|
|
||
|
Vezi și:VÂRTOS,
AȘA
... Mai multe din DEX...
MAI CU SEAMĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MAI CU SEAMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 414 pentru MAI CU SEAMĂ. ... Gheorghe Săulescu - Momîţa Momîța de Gheorghe Săulescu Apărută în volumul Fabule în versuri sau poezii alegorice , 1835 Momîța precum să știe Din fire atîta isteață Cu ageră ghibăcie Și nu mai puțin măreață, Orice vede precum omul Vre să facă și ea-ndată, Ia seamă la lucru, cată, Pîndește ce face omul, S-apucă ca să lucreze Vre-ntocma să-l imiteze, Și l-asta are dreptate, Toate ale ei ... momîță Și-ntr-o zi de sărbătoare Văzînd pe-o cuconiță Cum făcea parura sa, Rămîind singură-n casă Momîța pe teapa sa Nu vru mai gios să se lasă. După ce întîi se unse Cu profumuri, cu pomadă Pe la locurile-ascunse, Pe la cap și pe la noadă, Puse-n capu-și o bonetă Și la gît o cordeletă. Vrînd apoi ... napul, Lovindu-se sparge capul, Pînă gios se tot stîlcește. Nu ni fie de mirare Văzînd pi-o biată momîță Avînd astă neputință, Căci oameni cu cuvîntare, Mente cu înțelepciune Pățesc altele mai răle Pentr-a lor deșărtăciune, Căzînd în mii de smintele, Cînd nu se cunosc pre sine, Ce sînt sau ce pot mai ... a primăverii Domnește-n uliți somnoroase, Iar luna focul tremurării Îl scaldă-n ape scânteioase, Și Tibru — dungă lucitoare -- Curgând în negrele lui maluri Cu-o murmurare gânditoare, Își mână apele în valuri... Cu capu-n piept, cu crucea-n mână, Sub a-nchisorii negre pază, O blândă tânără creștină Pe pietre aspre dormitează. Zadarnic pus-au stăruințe Chinuitorii ei cei ... viață, Ce-a petrecut-o, o petrece. Dar de-a trecutului dulceață Nu-i pare rău: rămâne rece. N-o tulbură mai mult pământul Și bucuriile lui sterpe; După norocul lui nici gândul, Nici inima ei nu mai fierbe. Nădăjduirea ei cerească, Fără de lacrimi și jelire, Surpat-a pofta pământească Și pieritoarea tânguire. Și traiul cel mai drag, frumos, Și tot ce-n trai i-a luminat, În jertfă Domnului Hristos La crucea Lui a înălțat... II Deasupra ... oglindește-n ochii săi. Vuiește zgomotoasa gloată, Cu nerăbdare așteptând. Dar iată semnul! Și de-odată Se cască ușa, scârțâind, Și-n țarc tigroaica-naintează Cu pași ușori, voioasă. În urma ei, cu Vasile Alecsandri - Melodiile românești ... fundul inimii și care se manifestă prin plânset numai. De altă parte, ariile de dans răsună acea veselie nebunatică, zgomotoasă, la care nenorocitul se aruncă cu totul în aceste momente de plăcere. Instrumentele ce întrebuințează românii sunt: buciumul, fluierul păstorilor, cimpoiul și naiul. Sunt mulți țărani care mai joacă și din vioară, dar artiștii de acest instrument se află mai cu seamă printre țigani, care sunt adevărații muzici ai orașelor. Aceștia se slujesc și cu naiul, și cu cobza, un soi de mandolină cu coarde de metal, pe care le ating cu o pană. Capul trupei execută melodia pe vioară; naiul face să se audă mai tare, în sunete ascuțite, pasajele cele mai pătimașe; cobza ține loc de bază, și mai totdeauna e jucată de către cel mai în vârstă dintre artiștii țigani, care execută pe acest instrument acompaniamentele cele mai grele cu o îndemânare vrednică de mirat. Pe acești lăutari îi întâlnești în toate sărbătorile; ei poartă mai totdeauna haine orientale. Când cineva îi aude executând în chip serios și melancolic, care niciodată nu-i lasă, ariile naționale române într-o societate aleasă ... piciorul în pământ. Această legănare grațioasă se cuvine mai Alexei Mateevici - Fie voia ta! ... I se par numai poveste. Se ridică de pe paie, Copilașii-n brațe-i strânge Și-i sărută și-i dezmiardă, Că nici unul nu mai plânge, Culcă unul câte unul Sărutându-i cu dulceață; Iar pe cel mai mic, sărmanul, Îl adoarme-n a ei brațe, Și îi pace și îi bine, Tot visează fericire. Ce nu poate-o mamă face ... fulgerul de iute Moartea valurile taie Și-n vreo câteva minute Află piatra poruncită Și cu ea la ceruri pleacă, Tot gândindu-se că oare Cu ea Domnul ce să facă? * Dumnezeu ședea în slavă Luminoasă, lucitoare, Primprejur luciri de aur Mai frumos decât în soare! El privește mersul vremii, Taina de puțini pătrunsă Și zidește viitorul Cu-ntocmeala lui ascunsă Și ia-n seamă isprăvirea, Veacurilor trecătoare, Ce se pierd în vecinicia Care-i este la picioare. Câte taine ne-nțelese Are firea cea cerească Și minuni nepricepute De ... din veacuri, Tot așa au fost să fie, Dar puterea nevăzută Taină va fi pe vecie... Moartea lângă tron așteaptă Pân' ce Domnul către dânsa Cu privirea se îndreaptă: — ,,Ai venit?" — ,,Da, Împărate: Am adus piatra ... Vasile Alecsandri - Buruiana de leac ... a aprins focul De-mi tot plâng acum norocul. Blestemat să fie ceasul Când i-am urmărit eu pasul Și i-am auzit eu glasul. Cu pasul m-a rătăcit, Cu glasul m-a amețit; Liniștea mi-am prăpădit! ↑ În toate satele sunt babe care au specialitatea de a lecui bolnavii ... cu buruiene culese mai cu seamă în ziua de Sânziene după Rusalii. Ele întrebuințează cu destulă dibăcie unele leacuri ce se numesc doftorii băbești; dar mai totdeauna acele leacuri sunt întovărășite cu descântece. În notele baladei Cucul și turturica am dat două descântece, acela de deochi și de iele ; mai adăugăm aici altele trei. Acele de pocitură , de săgetătură și de mușcătura șerpilor . Descântec de pocitură Păsărică albă Cu aripa albă! Din piatră-ai crescut, Cu nori te-ai bătut, Trei picături din tine-au căzut: Una de lapte, una de vin Și una de venin. Cel ce-a băut ... Așa să iasă din os, din carne, din piele Ce stă sub pietricică Mușcăturile rele În fântâna mică, De dinți de oțel Sub tufă sălbățică. Cu aceste cuvinte se descântă o cofiță nouă cu Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" ... a-ți spune dela obraz că la nămiez e noapte. Când, în viața practică, avocatul are să ia dela badea Mușat, atunci două și cu două fac nouă; când are să-i dea, patru și cu patru fac trei. Fatalist ca fatalist, dar de ! e vorba de dat și de luat, și după aceea, de când cu formele astea nouă, a trebuit să-și mai piarză badea câte ceva din rugina lui. S'a încărcat Mușat de Doamne-ajută, a intrat în cârcotă cu avocatul - începe să spună și el una două: Măi neiculiță'n sus, măi omule'n jos, așa să trăiești, mai socotește odată că nu face atâta... Și cu cât badea nu se lasă, cu atât i se încarcă mai rău socoteala. În zadar țipă dreptatea în bietul om, geaba tot arată el răbojul și face socoteală lămurită și dreaptă în frica lui Dumnezeu: avocatul ... nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul acesta este pâră veche și basmul nostru îl știu de mult toate babele. - Să te mai ții, după aceea, cârcotă de cuvinte cu ... George Coșbuc - Nunta Zamfirei ... dac-a fost pețită des, E lucru tare cu-nțeles, Dar dintr-al prinților șirag, Câți au trecut al casei prag, De bună seamă cel mai drag A fost ales. El, cel mai drag! El a venit Dintr-un afund de Răsărit, Un prinț frumos și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el ... Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. De cum a dat în fapt de zori Veneau cu fete și feciori Trăsnind rădvanele de crai, Pe netede poteci de plai: La tot rădvanul patru cai, Ba patru sori. Din fundul lumii, mai din sus, Și din Zorit, și din Apus, Din cât loc poți gândind să bați Venit-au roiuri de-mpărați Cu stemă-n frunte și-mbrăcați Cum astăzi nu-s. Sosit era bătrânul Grui Cu Sanda și Rusanda lui, Și Ținteș, cel cu trainic rost, Cu Lia lui sosit a fost, Și Bardeș cel cu adăpost Prin munți sâlhui. Și alții, Doamne! Drag alint De trupuri prinse-n mărgărint! Ce fete dragi! Dar ce comori Pe rochii lungi țesute-n ... Alexandru Vlahuță - Nunquam ridenti ... Alexandru Vlahuţă - Nunquam ridenti Nunquam ridenti de Alexandru Vlahuță Ciuli urechile și, fluturând din cap, Se depărtă bodogănind: Că multe lighioane, Doamne, mai încap Și-n lumea asta!... Însă eu mă prind Că nu e alta mai netrebnică sub soare Ca secătura asta de privighetoare... Stai, frate, zice calul. Ce ți s-a-ntâmplat De ești așa de supărat? Tu ... îți șade de urât Când stai așa posomorât. Pe mine cântecul mă face visător, Și nu că-s cine știe ce cunoscător, Dar, uite, dimineața mai ales, Când ronțăi iarba-nrourată-n șes, Și când încep privighetorile, De parcă plâng și florile De-atâta viers, de-atâta duioșie, Îmi uit de ... care, noaptea, dorm minunile cerești... O, caii năzdrăvani de prin povești, Ce s-au ales la toate pricepuți Și-n toate luptele biruitori, De bună seamă că au fost crescuți De mici în cântec de privighetori... Ia!... Ș-amândoi tăcură. Dar farmecul acesta, mai presus de fire, Cu cât umplea un suflet de iubire, Cu Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni ... plugarului moldovean. Înțelegerea asta se