|
|
||
|
LIPSIT DE BUCURIE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LIPSIT DE BUCURIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 204 pentru LIPSIT DE BUCURIE. Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate de minte, adică să gândească la fel, să aibă aceleași idealuri, aceleași concepții în diferitele chestii. Această afinitate însă nu trebuie să fie numaidecât completă, ci ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... Și capigii cu cărți trimit, ca să-i aducă capul, Însă scriind la Ghica-vodă, să facă nevoință, Pre Costandin postelnecul îndată să trimiță, Că de domnie s-a lipsi și capul îș va pune! Care văzând Ghica-vodă că acestea nu suntu bune, Dăstulă groază l-au coprinsu; fiind și cu credință, Nu putea ... mai vedea, Constantin Stamati - Bătrânul țăran și moartea ... Constantin Stamati - Bătrânul ţăran şi moartea Bătrânul țăran și moartea de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un bătrân prea istovit de nevoie și de trudă, Iarna, când era frig mare, sau toamna, pe vremea udă, Adunând puține lemne în codru cu depărtare, Le-au ridicat în spinare, Și abia ... și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii făr’ de milă din casa mea nelipsiți Cer birul, cer boierescul și în multe părți mă trag, Încât de când m-am născut pân’ ce am îmbătrânit Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia cuvântă aceasta, și moartea, ce niciodată De lângă om nu lipsește, stă dinainte-i îndată Cu strălucita sa coasă Și zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.â€� Bătrânul ... Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul țăran și moartea ... Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul ţăran şi moartea Bătrânul țăran și moartea de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un bătrân prea istovit de nevoie și de trudă, Iarna, când era frig mare, sau toamna, pe vremea udă, Adunând puține lemne în codru cu depărtare, Le-au ridicat în spinare, Și abia ... și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii făr’ de milă din casa mea nelipsiți Cer birul, cer boierescul și în multe părți mă trag, Încât de când m-am născut pân’ ce am îmbătrânit Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia cuvântă aceasta, și moartea, ce niciodată De lângă om nu lipsește, stă dinainte-i îndată Cu strălucita sa coasă Și zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.â€� Bătrânul ... Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc ... Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede ... o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de ... “Na-ți-o, frate!â€� Deci îndată apucând Unul pe altul să strângă, Se săruta cu dulceață Și se ținea strâns în brațe, Neștiind de Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc ... Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede ... o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de ... “Na-ți-o, frate!â€� Deci îndată apucând Unul pe altul să strângă, Se săruta cu dulceață Și se ținea strâns în brațe, Neștiind de Grigore Alexandrescu - Nu, a ta moarte ... De adânci chinuri veșnic izvor, Zile amare, nopți tulburate, Pline de tine, de-al meu amor. În zadar ochii-ți arăt iubirea Ce ești departe de-a o simți; În zadar chipu-ți poartă mâhnirea, Umbra durerii, ce m-amăgi. Sub astă mască văz bucurie, Văz mulțumirea-ți să pătimesc, Și orice-ai zice, vei ca-n vecie Ceas de odihnă să nu găsesc. Cunosc prea bine a mea greșeală, Dar cunoștința nu m-a-ndreptat, Căci a mea ... a-ntins Se-nchide... roabă ea se găsește; Un glas s-aude zicând "team prins". Și vânătorul ce imitează Pe frunzuliță un glas străin, De vicleșugu-i se îngâmfează, De bucurie el este plin. O! câte lupte, câte suspine, Tăcuta noapte n-a ascultat; Câte pustiuri de groază pline A mea durere n-a vizitat! M-a văzut șoimul pe-nalta stâncă, A cărei ... va scădea; Și fericita, dulce uitare Ce crezi că cearcă inima mea E c-acea tristă, vie tăcere, Care domnește după război Pe-un câmp de groază și de durere, ... Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! ... Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! Cine a iubit-o! de Emil Gârleanu Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i se păruse iarna mai plină de întristarea aceea care o răspândește căderea molcomă a fulgilor înfoiați de zăpadă. Cădea întruna ninsoarea, cădea fără să contenească, legănându-se ca penele, înceată, gânditoare parcă unde să se așeze. Îngropase ograda, legând-o de-a dreptul cu șleahul dinspre sat, prefăcuse șurile, șoproanele într-un singur morman, aruncase peste toate aceeași învelitoare albă, de sub care se părea că niciodată nu vor mai răsări lucrurile cunoscute. Boierul căuta să pătrundă cu vederea prin perdeaua deasă a ninsorii ... se strecurase o rază de bucurie în suflet cum parcă niciodată nu simțise. Și venitul nu-și credea ochilor când văzu chipul destins întrun surâs de bunătate cum nu mai aflase la prietenul său. În vreme ce Toma desfăcea musafirul de blănurile ce le avea pe dânsul, de afară veneau glasurile necăjite ale argaților, care de Gheorghe Asachi - Amorul fugar ... a-ncruzitului Pluton. Nici un strai Amorul poartă, dar secretă și ascunsă A lui inimă trufașă la toți ochi e nepătrunsă. Nesfiit de juni și fete, ca porumb înaripat, De la unul cătră altul zboară-Amorul nencetat. Veneticu-acela oaspe foișorul cu văpaie Îi aprinde și-l așază în străine mănuntaie. Un mic arc în ... din micu-acela arc Nevăzute la vedere mii săgeți tot se descarc. De pe umăr i s-anină, pe cordele aurite, Cucura ce este plină de săgeți foart-ascuțite De respect lipsit Amorul, de mustrări netemător, Chiar pe mine, a lui mamă, mă încruntă multe ori. C-un cuvânt, el e sălbatic, purure-i plin de trufie, Mai ales spr-altor osândă poartă-n mână o făclie, Care-aprinde, arde toate, în bordei și în palat; De puteți pe el aprinde, rog aduceți-l legat. Nu cumva în a lui spaimă ca să-i dați vreo mângâiere, De-ți vedea cu mii suspinuri vărsând lacrimi de durere; Feriți cursa lui când râde, trageți-l făr-a-l scapa, Apărați-vă de dânsul, ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului ... ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ăântuluiî Crăciun și toți sătenii, țăranii muncitori, se vor pune pe chef și veselie ... cu jilțuri puse, Făclii de ceară aprinse. Dar la mese cine șade? Șade Crăciun cel bătrân Și cu frate-său Ajun Și cinstesc, și măresc, De-amar greu să jeluiesc, Palmele și coatele De juncani, tineri juguiți, Pe fii dăruiți. Jos, mai jos, la cap de masă, Șade doamna Crăciuneasă Și cu sora Ajuneasă Și cinstesc, și măresc. Cură apa la Iordanu, De merg sfinții de se spală Și se-nchină la icoane. Dar stai, Doamne, să te-ntreb Când îi capul veacului, Sfârșitul pământului? Când va bate fiu pe tată ... când a greșit, Domnul din rai l-a lipsit. Raiule, grădină dulce, Nu mă îndur a mă mai duce, De hodina ta cea dulce, De dulceața pomilor, De mirozna florilor, De ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort ... ce schimbare dentru cĂ©le mai cu grijă la cĂ©le mai fericite și la cĂ©le mai vĂ©sele și la odihnă și la bucurie. Și adevărat, cât iaste de dulce această adormire și cu cât iaste mai dorită decât adormirea cea firească, de toate zilele. La adormirea cea firească rămâne omul fărde simțire: nu vĂ©de, nu aude, nu cunoaște, să uită pre sine, uită pre fiii lui, pre rudenii, pre priiateni, rămâne lipsit de toate răsfățurile vieții și de lumina aceștii lumi. Iar la adormirea ceastă de pă urmă o, cât să bucură, cât să răsfață și cât înviiază, în loc de a-ș piiarde lumina. Îș deșchide mai vârtos ușa ceriului, a luminii cei adevărate. O zice Isaia la al noaolea cap ... Celor ce lăcuesc în locul și umbra morții, lumină îi va lumina pre ei. În loc de a să lipsi de răsfățări și de bogății, câștigă frumosețile, carele pot singure să sature toate pohtele lui. O adeverează David, la Psalomul 16: Sătura-mă-voiu când mi să va arăta ... în corturile celor drepți, unde strălucĂ©ște lumina cea de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LIPSIT DE BUCURIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru LIPSIT DE BUCURIE. ... a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a patrusprezecea, Iudeii s`au odihnit, și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 18 Cei ce se aflau la Susa, s`au strîns în ziua a treisprezecea și a patrusprezecea, dar în ziua a ... aceea Iudeii dela țară, cari locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a patrusprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăț și de sărbătoare, în care își trimet daruri unii altora. 