|
|
||
|
LOVI CU PICIORUL - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LOVI CU PICIORULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 216 pentru LOVI CU PICIORUL. Vasile Alecsandri - Doina voinicească 6 ... Vasile Alecsandri - Doina voinicească 6 Cât o roată de car mare, Cu trei rânduri de pistoale Ș-un baltag legat de șale. Trăsei două, trei pârloage, Foamea la pământ mă trage! Dacă văzui și văzui, Două, trei ... Ion Petrariul, după cum îl numesc unii dintre lăutari, a hoțit sub domnia lui Mihail Sturdza și a ținut drumul mai cu seamă în Lunca Mare din Țara-de-Jos. Începutul baladei lui zice: Cine trece-n Lunca Mare? Ion Petreanu călare, Cu celmaua despre soare După ce a fost prins întâia oară, el a fost scăpat din ștreang de mitropolitul Veniamin care îl ... născare leac nu are". Într-o primăvară, atras de farmecul vieții aventuroase, el se făcu nevăzut din Iași și se ivi iarăși în Lunca Mare cu o ceata de voinici. Hăituit de potiră, ca o fiară sălbatică, și prins de-a doua oară, el fu spânzurat în câmpul de ... Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă ... sau stîncă se-mping a se opri : Așa durerea sparge o țară și s-avîntă Colo spre mănăstire la Putna a lovi. De printre munți, cîmpie, din unghiuri depărtate, Din tîrguri, municipii, cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de ... Se știe-nmormîntată. O dalbă zi-i sosită, Poporul stă-n genunche s-o-nvețe la altar. Și imn de rugăciune sub bolțile bătrîne Vibrează cu putere, și fumul maiestuos De smirnă, de tămîie, din vasele divine Se urcă către tîmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu ... snop de oseminte E-o mînă de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de gheață în noapte-nfășurat Cu giulgiul nepăsării, un fulger iaca trece Și de-a virtuții raze tot templu-i decorat. În nimbul ce-ncunună mormîntul se zăreze Lipnițul ... Ștefan îl dați să reînvie, Și duceți pruncul vostru la Putna-a-l închina. Iar tu, junime verde, la ist izvor de viață Cu unde de virtute ce-i a mărirei loc : Învața-a iubi țara, a o iubi învață Și-n el ... Dimitrie Bolintineanu - Braha căpitanul ... abate; Prin mărăcini picioarele Se-mlădiu sângerate. Și când ne las puterile, Când inima slăbește, Sub lovitura biciului Virtutea noastră crește. Dar dorurile corpului Uităm cu toții-ndată Când umbra dulce-a patriei Prin lacrimi ni s-arată. Astfel cânt moldavii de tătari robiți, Astfel cânt pe cale abătuți ... române Ce-au scăpat din spada hoardelor păgâne. Dar moldavii cată robii-a libera... Capu-oștirii ruse le vorbește-așa — ,,De-ți lovi tătarii după cum vă place, Are să se strice noua noastră pace." — ,,Cum nu ne vom bate, doamne, când zărim În robie soațe, fiice ... strig românii și pe lângă dânșii Ordele turbate văd trecând cu prinșii. Braha stă, privește... O femeie trece Cu picioare goale, noată-n huma rece, Cu vesminte rupte, perii revărsați, Brațele sub lanțuri, ochii-i lăcrimați. Tinerica prinsă către dânsul cată. Strigă cu durere, cade leșinată. Braha recunoaște pe soția sa. Își cheamă vitejii, p-al sau cal zbura. Sare peste rânduri, fărâmă ș-ucide. Rușii nu cutează ... Dimitrie Bolintineanu - Luarea Hotinului ... brave. Dar a lor splendoare turbură mai rău Fala musulmană și sufletul său. El tânjeste domnii pentru ce să vie În cuprinsul luptei cu puțină-armie. Petricei răspunde pentru-ai lui moldavi — ,,Sunt puțini la număr, însă toți sunt bravi." Pașa se mânie, c-un hanger lovește Domnul ... le cere seamă. Pe lucioase stofe pașii s-așezau; Numai domnii noștri pe picioare stau. Serascheru-arată planurile sale. Pașii toți se-nchină și găsesc cu cale. Apoi cere vorba domnilor români Și-astfel le vorbește: — ,,Ce tăceți, voi, câini?" Domnul României astfel îi răspunde — ,,Umbrele științei până-a ... fruntea, suflet nobil n-are. Sufletu-i merită să fie-umilit Și decât rușinea mult mai înjosit." Zice. Căpitanii jură răzbunare. La poloni, românii trec cu mic, cu mare. III Leșii se coboară, turcii se trezesc. rmele răsună, văile mugesc. Petricei deschide porțile pe dată. Leșii intră,-atacă, lupta-i verșunată. Zorile revarsă ... Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri) ... Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri) La cea casă mare Cu ferești în soare, Multe buți de toate Se lovesc în coate, Buți mari, ne-ncepute De câte cinci sute, [1] Ș-altele mai mici De ... se trece Că-l vinde Rădița, Rada crâșmărița, Și-l beau cazaclii, [2] Negustori de vii. Iar unul din ei, Căpitan Matei, Cazacliu bătrân Și cu moartea-n sân, La Rada căta, Din suflet ofta Și-apoi cuvânta: ,,Rado, Rădișoară, Mândră viișoară! Ia-mă tu pe mine Că te-oi ținea ... oi da eu ție Ruble chiar o mie, Papuci în badii Aduși din Indii, [3] Blană lungă, moale, Cu samur în poale, Și un așternut Cu aur țesut." Rada mi-l vedea Și îi răspundea: ,,Căpitan Matei, Mă vrei, nu mă vrei, Cât ești de bogat Nu mi-i fi bărbat ... în ochii româncei, și fie cât de sărac, el e preferat unui avut nevrednic. Românul asemenea își arată simțirile lui în următoarea zicală: ,,Mai bine cu un voinic la pagubă, decât cu George Coșbuc - Tulnic și Lioara ... aripi de ceață, s-a pierdut În zări; turbat să clătin-a cerului rotunduri, Greu zările se mișcă, și sarbedele-afunduri Cu ceață pe-a lui urmă și neguri să-nvălesc. Iar când trei mii de mile cu zboru-i se-mplinesc, El stă pe loc, se trage sub neguri și s-ascunde Sub norul greu, cu ochii departe-n zări pătrunde Și țintă ține ochii la Stâlpeș Împărat, Pândește pe Lioara, s-o vadă prin palat Și, când va fi copila ... Și crini, ce poartă rouă pe sânul drăgălaș, În zorii zilei dalbe când cerul rumenește Noptatecile piscuri și-n aur le-nvelește, Se plimbă râzătoare cu pasul legănat Lioara, mândră fata lui Stâlpeș Împărat. Mai dis-de-dimineață ca alte dăți ea lasă Chilia și-așternutu-i cu cergă de mătasă Și perini moi, scoboară pe prag întraurit Și trece prin pridvorul de marmoră, cioplit, Cu barda și se duce de-a dreptul la portița Gradinii și-apoi intră cu zâmbet copilița Pe-o aripă de ușă, că-i ușa cu ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII ... prada ș-Izbânda naltă. Cazna, Răutatea necăită, Sâla și Cruzia neîndurată, Vrăjmășia și cu arma ascuțită, Șugubina cu haina cruntată; După-aceste și Moartea-obidată, Cu mii de Chinuri împresurată. Războiul stropit cu negru sânge Răgni, și suliță-ucigătoare Cu care șireaguri întregi frânge Arătă țiganilor ciopoare, Trecând pe lângă ele mereu, Cu tot groaznicul alaiul său. [5] După dânsul Vaietele-amare Și Tânga cu Plânsurile mere, Blăstămul cu limbă-otrăvitoare, Jelea, Gemetul fără putere, Suspinele-abia răsuflătoare Cu Grija d-inimă rozătoare. Deznnădăjduirea-în dinți scrâșnește, Năcazul frângând mânile plânge, Lipsa caută, nimic nu găsește, Iar' Căința-în lacreme să stânge, Stremțoasa Sărăcie ... lăeți și goleți întrarmate Socotindu-să pe cine-ar bate. [15] Corcodel voievod era la frunte Vrând a sa noduroasă măciucă De corn cu sânge și el s-o crunte. De tânărul Parpangel s-apucă; Umflă să deie, dar' cestĂ¹i nu-i pasă, Căci cu mult mai nainte să-înflasă Și zvârli buzduganul de-aramă Așa cu năpraznă, tocma-în frunte, Cât îi făcu