vede în toate obiceiurile care se petrec acuma. Fiindcă plugăritul a fost întotdeauna și este și astăzi cea mai de căpetenie și chiar singura îndeletnicire a românului nostru, negreșit că moldoveanul îi dă o însemnătate foarte mare. Încă de cu seară înaintea Sfântului Vasile se pornesc cu plugul hăitorii sau plugarii, care vestesc sosirea Anului Nou — a Sfântului Vasile. Trebuie de însemnat că Anul Nou și Sfântul Vasile în ... strâns din claie-n claie, Din odobaie-n odobaie, Ș-a făcut o fățărușă de alamă -- Numai unul domnul S-o știe de seamă. Ș-a adus nouă iepe Cu copitele crăpate, Cu tei legate; Cu coada felezuiau, Cu urechile vânt trăgeau, Cu botul în sac puneau, Badei bine îi părea. Scoală, doamnă, nu dormi, Că noi de-aseară nu dormim, Că gerul ne geruiește, Viscolul ne viscolește ... mare, Ș-a luat o sită deasă, De mătasă, Ș-a cernut un sac, Ș-a făcut un colac, Cu miere îndulcit, Cu zahar zăhăruit, Ca pentru noi, plugărașii, gătit. V-am ura, v-am Paul Zarifopol - Recreația criticului ... graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând ... țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în cioară... tot norocul cu care mica dobitoacă făcuse din viața lui, ca un accent circonflex pe o literă, un sunet neașteptat. Arta e stare supremă de atenție. Cuvintele pe ... înfierbântată de caloriferele de dedesubt ale curenților. Soarele se întrecea cu ei. Bătea de la șapte dimineața la șapte seara, cu o exactitate de dactilograf. Cu fiecare înțepătură, o nouă alarmă se mișca în masa informă, ajunsă acum mai mult o apă puhavă, dormitând ca o conspirație sub crusta lividă și perfidă de la suprafață. Mi se pare că excelentul artist se explică deplin ... ... ... zicea: ,,Vidro, fa, nevastă rea! Când de moarte mă luptam Și pe tine te rugam Să vii iute lângă mine Ca să-mi strângi brâul mai bine, De bărbat nu ți-a fost milă, De păcat nu ți-a fost silă Și cu glas dulce, frățesc, Zis-ai cuvânt dușmănesc: Că oricare-a birui Tu cu dânsul te-i iubi, Așa este, Vidro fa?" ,,Așa-i, Stoiene, așa! Am zis-o și-ncă-o mai zic Că mi-e drag cine-i voinic, De se luptă făr-a cere Ajutor de la muiere." ,,Știi tu, Vidro, ce-am ... Atâți mândri gonitori, Câte fire în manta Atâtea vaci a făta. URARE DE DIMINEAȚA ANULUI NOU Anul nou cu fericire Vă dorim și cu-nflorire Ca merii Ca perii În mijlocul verii. ↑ Românii au obicei a-și strânge mijlocul cu brâie de lână roșie, sau cu chingi late de piele, țintuite cu bumbi de alamă. Ei pretind că puterea omului e cu atât mai mare cu cât șalele sunt mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MAI CU SEAMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru MAI CU SEAMĂ. ... descoperit, și nimic tăinuit, care nu va ieși la lumină. 23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.`` 24 El le -a mai zis: ,,Luați seama la ce auziți. Cu ce măsură veți măsura, vi se va măsura: și vi se va da și mai mult. 25 Căci celui ce are, i se va da; dar dela celce n`are, se va lua și ce are.`` 26 El a ... deplin în spic; 29 și cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerișul.`` 30 El a mai zis: ,,Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa? 31 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, cînd este sămănat în pămînt, este cea mai mică dintre toate semințele de pe pămînt; 32 dar, după ce a fost sămănat, crește și se face mai mare decît toate zarzavaturile, și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui.`` 33 Isus le vestea Cuvîntul prin ... trecem în partea cealaltă.`` 36 Dupăce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună ... ... dus în Templu. Dupăce S`a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece. 12 A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămînzit. 13 A zărit de ... decît frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. 14 Atunci a luat cuvîntul, și a zis smochinului: ,,În veac să nu mai mănînce nimeni rod din tine!`` Și ucenicii au auzit aceste vorbe. 15 Au ajuns în Ierusalim; și Isus a intrat în Templu. A ... Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari.`` 18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui ... ierta greșelile voastre. 27 S`au dus din nou în Ierusalim. Și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii, 28 și I-au zis: ,, ... peșteră de tîlhari.`` 14 Niște orbi și șchiopi au venit la El în Templu, și El i -a vindecat. 