|
|
||
Vezi și:MĂCINARE,
MĂCINAT,
ROS,
ȘAMOTĂ,
BRAHĂ,
BULGUR,
COȘ,
CRUPE,
GRIȘ,
IPSOS,
LAMINOR
... Mai multe din DEX...
MĂCINA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MĂCINÁ, mácin, vb. I. Tranz. 1. A preface boabele de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau al valțurilor morii; a preface diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii, al râșniței sau al altor unelte. 2. (Adesea fig.) A fărâmița, a zdrobi, a ruina, a roade, a mânca. * Refl. Zidurile se macină. ** Fig. A chinui, a consuma, a distruge. 3. Fig. A examina sau a medita îndelung; a rumega, a depăna. - Lat. machinari.Sursa : DEX '98 MĂCINÁ vb. v. chinui, consuma, digera, flecări, frământa, îndruga, mistui, pălăvrăgi, sporovăi, submina, trăncăni, zbate, zbuciuma.Sursa : sinonime MĂCINÁ vb. 1. v. ruina. 2. a (se) mânca, a (se) roade, a (se) săpa, a (se) scobi. (Apa \~ malul.)Sursa : sinonime măciná vb., ind. prez. 1 sg. mácin, 3 sg. și pl. mácinăSursa : ortografic A SE MĂCINÁ mă mácin intranz. A se distruge treptat, încetul cu încetul (sub acțiunea unor factori nocivi). /<lat. machinariSursa : NODEX A MĂCINÁ mácin tranz. 1) (boabe de cereale) A preface în făină (la moară, râșniță etc.). 2) (boabe sau materiale) A preface în bucăți mici sau în pulbere prin procedee mecanice sau prin acțiunea unor agenți fizici. 3) fig. A prejudicia grav; a ruina; a distruge. \~ sănătatea. 4) fig. (despre gânduri, sentimente) A preocupa în mod sistematic și insistent; a nu slăbi nici pentru un moment; a persecuta; a prigoni; a roade. 5) A face să se macine. /<lat. machinariSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MĂCINARezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru MĂCINA. Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot. Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor. „O cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“ „Bine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“ Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ... George Coşbuc - Angelina Angelina de George Coșbuc Baladă din Albania Ca Dumitru-n albanime Mai viteaz nu era nime, Nici la braț mai viguros, Nici la umblet mai frumos: Era înger la iubire, Zmeu era la războire; Între fete curcubeu, La bătăi trăsnet și leu. El cu dragii săi tovarăși La război pornit-a iarăși, Dar pe drumul lat și-ntins L-a cuprins un dor pe cale: Dorul Angelinei sale. Și el zice către frați: Dragii mei! Voi m-așteptați, Până-n seară, până-n noapte, Până mâine-seară poate, Pân mă duc la draga mea Căci nu pot de dor de ea! Astfel zise lin și blând Și-apoi pleacă șuierând Pe poteca mult bătută, Care duce la palută! La palat dacă-a sosit Porțile-nchise-a găsit. Ce-i aceasta? Niciodată N-a fost poarta sub lăcată, Și-acum pentr-ntâia oară Geme poarta sub zăvoară?! Greu uimit d-aceste, el Bate-n poartă-ncetinel. Vine-o babă și-l privește, De pe zid apoi vorbește: Ce tot bați? Mergi înapoi! N-ai să cați nimic la noi! Și Dumitru greu mâhnit De răspunsul ce- ... Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă ... afară, și altul fabricant de cafea măcinată și alte mirodenii în Caimata. Acesta-și pusese de degrabă paltonul peste șorțul cu care se acoperea când măcina martinică, și șorțul era cu o palmă mai lung decât poalele paltonului, care se mai scurtase o schioapă din pricina centuronului încheiat sub burtă. Cafegiului ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ... Emil Gârleanu - Pasăre de noapte Emil Gârleanu - Pasăre de noapte Pasăre de noapte de Emil Gârleanu O zi înăbușitoare ca aceasta nu mai coborâse Dumnezeu pe pământ. Se coșcovise scoarța copacilor, se scorojiseră frunzele, iarba se măcinase, pământul se făcuse cenușă. Izvoarele secaseră; locul bălților nici pas să se mai cunoască. Ici, colo, câte o șuviță de apă, ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boală. Lighioanele