crierii-în cap tot zamă. Iar' Corcodel căzând ca ș-un munte Sună, când năroit să prăvale Și ... ... ... nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge însă o romanță, cântată înfocat, cu zdrăngăn surd de ghitară, și bĂ©bĂ©-ul se preface în grande amoureuse: cu ochii dilatați, cu gura întredeschisă, cu pumnii strânși, Popi privea pe Spyros. Totuși nu în brațele cântărețului cade frumoasa carfiotă. Ea e constantinistă: cântărețul, venizelist. Cântărețul, domnul Spyros Valaginos, un refugiat ... ca elev al școlii franceze din Atena, dă peste o revoluție răsturnarea regelui Oton. Zito i Elefteria! Zito i Dimocratia! Muzici. Marseilleze pocite. Soldați beți. Cu zece ani înainte, Edmond About se făcuse celebru cu pamfletul lui despre Grecia contemporană. About incarna, în sumara lui satiră burgheză, reacția contra filoelenismului romantic. Cartea e plină cu ... ... ș în țară, negăsând priință, Când păgânii aceia ce sunt dintr-Agara Conceniia-n tot feliul ticăloasa țara. Barnovschi Miron-vodă are îndrăznire La Dumnezău cu svinții, fără de-ndoire. MoisĂ1 voievoda,-n cereasca movilă, Cu frații săi trăiește-ntr-a lui Hristos milă. Și Vasilie-vodă cu domnii în rândul I-au dat Hristos odihnă precum i-au fost gândul, Cu doamnă-sa Tudosca prăvind cu dulceață, Cu ale ei odrasle, pre Hristos în față. Gheorghi Ștefan-vodă el încă nu-ș pierde Nedejdea de la Domnul, ce totuș să-ncrede. Și pentru ... de-a rândul cu svinții trăiește-n ferice. Lui Ștefăniță-vodă Dumnezău să-i facă Odihneală cu domnii de viață, să-i placă. Cu a sa bună maică, cu Ecaterina, La Domnul din direapta să-i fie odihna. Evstratie Dabijea scris este la viață Să trăiască cu svinții în rând, fără greață, Cu iubita sa hiìcă, cu doamna Maria, Să nu li să mai stângă în veci bucuria. Și doamnă-sa Dahina încă să să vază La Dumnezău în casă ... ... Căci de dulce fală trece cununat Și, murind, în urmă-i nu va fi uitat. Cel dintâi muri-voi pentru-al țării bine! Cel dintâi lovi-voi cu-a mea călărime!" Zice. Dar sub cortu-i iată a părut Doamna lui maghiară, ca un vis plăcut. Coama-i poleită ... raze de soare, P-albu-i sân revarsă valuri râzătoare. Chipul ei cel palid prevestește-un rău. Ce,-necat, se luptă cu sufletul său. Însă cu mărire ea atunci vorbește, Vorba-n dulci suspine i se răspândește — ,,Doamne, cu călării tu să nu te duci! Capul lor pe aur te-a vândut la turci. I-a lăsat să intre fără ... cetele-nchinate, Dar cu focuri crude le trăsnesc în spate. Domnul dă un ordin către vânători Ca să-ndrepte focul peste trădători. Între două focuri, cu-a lui călărime, Trădătorul hatman piere cu rușine. Cu virtute rară moldovenii mor! Turcii se-nspăimântă de nepăsul lor. Cu-ai lor cai s-aruncă repezi pe pătrate Ce ca stânci de piatră stau nestrămutate. Desperați descalic, se târăsc pe mâini, Mușcă de picioare pedeștrii ... ... Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj ... să-mi fixez în fine o specialitate literară în arena publicității noastre. În adevăr un prozator nu e un specialist. S-a zis cu multă dreptate, mai întâi, că tot românul e poet; mai târziu, cu mai multă dreptate, s-a susținut că tot românul e și critic, cu mult mai multă dreptate pot zice eu că tot românul e prozator. A scrie proză nu e o specialitate de artă ci o ... de a părăsi capitala, va prescrie confraților săi români tratamentul de care au nevoie în convalescență. Doctorul german susține că trebuie să fie cu atât mai lungă convalescența cu cât maladia a fost mai grea. * Și acum CONCLUZIUNE Să mai îndrăznească bârfitorii interesați, cari și-au pierdut mințile din