20 Mardoheu a scris aceste lucruri, și a trimes scrisori tuturor Iudeilor din ... fiecare an ziua a patrusprezecea și a cincisprezecea a lunii Adar, 22 ca zile în cari căpătaseră odihnă, scăpînd de vrajmașii lor. Le -a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie și jalea lor în zi de sărbătoare, și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, cînd să-și trimeată daruri de ... ... nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, și bucuria poate sfîrși prin necaz. - 14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. - 15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - 16 Înțeleptul se teme și se ... și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni. - 21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. - 22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. 23 Oriunde se muncește este și ... înțelepți, dar cei nesocotiți n`au altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. - 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27 Frica de Domnul este un izvor de ... Habacuc Capitol 3 Habacuc 2 Habacuc Capitol 3 1 Rugăciunea proorocului Habacuc. (De cîntat în felul cîntecelor de jale). 2 Cînd am auzit, Doamne, ce ai vestit, m`am îngrozit. Însuflețește-Ți lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor ... desvelit; blestemele sînt săgețile Cuvîntului Tău... -(Oprire.) -Tu despici pămîntul ca să dai drumul rîurilor. 10 La vederea Ta, se cutremură munții; se năpustesc rîuri de apă; adîncul își ridică glasul, și își înalță valurile în sus. 11 Soarele și luna se opresc în locuința lor, de lumina săgeților Tale cari pornesc, de strălucirea suliței Tale care lucește. 12 Tu cutreieri pămîntul în urgia ta, zdrobești neamurile în mînia Ta. 13 Ieși ca să izbăvești pe poporul Tău ... în vîrf. -(Oprire.) - 14 Străpungi cu săgețile Tale capul căpeteniilor lui, cari se năpustesc peste mine ca furtuna, să mă pună pe fugă, scoțînd strigăte de bucurie, ca și cum ar fi și mîncat pe cel nenorocit în culcuș. 15 Cu caii Tăi mergi pe mare, pe spuma apelor mari. 16 Cînd ... necazului, ziua cînd asupritorul va merge împotriva poporului? 17 Căci chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va ... au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ... mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă? 13 Nu sînt eu lipsit de ajutor, și n`a fugit mîntuirea de mine? 14 Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de Cel Atot puternic. 15 Frații mei s`au arătat înșelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec. 16 Un sloi le turbură cursul, zăpada ... ... care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gîndurile în Hristos Isus. 8 Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, și orice laudă, aceea să vă însuflețească. 9 Ce ați învățat, ce ați primit și auzit dela mine, și ce ați ... Dumnezeul păcii va fi cu voi. 10 Am avut o mare bucurie în Domnul, că, însfîrșit, ați putut să vă înoiți iarăș simțimintele voastre față de mine. Vă gîndeați voi la așa ceva, dar vă lipsea prilejul. 11 Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m`am deprins ... la începutul Evangheliei, cînd am plecat din Macedonia, nicio Biserică n`a avut legătură cu mine în ce privește ,,darea`` și ,,primirea`` afară de voi. 16 Căci mi-ați trimes în Tesalonic, odată, și chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele. 17 Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după cîștigul care prisosește în folosul vostru. 18 Am de toate, și sînt în belșug. Sînt bogat, de ... ... ajuta; Te voi păzi și Te voi pune să faci legămînt cu poporul, să ridici țara, și să împarți moștenirile pustiite; 9 să spui prinșilor de război: ,Ieșiți!` și celor ce sînt în întunerec: ,Arătați-vă.` Ei vor paște pe drumuri și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele. 10 Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu -i va bate arșița, nici soarele; căci Cel ... duce la izvoare de ape. 11 Voi preface toți munții Mei în drumuri, și drumurile Mele vor fi bine croite. 12 Iată -i că vin de departe, unii dela miază noapte și dela apus, iar alții din țara Sinim. 13 Bucurați-vă, ceruri! Veselește-te, pămîntule! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Căci Domnul mîngîie pe poporul Său, și are milă de nenorociții Lui.`` 14 Sionul zicea: ,,M`a părăsit Domnul, și m`a uitat Domnul!`` 15 Poate o femeie să uite copilul ... umeri. 23 Te vor hrăni împărați, și împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu fața la pămînt înaintea ta, și vor linge țărîna de ... zăvoare și porți; 11 cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ți se oprească mîndria valurilor tale?