uita la el; căci era un brad de românaș. El se uitase acolo la dânsa. Când își aduse aminte că el plecase să aducă mumeÂsei mere de ... Garabet Ibrăileanu - Privind viața ... mintea noastră, născută pentru o incompletă adaptare a unui puțin complicat organism la un puțin variat mediu? Dacă vrei să treci drept om de caracter și de curaj în propriii tăi ochi, nu face concesii de conștiință în directivele vieții tale. Dacă vrei să treci drept om de caracter și de curaj în ochii altora, ajunge să nu faci concesii în lucrurile mici, zilnice. Bărbații își dau singuri certificat de paupertate estetică și morală, când își îngăduie, ca un lucru foarte natural, intimități cu fetele-în-casă, și în același timp înfierează, ca cea din ... Nu există sacrificiu. A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă și înaltă de a stărui în acea idee, plăcerii senzuale și inferioare de a mânca și a bea bine. Un bărbat care spune vorbe de iubire unei fete fără să le însoțească de o propunere de căsătorie îi aduce o ofensă gravă și o dezvirginează sufletește. Cea mai subtilă dintre plăceri e aceea de ... Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri ... din mici fantasii, și o ră și deosăbitâ idiomă ci cari i-au făcut catigorie atâta obicei, încât și însuș fapta bună nu este scăpati de ocările și catigoriile sale: zavistia îl faci uscat și posomorât. El de-a purure află oareșcare lipsă sau nesăvârșâre în stare lui, pănâ când vedi încâ lângâ dânsul oameni care sunt tot cu aceeaș stări și cinste cu el, și nu oftează ... cari îl cinstești. Ilicrinia îi slujăști numai pentru luare în râs. El dreptățăluiești toate răutățile și ocărăști toate faptile bune; nu îș poate aduci aminte de moarte fărâ groază și blestem, de cari să și temi mai mult decât de pedeapsă, căci de ea esti încredințat, iar de pedeapsă să află la îndoială. El mergi des pe la locurile celi sfinte, dar pentru pitreciri ca la theatru, ca să-ș sature ochii și ... aleargâ pe malul unii râpe cu atâta siguranții ca pe o câmpie, și mergi fărâ nici să gândeascâ acolo unde ciuma au săcerat tot, afarâ de insecturi. De nu iasă bună vreo cercari a sa, defăimă numai pe noroc; și de ... Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade) ... cea hrăpită semeț mă-ntraripam. Ele zâmbeau la râvna-mi și-mi imputa-ndrăzneala, Poruncitorul deget îmi arăta greșala. Nebun d-a mea rușine, mai repede zburam. IX Dar fără veste-odată un trăsnet șerpuiește Răsăr, și lângă mine văz mort unul din fii. Eu mă deștept de cuget! și cugetu-mi vorbește: "Oprește, îndrăznește! la muma lor să vii." O văz iar lângă mine, galbenă, veștezită; Ea nu era schimbată, ci eu ... mpăcasem ș-odată iar văzui Pe heruvimu-acela l-a fericirii poartă, Schimbat în negru înger, și nu-l mai cunoscui. Ce spaimă de-ntuneric! ce iazmă-ngrozitoare! Viclean ascuns, fățarnic, împelițat Satan. Un duh semeț de vrajbă, turbat de răzbunare! Șarpe îi era limba, pe cinstea mea dușman! În faptele-i spurcate era însuși păcatul, Sub mască de virtute vedeai pe vinovatul; În veci dup-ale sale și umbra-i bănuia. Ardea să-l crează lumea de cinste, curăție, Și lumea-l vedea-ntocmai ocară, viclenie; Și când afla că-l știe, atuncea se-ndrăcea. XIII Parcă era femeie... trăsuri amestecate Se ... răzbunare Și-n tribunalul lumii pârâș mă osândea! O sfântă hotărâre m-armă întru putere Să rabd astă ispită. Dar, Doamne! ce văzui? Ast duh Ion Luca Caragiale - Antologie... ... Ion Luca Caragiale - Antologie... Antologie... de Ion Luca Caragiale Sunt în lume amatori de fel de fel de colecțiuni curioase — și multe am văzut, de valori incalculabile. În clasele primare, odinioară, cunoșteam un băiat care avea o colecție de peste cinci mii de nasturi; mai târziu, am admirat la un tânăr zeci de albumuri pline de fotografii de femei frumoase; apoi, la un bărbat, două colecțiuni: una, de cărți poștale ilustrate, și alta, de cărți de citit, strânse încet-încet, de pe la prieteni uituci, unele neilustrate. Acum, în urmă, am făcut cunoștința unui domn care posedă o colecție de scrisori anonime — cea mai prețioasă desigur din câte, felurite, mi-a fost dat să văd... De la soață pe ale soțului, de la părinți pe ale copiilor, de la soacră pe ale ginerelui, de la stăpâne pe ale slujnicelor — ori, viceversa; unele cumpărate, altele dăruite, altele subtilizate; în fine — de unde, cum, cu ce răbdare, cu câte sacrificii le-a adunat — numai el știe... Cunoscându-i slăbiciunea, i-am dus și eu ... Mihai Eminescu - Antropomorfism ... urmă gelozia sfarmă inima-ți din piept. Căci pe urmă el te lasă, tristă, slabă, văduvită. Cu aripele-ostenite ziua, noaptea stai pe ouă; Mori de sete și de foame, nici un sâmbure de rouă, Nici priviri de-amor n-aruncă la sărmana eremită. Ci mai bine nu mai intre în gândirea ta virgină Visele înșelătoare de iubire și plăcere  Vin- să-nveți înțelepciunea, a naturii-adânci mistere Și a stelelor mari drumuri, ce viitorul îl lumină ... de jertfă, pe altar de cărămidă, M-a lipsit de demnitatea de cucoș  ca să-mi surâdă În a mea lipsă de patimi a lui Plato fenomene. Cu privirea mea cea castă, de-nteres ne-nfluințată, Văd în lume și în lucruri numai sâmburul ș-ideea; Prototipu-l văd în toate, și cu-a geniului scânteie ... Cade-n sânge și sultanul trâmbiță pe el cu fală. Iară doÅ„a nu trădează ce-n simțire-i se petrece, Nu trădează de-i durere, voioșie, nepăsare  Poate vru să deie prețul părții cei învingătoare Și de-aceea rămăsese ca și marmura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LIPSA DE RUȘINERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru LIPSA DE RUȘINE. ... Domnul, și mi -a răspuns: m`a izbăvit din toate temerile mele. 5 Cînd îți întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, și nu ți se umple fața de rușine. 6 Cînd strigă un nenorocit, Domnul aude, și -l scapă din toate necazurile lui. 7 Îngerul Domnului tăbărăște în jurul celor ce se tem de ... El, și -i scapă din primejdie. 