cauza succcsului de ... am spus minciuni și neghiobii supte din deget. Îi poftesc să îndrăznească! POST-SCRIPTUM În momentul când puneam foaia noastră sub presă, m-am întâlnit cu dr. Leyden, care trecea în trăsura Curții spre Cotroceni. Cum m-a văzut a oprit, ca să-mi comunice, cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LOVI CU PICIORULRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru LOVI CU PICIORUL. ... cînd ai ieșit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s`a cutremurat, cerurile au picurat, Și norii au turnat ape cu găleata; 5 Munții s`au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s`a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel``. 6 ,,Pe vremea lui Șamgar, fiul ... Voi, cari călăriți pe măgărițe albe, Voi, cari ședeți pe covoare, Și voi, cari umblați pe drum, -cîntați! 11 Arcașii, din mijlocul adăpătoarelor, Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cîrmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s`a pogorît la porți: 12 Trezește-te, trezește-te, Debora ... tine a mers Beniamin în oștirea ta. Din Machir au venit căpeteniile, Și din Zabulon cîrmuitorii. 15 Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, Și Isahar a venit după Barac, A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost ... El a cerut apă, și ea i -a a dat lapte; În pahar împărătesc i -a adus unt. 26 Cu o mînă a luat țărușul, Și cu ... ... lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur ... el să ungi cortul întîlnirii și chivotul mărturiei, 27 masa și toate uneltele ei, sfeșnicul și uneltele lui, altarul tămîierii, 28 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui și ligheanul cu piciorul lui. 29 Să sfințești aceste lucruri, și ele vor fi prea sfinte; oricine se va atinge de ele, va fi sfințit. 30 Să ungi ... Să vorbești copiilor lui Israel, și să le spui: ,Acesta Îmi va fi untdelemnul pentru ungerea sfîntă, printre urmașii voștri. 32 Să nu se ungă cu el trupul niciunui om, și să nu faceți un alt untdelemn ca el după aceeaș întocmire; el este sfînt, și voi să -l priviți ca ... nimicit din poporul lui.`` 34 Domnul a zis lui Moise: ,,Ia mirodenii, stacte, onice mirositoare, halvan, și tămîie curată, în aceeaș măsură. 35 Cu ... ... niște copii vor stăpîni peste ei.`` 5 Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn, și omul de nimic pe cel pus în cinste. 6 Vor merge pînă acolo încît unul va apuca pe fratele său în ... rătăcire, și pustiesc calea pe care umbli! 13 Domnul Se înfățișază la judecată, stă în picioare ca să judece popoarele. 14 Domnul intră la judecată cu bătrînii poporului Său și cu mai marii lui: ,,Voi ați mîncat via! Prada luată dela sărac este în casele voastre! 15 Cu ce drept călcați voi în picioare pe poporul Meu, și apăsați pe săraci?`` zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 16 Domnul zice: ,,Pentrucă fiicele Sionului sînt mîndre ... slujesc ca podoabă la picioare, și sorișorii și lunișoarele, 19 cerceii, brățările și măhramele; 20 legăturile de pe cap, lănțișoarele dela picioare și brîele, cutiile cu mirosuri și băierele descîntate; 21 inelele și verigele dela nas; 22 hainele de sărbătoare și cămășile cele largi, mantiile și pungile; 23 oglinzile și cămășile ... ... de sus al caselor unde îl vor mînca. 8 Carnea s`o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; și anume s`o mănînce cu azimi și cu verdețuri amare. 9 Să nu -l mîncați crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît și picioarele și măruntaiele ... ziceau: ,,Altfel, toți vom pieri.