` 12 De cînd ești, ai poruncit tu dimineței? Ai arătat zorilor locul lor, 13 ca să apuce capetele pămîntului, și să scuture pe cei răi de pe el? 14 Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, și toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în ... numărul zilelor tale este mare! 22 Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, 23 pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război și de bătălie? 24 Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vîntul de răsărit pe pămînt? 25 Cine a deschis un loc de scurgere ploii, și a însemnat drumul fulgerului și al tunetului, 26 pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un ... întocmirii văzduhului? 37 Cine poate să numere norii cu înțelepciune, și să verse burdufurile cerurilor, 38 pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, și bulgării de ... ... lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură: 28 și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m`aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus! 29 Dacă m`am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea, 30 eu, care n`am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem; 31 ... fi deschis ușa să intre călătorul; 33 dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, și mi-am închis nelegiuirile în sîn, 34 pentrucă mă temeam de mulțime, pentrucă mă temeam de disprețul familiilor, ținîndu-mă deoparte și necutezînd să-mi trec pragul... 35 Oh! de aș găsi pe cineva să m`asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu? 36 Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s`o leg de fruntea mea ca o cunună; 37 să -i dau socoteală de toți pașii mei, să mă apropii de ... știu nimic, și nu mai au nicio răsplată, fiindcă pînă și pomenirea li se uită. 6 Și dragostea lor, și ura lor, și pizma lor, de mult au și pierit, și niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face supt soare. 7 Du-te, dar, de mănîncă-ți pînea cu bucurie, și bea-ți cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum. 8 Hainele să-ți fie albe, în orice vreme, și untdelemnul să nu ... iuți aleargă, că nu cei viteji cîștigă războiul, că nu cei înțelepți cîștigă pînea, nici cei pricepuți bogăția, nici cei învățați bunăvoința, ci toate atîrnă de vreme și de împrejurări. 12 Căci omul nu-și cunoaște nici măcar ceasul, întocmai ca peștii prinși în mreaja nimicitoare, și ca păsările prinse în laț; ca și ... care a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui. Și nimeni nu se gîndise la omul acela sărac. 16 Atunci am zis: ,,Mai bună este înțelepciunea de cît tăria!`` Totuș înțelepciunea săracului este disprețuită, și nimeni nu -l ascultă. 17 Cuvintele înțelepților, ascultate în liniște, sînt mai de preț decît strigătele unuia care stăpînește între nebuni. 18 Înțelepciunea este mai de preț ... se poate număra. 13 În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini și călători pe pămînt. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta, arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii. 15 ... fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25 ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. 26 El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăție decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiți spre răsplătire. 27 ... cu cei răzvrătiți, pentrucă găzduise iscoadele cu bunăvoință. 32 Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel și de prooroci! 33 Prin credință au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor, 34 au stins puterea focului, au scăpat ... chinuiți. 36 Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare; 37 au fost uciși cu pietre, tăiați în două cu ferestrăul, chinuiți; au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei ... ... fi dată. 6 Dar s`o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoiește, seamănă cu valul mării, turburat și împins de vînt încoace și încolo. 7 Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva dela Domnul, 8 căci este un om nehotărît și nestatornic în toate căile sale. 9 Fratele dintr ... Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, și El însuș nu ispitește pe nimeni. 14 Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuș și momit. 15 Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul odată făptuit, aduce moartea. 16 Nu vă ... orice ni se dă bun și orice dar desăvîrșit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. 18 El, de bună voia Lui, ne -a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui. 19 Știți bine lucrul acesta, prea iubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||