15 Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, și pe copii strigînd în Templu și zicînd: ,,Osana, Fiul lui David!`` s`au umplut ... să -l credeți. 33 Ascultați o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn. Apoi a dat -o unor vieri ... 35 Vierii au pus mîna pe robii lui, și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorît, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimes alți robi, mai mulți decît cei dintîi; și vierii i-au primit la fel. 37 La urmă, a trimes la ei pe fiul său, zicînd: ,Vor ... va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.`` 45 După ce au auzit pildele Lui, preoții cei mai de ... ... Marcu Capitol 15 Marcu 14 Marcu Capitol 15 1 Dimineața, preoții cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii și tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mînile lui Pilat. 2 Pilat L -a ... obicei să le dea totdeauna. 9 Pilat le -a răspuns: ,,Voiți să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?`` 10 Căci pricepuse că preoții cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mîna lui. 11 Dar preoții cei mai de seamă au ațîțat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. 12 Pilat a luat din nou cuvîntul, și le -a zis: ,,Dar ce voiți să fac cu Acela, pe care -L numiți Împăratul Iudeilor?`` 13 Ei au strigat din nou: ,,Răstignește -L!`` 14 ,,Dar ce rău a făcut?`` le -a ... l zidești la loc în trei zile, 30 mîntuiește-Te pe Tine însuți, și pogoară-Te de pe cruce!`` 31 Tot astfel și preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii își băteau joc de El între ei, și ziceau: ,,Pe alții i -a mîntuit, și pe Sine însuș nu Se poate mîntui ... ... Pe cînd sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să -i spună: ,,Să n`ai nimic a face cu neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina lui.`` 20 Preoții cei mai de seamă și bătrînii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să -L omoare. 21 Dregătorul a luat cuvîntul, și le -a ... Pe care din amîndoi voiți să vi -l slobozesc?`` ,,Pe Baraba``, au răspuns ei. 22 Pilat le -a zis: ,,Dar ce să fac cu Isus, care se numește Hristos?`` ,,Să fie răstignit``, i-au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: ,,Dar ce rău a făcut?`` Ei au început să strige și mai tare: ,,Să fie răstignit!`` 24 Cînd a văzut Pilat că n`ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și -a spălat mînile înaintea norodului, și a zis: ,,Eu sînt nevinovat de sîngele ... zidești la loc în trei zile, mîntuiește-Te pe Tine însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!`` 41 Preoții cei mai de ... ... Luca Capitol 12 Luca 11 Luca Capitol 12 1 În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziți-vă de aluatul Fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu ... privire la viața voastră, gîndindu-vă ce veți mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23 Viața este mai mult de cît hrana, și trupul mai mult de cît îmbrăcămintea. 24 Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n`au nici cămară, nici grînar: și totuș Dumnezeu îi hrănește. Cu cît mai de preț sînteți voi decît păsările! 25 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? 26 ... a fost îmbrăcat ca unul din ei. 28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai ... ... oricărui om, și cine trăiește, își pune la inimă lucrul acesta. 3 Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feței inima se face mai bună. 4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5 Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului de cît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6 Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt ... că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13 Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb? 14 În ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii ... te de rău! 22 Căci știe inima ta de cîte ori ai vorbit și tu de rău pe alții. 23 Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune. Am zis: ,,Mă voi înțelepți.`` Dar înțelepciunea a rămas departe de mine. 24 Cu ... Mea. 3 Iată, vă voi nimici sămînța, și vă voi arunca balega în față, balega vitelor pe cari le jertfiți, și veți fi luați împreună cu ele. 4 Veți ști atunci că Eu v`am dat porunca aceasta, pentruca legămîntul Meu cu Levi să rămînă în picioare, zice Domnul oștirilor. 