`` 34 Poporul și -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, și le-au pus pe umeri. 35 Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, și au cerut Egiptenilor vase de argint ... șase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii. 38 O mulțime de oameni de tot soiul s`au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi. 39 Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniți de Egipteni, fără să ... lui Moise și lui Aaron: ,,Iată porunca privitoare la Paște: niciun străin să nu mănînce din ele. 44 Să tai împrejur pe orice rob cumpărat ... ... 7 Dar el nu judecă așa, și nu acesta este gîndul inimii lui; ci el nu se gîndește decît să nimicească, decît să prăpădească neamurile cu grămada. 8 Căci el zice: ,Nu sînt voivozii mei tot atîția împărați?` 9 ,Nu s`a întîmplat cu Calno la fel ca și cu Carchemișul?` ,Nu s`a întîmplat cu Hamatul ca și cu Arpadul?` ,Nu s`a întîmplat Samariei la fel ca Damascului?` 10 ,După cum mîna mea a pus stăpînire pe împărățiile idolilor ... în toată țara. 24 Totuș, așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: ,,Poporul Meu, care locuiește în Sion, nu te teme de Asirian; da, el te lovește cu nuiaua, și își ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii. 25 Dar, peste puțină vreme, pedeapsa va înceta, și mînia Mea se va întoarce împotriva ... Ia seama, Lais!`` ,,Vai de tine, Anatot!`` 31 Madmena se împrăștie, locuitorii din Ghebim fug. 32 Încă o zi de oprire la Nob, și amenință cu mîna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului. 33 Iată, Domnul, Dumnezeul oștirilor, taie crăcile cu putere; cei mai mari sînt tăiați, cei mai înalți sînt doborîți. 34 Dă jos ... ți-ai ridicat glasul, și ți-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel; 24 prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, și ai zis: ,Cu mulțimea carălor mele, m`am suit pe vîrful munților, pe coastele Libanului, și voi tăia cedrii lui cei mai înalți, cei mai frumoși chiparoși ai ... ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomăt. 25 Am săpat izvoare, și am băut din apele lor, și cu talpa picioarelor mele voi seca toate rîurile Egiptului.`` 26 ,,Dar n`ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult, și că le-am hotărît ... Deaceea așa vorbește Domnul despre împăratul Asiriei: ,El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeți în ea, nu -i va sta înainte cu scuturi, și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei. 34 Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit, și nu ... a ridicat tabăra, a plecat și s`a întors; și a rămas la Ninive. 38 Și, pe cînd stătea cu ... Acolo vor paște mieii ca pe imașul lor, și păstori pribegi vor mînca moșiile prăpădite ale bogaților. 18 Vai de ceice trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii, și păcatul, cu șleaurile unei căruțe, 19 și zic: ,Să-Și grăbească, să-Și facă iute lucrarea, ca s`o vedem! Să vină odată hotărîrea Sfîntului lui Israel ... cred pricepuți! 22 Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23 cari scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriștea, și cum arde ... mînie împotriva poporului Său, Își întinde mîna împotriva lui, și -l lovește de se zguduie munții, și trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul ulițelor. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potolește, și mîna Lui este încă întinsă. 26 El ridică un steag popoarelor îndepărtate, și le fluieră dela un ... și roțile carălor lor parcă sînt un vîrtej. 29 Răcnesc ca niște lei, mugesc ca niște pui de lei; sforăie și apucă prada, o iau cu ... |
||