|
|
||
|
MEȘTERI LA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MEȘTERI LARezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru MEȘTERI LA. Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului ... turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș?" ,,Ba, doamne,-am văzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Și neisprăvit. Câinii cum îl văd, La el se repăd Și latră-a pustiu Și urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid ... dragă. Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Trupușoru-mi frânge!" Iar Manea tăcea Și mereu zidea. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare, Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare. Dar ea, vai de ea, Tot mereu plângea Și mereu zicea: ,,Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi ... și-a pus scaunul domniei zidind curți de piatră și case domnești, și o biserică mare și mândru lucrată. În Revista română , publicată la București, se găsește descrierea acestei biserici împreună cu stampe litografiate ce reprezintă frumusețile arhitecturii sale. ↑ Acest meșter ... George Coșbuc - Nuntă în codru ... aveau?" Tu, maică sfântă ! Stai să mai vorbești? Știi pe ciocârlan cum cântă? Dumnezeu să-i ție firea ! A-nvățat trei veri Psaltirea La vlădici sârbești. Drusce-aveau o coțofană Și-un cârstei bălțat . Pitpalacul , nene,-n strană ! Iar cădelnița de aur O ținea jupânul graur Dascălu-nvățat. Dar ... o fură, Dracii de sticleți! Șoimii repezi scot în gheare Carnea din căldări, Corbul cel cu ciocul tare Dumicată-n blide-o lasă, Cintițoii duc la masă Rândul de mâncări. Și, cu șorț de jupâneasă, Rândunele vin Și deretică prin casă, Iar pe mese-aștern prosoape Și dau lavițele-aproape, Cane ... c-un drâmb. Codobaturi iuți ca focul, Tot bătând din cozi, Măturară-n clipă locul Și făcur-o bătătură, Și ce horă mai făcură Ca la voievozi ! Jucau sârba porumbeii , Că e jocul lor, Și-au luat la joc cârsteii Pe-o rățușcă vai de mine ! — Graurul juca pe vine, Barza -ntr-un picior. Numai cioara cu cimpoiul, Tot izbind cu el ... neamuri, Și pe plac cânta tot insul — Clocotea de chiu cuprinsul Veselei păduri. — "Tu erai?" Mă-ntrebi ca prostul ! Vorba din bătrâni: Eu la ... George Coșbuc - Fata craiului din cetini ... a rândul, ca vântul a trecut Și-a mers și zi și noapte prin țări nenumărate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie și bate în țărnă cu piciorul Și nu mai vrea să plece. Descalecă feciorul Și-n jur ... urmă codrii și munți în urmă lasă Și-aleargă, cum aleargă dorința ce-l apasă, S-ajungă mai degrabă la Craiu-Încetinat S-arăte că la-nvingeri de mult el s-a dedat, Să capete pe fata crăiască de soție: Pe fată de-o câștigă, câștigă-o-mpărăție! Și ... pus Țări multe și străine; o lună s-a tot dus Prin locuri fără nume, pe căi nemaicălcate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate, Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc. La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie cu spaimă și coama și-o zbârlește. Descalecă voinicul și lângă drum zărește Pe baba cea urâtă ... face semn cu mâna Să-i piară din vedere. Atunci a zis bătrâna: O, scumpe Trandafire! de vrei să biruiești, Întoarnă-acasă iară ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui ... de îndoială. E jilțul lui, în fața căruia au venit și au îngenunchiat atîți năpăstuiți ca să asculte cuvîntul de judecată, e jilțul lui părăsit la Cetatea Neamțului, de unde a plecat într-un ajun de bătălie. Pete roșii de sînge i se zugrăvesc dinainte, capete tăiate bolborosesc în ... îl cunoaște, e cîntecul străvechi pe care îl cîntau oștirile lui, e tot același cîntec, și auzul i se înfioară ascultînd : Hai, frați, hai, frați, La năvală dați, Țara v-apărați. Dar pînă să prindă bine cuvîntul, o suflare de vînt venind a împrăștiat din nou tot norodul acela ... i se păru parcă ciudat că nu mai vede nimic din vechile ziduri cu metereze ce împrejmuiau curtea, că nu mai vede turnul străvechi de la poartă cu clopotul lui și cu străjerii de pază, și, uimit, căuta iarăși să-și aducă aminte... Vremile se abătură din nou din cale, și ... frumos și mai mîndru decît era. Și anii curg cu întîmplările lor. Tot alte fețe apar în ceardacurile palaturilor, tot alte chipuri de domnițe visează la geamuri, tot alți boieri se adună în sălile mari la Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc ... Moțoc de Bogdan Petriceicu Hasdeu (Baladă din secolul XVI) Răsturnător în curs de douăzeci de