pădurilor umblau cu limba scoasă, să găsească unde să-și stâmpere setea. Atunci, unele din ele, o luară în sus, spre ținuturile înzăpezite, unde nu le putea lipsi apa niciodată. Până și buhna, cât era ea de greoaie, că nu-și întinsese niciodată încă aripile la zbor, cu penele ei înfoiate ca și cum i-ar sufla mereu un foi în coșul pieptului, cu capul ei buhos și nedormit, cu ochii nepotrivit de mari, ca de-mprumut, buhna, care pe vremea aceea era pasăre de zi, ca celelalte, și-a dezmorțit aripile și-a pornit-o la drum, să găsească un izvor, un pârâu, să bea o picătură de apă măcar. Și cum nu era deloc deprinsă, își fâlfâi aripile, dintru-ntâi, de la un copac la altul, apoi de la ... Gelu Vlaşin - 15:55 â†�â†� 15:28 15:55 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 16:09 →→ tabieturi pe rol și actorii grăbiți rostești edificii indecis se macină ziua și noaptea cu aromă de mare sunt aspru și vorbele plutesc în spațiile plantelor nu știu cum nu știu dacă fără tine (sunt fără Gelu Vlaşin - Acromegalie Acromegalie de Gelu Vlașin am două oglinzi care strigă din baie chipul tău gri n-o să știi cum te macină viermii sărutului n-o să vezi mocheta albastră incendiind bucătăria cu fumuri transpirate printre tablourile andreei cînd trăiam edith piaf eu n-o să mai fac poze voalate cu viețile tale triste și tu n-o să mai fii albă ca zăpada pentru piticii Gelu Vlaşin - Depresie nouă Depresie nouă de Gelu Vlașin cunosc femeia care minte-n poeme cum se macină viețile orbilor rătăciți printre cărți mirosind a literatură și imaginația scriitorului ratat și pervers o cunosc și primul jurământ și ultimul dar nu mi-e milă de povestea cu doi hoți de suflete când ultimul tău sărut bate la poarta George Coșbuc - Fata morarului George Coşbuc - Fata morarului Fata morarului de George Coșbuc Sub plopii rari apele sună Și plopii rari vâjâie-n vânt, Iar roata se-nvârte nebună! Eu stau la covată și cânt, Dar singură nu știu ce cânt, Și-n ochii mei lacrimi s-adună. Așa-i de-ntuneric afară! Din cer un iad până-n pământ. Eu cânt tot un cântec d-aseară Și-așa mi-e de silă să-l cânt, Și tremur și n-aș vrea să-l cânt, Și-l tac, dar nevrând îl cânt iară! O, stânge-te, lampă, te stânge! Că brâul de-ncins mi-a fost lung, Dar brâul meu astăzi mă strânge, La copcii cu greu îl ajung! Așa de cu greu îl ajung, Și-n copcii el trupul mi-l frânge! Dormi, mamă, dormi, draga mea mamă, Să nu-ntrebi de ce nu dorm eu! Obrazul ascuns sub năframă E martur păcatului meu. E martur amarului meu: Tu n-ai băgat încă de seamă! Sub plopii rari apele sună, Și plopii rari vâjâie-n vânt, Scot hohote parcă să-mi spună, În râs, ce nemernică sânt! Ce rea, ce nemernică sânt, Iar apele-mi strigă: Nebună! O, macină grâul ... George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem) George Topîrceanu - Înserarea (Fragment dintr-un poem) Înserarea (Fragment dintr-un poem) de George Topîrceanu După culmi de piatră sură când își pleacă-ncet mărirea, Soarele sărută codrii unde doarme mânăstirea. Între brazi feriți de vânturi, lângă zid de stâncă drept, A durat-o-n vremuri grele domn viteaz și înțelept. Sus, la turla care-apasă boltă grea de cărămidă, Pe o lespede umbrită în privazul de firidă, Slova veche, ocrotită de al vremii sfânt Visternic, Spune leatul și domnia voievodului cucernic. Umbra lui veghează parcă din bătrânele chilii Prin despicătura neagră a ferestrelor pustii... Dar acum încremenită poarta schitului rămâne, Când coboară seara, nimeni n-o mai mișcă din țâțâne. Vremea-i macină cu-ncetul putregaiul sub zăbrele, Pe veriga ruginită nu mai cad lacăte grele, — Ci prielnic duhul păcii stăpânește-aici de veacuri... Iar pe stâlpi cu zugrăveală, din înaltele cerdacuri, Ca un semn de biruință râde veselă-n culori Minunata strălucire a belșugului de flori. Și-n amurgul serii calde munții Coziei s-arată Cum își