5 Legămîntul Meu cu el era un legămînt de viață și de pace. I l-am dat ca să se teamă de Mine; și el s`a temut ... s`a săvîrșit o urîciune; fiindcă Iuda a spurcat ce este închinat Domnului, ce iubește Domnul, și s`a unit cu fiica unui dumnezeu străin. 12 Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează și răspunde, îl va ... nimici din corturile lui Iacov, și va nimici pe cel ce aduce un dar de mîncare Domnului oștirilor. 13 Iată acum ce mai faceți: Acoperiți cu lacrămi altarul Domnului, cu plînsete și gemete, așa încît El nu mai caută la darurile de mîncare, și nu mai poate primi nimic din mînile voastre. 14 Și dacă întrebați: ,Pentruce?`... Pentrucă Domnul a fost martor între tine și nevasta din tinereța ta ... ... nu bolborosiți aceleași vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați. 8 Să nu vă asemănați cu ei; căci Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință, mai înainte ca să -I cereți voi. 9 Iată dar cum trebuie să vă rugați: ,,Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; 10 ... 25 Deaceea vă spun: Nu vă îngrijorați de viața voastră, gîndindu-vă ce veți mînca, sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decît hrana, și trupul mai mult decît îmbrăcămintea? 26 Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, și nici nu strîng nimic în grînare; și totuș ... cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea lui? 28 Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu țes; 29 totuș vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui ... Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El ... ... L -a întrebat: ,,Ești Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da``, i -a răspuns Isus, ,,sînt.`` 4 Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: ,,Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.`` 5 Dar ei stăruiau și mai mult, și ziceau: ,,Întărîtă norodul, și învață pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.`` 6 Cînd a ... L vadă făcînd vreo minune. 9 I -a pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic. 10 Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo, și -L pîrau cu înferbîntare. 11 Irod, cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț; și, dupăce și -a bătut joc de El, și L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea, Irod și Pilat s`au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte. 13 Pilat a strîns pe preoții cei mai de seamă ... ... Duhul Sfînt cînd ați crezut?`` Ei i-au răspuns: ,,Nici n`am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfînt.`` 3 Dar cu ce botez ați fost botezați?`` le -a zis el. Și ei au răspuns: ,,Cu botezul lui Ioan.`` 4 Atunci Pavel a zis: ,,Ioan a botezat cu botezul pocăinței, și spunea norodului să creadă în Celce venea după el, adică în Isus.`` 5 Cînd au auzit ei aceste vorbe, au fost botezați ... Isus, pe care -L propovăduiește Pavel, să ieșiți afară!`` 14 Ceice făceau lucrul acesta, erau șapte feciori ai lui Sceva, un preot Iudeu din cei mai de seamă. 15 Duhul cel rău le -a răspuns: ,,Pe Isus Îl cunosc, și pe Pavel îl știu; dar voi, cine sînteți?`` 16 Și omul ... să văd și Roma.`` 22 A trimes în Macedonia pe doi din ajutoarele lui, pe Timotei și Erast, iar el a mai rămas cîtăva vreme în Asia. 23 Pe vremea aceea, s`a făcut o mare turburare cu privire la Calea Domnului. 24 Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de ale Dianei, și aducea lucrătorilor săi nu puțin cîștig ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAI CU SEAMĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru MAI CU SEAMĂ. ... VÂRTÓS , - OÁSĂ , vârtoși , - oase , adj . , adv . I. Adj . 1. Puternic , voinic , viguros , robust . 2. Tare , des , îndesat , solid , dur , dens , compact . II. Adv . 1. Cu putere , cu forță , cu tărie , zdravăn . 2. ( La comparativ ) Mai ales , mai cu seamă , mai mult , cu atât mai ... Așa să faci și tu . 3. Chiar precum se spune ; întocmai , exact . Ai să faci așa ? 4. Atât de . . . Te uiți așa de trist ! 5. ( Cu sensul reieșind din context ) a ) La întâmplare , la nimereală , într - o doară . Vorbește și el așa . b ) După bunul plac , oricum . Am vrut ... a venit așa un gând II. Adj . invar . ( Precedă substantivul ) Asemenea , atare . . . ; care este atât de mare , de mult , de frumos etc . Așa nuntă mai |
||