ani, vornicul Iancu Moțoc alungă pe Alexandru-vodă și aduce la locu-i pe un străin din Germania; dar mai la urmă, dând jos și pe acesta, pen- tru a pune pe tron o nouă creatură, poporul nu-l mai ascultă, ci primește înapoi ... gonitul Alexandru. Vornicul fuge în Polonia, unde însă, după stăruința Porții otomane, piere decapitat în capitala Galiției. Testamentul acestei triste celebrități se află până astăzi la Lemberg, în Tabula Municipală, Liber Testamentorum, t. 2, ab anno 1554 ad 1578, p. 225. La cetate Leov, în țara leșească, Va tăia calăul p-un român fugar: Curge tot poporul, lacom s-o privească Lacom s-o privească, că-i ... un vodă, fie bun sau rău, Cugeta să-și spele fapta-i cea spurcată Fapta-i cea spurcată: neamțul nătărău. Dar sătul românul, mai crescut la minte, Tot mereu să-ndure baterea de joc, Nu-l mai amăgește, meșter la cuvinte Meșter la cuvinte, agerul Moțoc. Cel ce-nstrăinase țara prin domnie În străinătate cată ajutor; Însă chiar străinii sfarmă cu urgie Sfarmă cu urgie pe ciocoiul lor ... Ion Luca Caragiale - O conferință ... căldură, i-am strigat: — Meștere Floriene, destul! am înțeles! să trăiești! ești mântuitorul meu, daca pot pentru ca să mă exprim astfel. Foarte calm, la 2 d.a., mă-nființez la S.P.M.D.R. Acolo, damele din comitet, cu viceprezidenta în frunte, mă primesc foarte amabil. Sala este arhiplină. Mă sui la tribună, pe o estradă, cu spatele la un perete pe care sunt reprezentate cele nouă Muze în pitoreștile costume naționale românești. Daca știam mai dinainte, veneam și eu în costum de ciobănaș ... » (Aplauze.) Celebrul discipol al nemuritorului Platone, Aristotele — genialul filozof, născut la Stagyra, astăzi Stavros, în Macedonia, anul 384, mort la Chalcis, în Eubea, la 322 înainte de Cristos; supranumit «prințul filozofilor»; întemeietorul vestitei școli a peripateticienilor; preceptorul, educatorul prodigiosului Alexandru cel Mare; — Aristoteles, zic, s ... que cela! (adică, pe rommește: atât ne-ar mai trebui!) (Aplauze zguduitoare.) ... Să luăm un exemplu concret, doamnele mele, un lucru de care ne lovim la fiecare pas... să luăm o pereche de ghete de lac, cum sunt ale mele... (Oratorul se dă jos de pe tribună, la rampă, și, ridicind unul după altul picioarele, își arată ghetele nouă, apoi iar urcă Victor Hugo - Constantin Negruzzi ... 1808 , Trifeștii Vechi d. 24 august 1868 , Iași Om politic și scriitor român din perioada pașoptistă Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Operă 1.1 Fragmente istorice 1.2 Poezii 1.3 Teatru 1.4 Proză 2 Traduceri 2.1 Poezii 2.2 Teatru ... Cum am învățat românește Zoe O alergare de cai (Ñ�ÐșачÐșа) Au mai pățit-o și alții Toderică Negru pe alb (scrisori de la un prieten) Fragmente istorice Alexandru Lăpușneanu (1840) Aprodul Purice (1837) Sobieski și românii (1845) Regele Poloniei și Domnul Moldaviei (1839) Cântec vechi (1843) Poezii Reverii ... Disțărare șlicului Întâia noapte a lui Iung Inscripții Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza Enigmă Teatru Cârlanii, vodevil într-un act (1849) Muza de la Burdujăni (1851) Crispin, rival stăpână-său Proză Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Raiaua Hotinu Moralicești haractiruri Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte la giudecată Idilie Noapte Parte întăi Duchesa Milanului Chelestina Cârjaliul Impresii de călătorii Werner Stauffacher Conrad de Baumgarten Wilhelm Tell Guessler Împăratul Albert Vergiss-Mein-Nicht ... Dimitrie Bolintineanu - Lui V. Alecsandri ... râzătoare; Tu, ce încânți cu farmec prin cântul tău plăcut, Vei spune mie oare, de ce tu ai tăcut? Am auzit că lira lăsând-o la o parte, În cârmuirea țării ai fi luând tu parte; Că părăsind eterul cu stele semănat, În pulberea arhivei tu capul ai plecat, Urmând mulțimii ... post nu este în viață nici un bine! N-ar fi mai bine însă, înalte arhivar, Decât să pui pe cale al patriei greu car, La tine la moșie, prin văi desfătătoare, S-arăți a ta putere pe cerbi și căprioare? Și dacă nu ești meșter la arma de vânat, Să prinzi cu undișoara puicuțele din sat? Dar nu, iubite frate!... Tu ai o datorie Frumoasă, sfântă, sacră, spre dulcea poezie... De ... de aur de roze semănată, Ia-ți fluierul d-ivoriu și cântă înc-o dată; Îmbată-ne de fumul suavei poezii, Pe când ambițioșii visează la domnii! Nu este nici un bine a fi în lume mare Înaltul arbor cade l-a vântului suflare; În vârful naltei ... Ion Luca Caragiale - Slăbiciune ... pantofii de lac, își potrivește țilindrul, după