zugrăvesc pe ceruri muchea neagră și crestată, — Tot mai roșii scad în zare luminoasele văpăi, Vălul nopții se coboară tot mai negru ... George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme Tudor Arghezi: Blesteme de George Topîrceanu Ușure, prin leșia dimineții, La ceasul când se iscă precupeții Am fost lovit din trecere o babă Ce se ivise-n calea lumii, slabă. Gândul, rămas în urma mea, O a ghicit zicând pre ea: În două surcele de vreasc să se facă Picerele tale, făptură buimacă. Plesni-ți-ar timpanul, Să n-auzi când trece traivanul. Să uiți la cetanii tipicul Și psalmii în zi de Crăciun. Să n-ai după masă tutun. Să-ți pută buricul. Vedea-te-aș în vreo fițuică Pus cu litere de-o șchioapă. Curge-ți-ar pe-o nară țuică, Pe cealaltă numai apă. Lăuda-te-ar Bogdan-Duică Și pupa-te-ar Popa Iapă! Răstoarne-se cerul, să-ți cadă-mprejur Tăria sfărmată în cioburi de-azur. Pornească-se vântul, când somnul începe, La cap să-ți necheze o mie de iepe. Stihia, deasupra, să macine-n gușe Ninsori de funingini și ploi de cenușe. Să latre la tine, căzut în noroi, Zăvozii furtunii cu coada vulvoi. La urmă și munții, sculați în picioare, Cu labele-n șolduri pornind fiecare, Pe creștet să-ți calce, făcându-te turtă, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MĂCINARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru MĂCINA. ... văd decît mana aceasta.`` 7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul. 8 Poporul se risipea și o strîngea, o măcina la rîșniță, sau o pisa într`o piuă; o fierbea în oală, și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn ... Iov Capitol 31 Iov 30 Iov Capitol 31 1 Făcusem un legămînt cu ochii mei, și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2 Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri? 3 Peirea nu -i oare pentru cel rău, și nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege? 4 N`a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toți pașii mei? 5 Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înșelăciune: 6 să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, și-mi va vedea neprihănirea! 7 De mi s`a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s`a lipit vreo întinăciune de mînile mele, 8 atunci eu să samăn și altul să secere, și odraslele mele să fie desrădăcinate! 9 Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10 atunci nevastă-mea să macine pentru altul, și s`o necinstească alții! 11 Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, ... Eclesiastul Capitol 12 Eclesiastul 11 Eclesiastul Capitol 12 1 Dar adu-ți aminte de Făcătorul tău în zilele tinereței tale, pînă nu vin zilele cele rele și pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: ,,Nu găsesc nici o plăcere în ei``; 2 pînă nu se întunecă soarele, și lumina, luna și stelele, și pînă nu se întorc norii îndată după ploaie; 3 pînă nu încep să tremure paznicii casei (mînile), și să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc ceice macină (dinții), căci s`au împuținat; pînă nu se întunecă ceice se uită pe ferestre (ochii); 4 pînă nu se închid cele două uși dinspre uliță (buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5 te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abea se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea vecinică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6 pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata dela fîntînă; 7 pînă ... Isaia Capitol 47 Isaia 46 Isaia Capitol 47 1 ,,Pogoară-te și șezi în țărînă, fecioară, fiica Babilonului; șezi pe pămînt, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi supțirică și plăcută. 2 Ia pietrele de moară, și macină făină; scoate-ți măhrama, ridică-ți poala rochiei, descopere-ți picioarele, treci rîurile! 3 Goliciunea ți se va descoperi, și ți se va vedea rușinea. Îmi voi răzbuna, și nu voi cruța pe nimeni.