8 Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El! 9 Temeți-vă de Domnul, voi, sfinții Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El! 10 Puii de leu duc lipsă, și li -i foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine. 11 Veniți, fiilor, și ascultați-mă, căci vă voi învăța frica Domnului. 12 Cine este omul, care dorește viața, și vrea să ... peste cei fără prihană, și urechile Lui iau aminte la strigătele lor. 16 Domnul Își întoarce Fața împotriva celor răi, ca să le șteargă pomenirea de pe pămînt. 17 Cînd strigă cei fără prihană, Domnul aude, și -i scapă din toate necazurile lor. 18 Domnul este aproape de ... ... Ascultați Cuvîntul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii țării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoștință de Dumnezeu în țară. 2 Fiecare jură strîmb și minte, ucide, fură, și prea curvește; năpăstuiește și face omoruri după omoruri. 3 De aceea, țara se va jăli, toți ceice o locuiesc vor tînji, împreună cu fiarele cîmpului și păsările cerului; chiar și peștii mării vor pieri. 4 ... vei poticni ziua, proorocul se va poticni și el împreună cu tine noaptea, și pe mama ta o voi nimici. 6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință. Fiindcă ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda, și nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita ... au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară. 8 Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, și sînt lacomi de nelegiuirile lui. 9 Dar și preotului i se va întîmpla ca și poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui, și -i voi răsplăti după faptele ... ca o mînzată neîmblînzită; și să -l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imașuri întinse! 17 Efraim s`a lipit ... ... nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, și bucuria poate sfîrși prin necaz. - 14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. - 15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - 16 Înțeleptul se teme și se ... și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni. - 21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. - 22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. 23 Oriunde se muncește este și ... înțelepți, dar cei nesocotiți n`au altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. - 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27 Frica de Domnul este un izvor de ... pe care n`ați primit -o, oh, cum îl îngăduiți de bine! 5 Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceștia ,,nespus de aleși!`` 6 Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă și în cunoștință; și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul ... cari se laudă. 13 Oamenii aceștia sînt niște apostoli mincinoși, niște lucrători înșelători, cari se prefac în apostoli ai lui Hristos. 14 Și nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. 15 Nu este mare lucru dar, dacă și slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfîrșitul lor va fi după faptele lor. 16 ... vorbesc ca un ieșit din minți-eu sînt și mai mult. În osteneli și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! 24 De cinci ori am căpătat dela Iudei patruzeci de lovituri fără una; 25 de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroșcat cu pietre; de trei ori s -a sfărîmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adîncul mării. 26 Deseori am fost în ... ... și cu orice cunoștință. 6 În felul acesta mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru; 7 așa că nu duceți lipsă de niciun fel de dar, în așteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos. 8 El vă va întări pînă la sfîrșit, în așa fel ca să fiți fără vină în ... crucii. 22 Iudeii, într`adevăr, cer minuni, și Grecii caută înțelepciune; 23 dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru Iudei este o pricină de poticnire, și pentru Neamuri o nebunie; 24 dar pentru cei chemați, fie Iudei, fie Greci, este puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu. 25 Căci nebunia lui ... De pildă, fraților, uitați-vă la voi cari ați fost chemați: printre voi nu sînt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de ... ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari. 28 Și Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, și lucrurile disprețuite, ba încă lucrurile cari nu sînt, ca să ... ... ... dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3 fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea ... femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. 25 N`o pofti în inima ta pentru frumuseța ei, și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. 26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, și femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. 27 Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? 28 ... cărbuni aprinși, fără să -i ardă picioarele? 29 Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ... ... pornirile inimii lor rele, au dat înapoi și n`au mers înainte. 25 Din ziua cînd au ieșit părinții voștri din Egipt, pînă în ziua de azi, v`am trimes pe toți slujitorii Mei, proorocii, i-am trimes în fiecare zi, de dimineață. 26 Dar ei nu M-au ascultat, n`au luat aminte; și-au înțepenit gîtul, și au făcut mai rău de cît părinții lor. 27 Și chiar dacă le vei spune toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta; și dacă vei striga la ei, nu ... adevărul, a fugit din gura lor.` 29 ,Acum, tunde-ți părul, Ierusalime, și aruncă -l departe; suie-te pe înălțimi, și fă o cîntare de jale! Căci Domnul lapădă și îndepărtează neamul de oameni, care I -a ațîțat urgia. 30 Căci copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea, zice Domnul; și-au așezat ... să-și ardă în foc pe fiii și fiicele lor: lucru pe care Eu nu -l poruncisem, și nici nu-Mi trecuse prin minte.`` 32 ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice Tofet și valea Ben-Hinom, ci se va zice valea măcelului, și se |
||