`` - 4 ,,Răscumpărătorul nostru se cheamă Domnul oștirilor, Sfîntul lui Israel.`` - 5 ,,Șezi într`un colț, și taci, fata Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărățiilor. 6 Mă mîniasem pe poporul Meu, Îmi pîngărisem moștenirea, și -i dădusem în mînile tale: dar tu n`ai avut milă de ei, ci ți-ai apăsat greu jugul asupra bătrînului. 7 Tu ziceai: ,În veci voi fi împărăteasă!` și nu te-ai gîndit, nici n`ai visat că lucrul acesta are să se sfîrșească. 8 Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă și zici în inima ta: ,Eu, și numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, și nu voi fi niciodată lipsită de copii!` 9 Și totuș aceste două lucruri ... ... 40 Atunci, din doi bărbați cari vor fi la cîmp, unul va fi luat și altul va fi lăsat. 41 Din două femei cari vor măcina la moară, una va fi luată și alta va fi lăsată. 42 Vegheați dar, pentru că nu știți în ce zi va veni Domnul vostru ... ... spun că, în noaptea aceea, doi inși vor fi în acelaș pat, unul va fi luat și altul va fi lăsat; 35 două femei vor măcina împreună: una va fi luată, și alta va fi lăsată. 36 Doi bărbați vor fi la cîmp: unul va fi luat și altul va fi ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂCINARezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru MĂCINA. ... MĂCINÁRE , măcinări , s . f . ( Adesea fig . ) Acțiunea de a ( se ) măcina și rezultatul ei ; măcinat ^1 , măcinătură , măciniș . - V. măcina ... MĂCINÁT^2 , - Ă , măcinați , - te , adj . Prefăcut în făină ; prefăcut în pulbere . V. măcina . MĂCINÁT^1 s . n . Măcinare . - V. măcina ROS , ROÁSĂ , roși , roase , adj . 1. Distrus ( la suprafață ) prin acțiunea lentă a unui agent exterior ; uzat , deteriorat ; subțiat , măcinat . 2. Fig . Mâncat , măcinat , consumat , chinuit de . . . - V. ȘAMÓTĂ , șamote , s . f . Material refractar obținut din argilă arsă și măcinată , care se întrebuințează la prepararea cărămizilor și a altor materiale refractare ; p . ext . cărămidă sau placă refractară preparată din astfel de argilă . [ Var . : șamót s . BRÁHĂ s . f . 1. Orz măcinat , întrebuințat la fabricarea berii . 2. Reziduu rămas după fabricarea BULGÚR s . n . ( Reg . ) Grâu măcinat mare , râșnit sau pisat ; crupe de COȘ ^2 , coșuri , s . n . Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri , s . n . 1. Obiect de diferite forme , făcut dintr - o împletitură de nuiele , de papură , de rafie etc . , cu sau fără toarte , care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte ; coșarcă . 2. Unealtă de pescuit de formă ovală , cilindrică etc . , făcută din împletitură de nuiele sau de mlajă și folosită la prinderea peștilor mici . 3. ( La jocul de baschet ) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei mori mici , în formă de ladă cu gura largă și fără fund , în care se toarnă grăunțele de măcinat . 5. Împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului , înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte . 6. Acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri , care se poate ridica sau strânge . 7. ( ... CRÚPE s . f . pl . ( Reg . ) Boabe de porumb , de orez etc . măcinate mare , folosite la prepararea unor GRIȘ s . n . Produs alimentar obținut din boabe de grâu sau de alte cereale , măcinate mai mare . [ Var . : gris s . ÍPSOS s . n . Praf alb obținut prin deshidratarea totală sau parțială a ghipsului măcinat și încălzit în fierbătoare speciale , folosit ca LAMINÓR , laminoare , s . n . 1. Instalație care transformă un material ( metalic ) în lame , fire etc . 2. Mașină care întinde un material textil aflat în formă de bandă pentru a - i uniformiza grosimea și a - i face firele paralele . 3. Mașină care macină sau sfărâmă anumite materiale pentru a pregăti pasta de argilă , nisipul de concasor Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||