ce-i trage apăsat o mânecă împrejur; se-nțepenește în călcâie si se uită spre fațada Teatrului Național... La ce se uită? Ei! la ce! la muscali... După multă dezbatere interioară, își alege unul foarte maladeț, îmbrăcat în catifea albastră, cu brâu pembè, cu doi trotteurs[l] negri, ce mănâncă jeratic ... Picior peste picior și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta e! N-o să meargă omul cu muscalul să mănânce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret... La Șosea! unde merge toată lumea bună. Dar o să-mi zici dumneata: — Cum se poate? Un om care câștigă pe zi 4 lei și ... explica — îmi zice un filozof — decât prin mania reprezentării... — Nu-nțeleg, zic eu. — Mania reprezentării se numește acea pornire foarte comună la oameni... — Mă rog — întrerup eu pe filozoful meu — dă-mi voie: poți să mă-mprumuți cu douăzeci de lei până la 15 ale lunii viitoare? Am mare nevoie. — Cu plăcere, poftim... Ziceam dar că mania reprezentării... — Mă iartă — zic eu — îmi explici ... aldată... mă grăbesc. — Ei! stai un minut. Nu pot, e târziu... Mă așteaptă nevasta gătită: i-am promis s-o duc ... nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan vesel plecau, Ei plecau pe la Sân-Petru. Ș-ajungea pe la Sân-Metru [3] La liteanul cel bogat Și de lege lepădat. Iar liteanul de-i vedea Poarta curții închidea Și-n lanțuguri o lega Și din gură-așa striga ... purcedea. După ei încă venea Car mare cu druștele, [6] Grădina cu florile Și o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. Ei plecau pe la Sân-Metru Ș-ajungeau pe la Sân-Petru Și pe loc cât ajungeau, Mândră nuntă că făceau, Vestele de se duceau La vecini și-n depărtări, Peste nouă țări și mări! ↑ În ediția baladelor, partea II, publicată la Iași în anul 1853, s-a lunecat o greșeala importantă, confundând pe Bogdan Chiorul, fiul lui Ștefan cel Mare, cu Bogdan, fiul lui ... luat schimbare la începutul ei și se potrivește chiar cu cronica Moldovei ce zice despre Bogdan fiul lui Lăpușneanu că ,,de carte nu era prost, la călărime sprinten, cu sulița la hal nime nu-l întrecea, a săgeta din arc era mare Constantin Stamati - Mascurii în vie ... soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat ... late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o sfărmăm, Poama, frunza să-i mâncăm, Rădăcina să-i scurmăm, Ca să nu se mai cunoască Că ... Într-acest fel grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și scurmată, Și de tot stricată; Căci este la toți știut, Ce pagube au făcut Cest soi rău de dobitoace, prin țări unde-au petrecut... Pân’ și la moșii răpite De însuși a lor stăpân, făr-a fi de el poprite. Căci lui foarte mult îi place Slănina pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MEȘTERI LARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru MEȘTERI LA. ... ciocane, ca să nu se clatine. 5 Dumnezeii aceștia sînt ca o sperietoare de păsări într`un ogor de castraveți1 (Sau: ca un stîlp tras la strung), și nu vorbesc; sînt duși de alții, pentrucă nu pot să meargă.`` ,,Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun rău ... El a făcut pămîntul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui. 13 La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii dela marginile pămîntului, dă naștere fulgerelor și ploii, și scoate vîntul din cămările Lui. 14 Atunci ... căutat pe Domnul; pentru aceea n`au propășit, și li se risipesc toate turmele. 22 Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte să prefacă cetățile lui Iuda într`un pustiu, într`o vizuină de șacali. - 23 ,,Știu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui ... ... ține în mînă sufletul a tot ce trăiește, suflarea oricărui trup omenesc. 11 Nu deosebește urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările? 12 La bătrîni se găsește înțelepciunea, și într`o viață lungă e priceperea. 13 La Dumnezeu este înțelepciunea și puterea; sfatul și priceperea ale Lui sînt. 14 Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine -l închide ... și le pune o frînghie în jurul coapselor. 19 El ia robi pe preoți; El răstoarnă pe cei puternici 20 El taie vorba celor meșteri la vorbă; El ia mintea celor bătrîni. 21 El varsă disprețul asupra celor mari; El desleagă brîul celor tari. 22 El descopere ce este ascuns în ... ... tot timpul vieții lui Iehoiada, au adus necurmat arderi de tot în Casa Domnului. 15 Iehoiada a murit bătrîn și sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani. 16 L-au îngropat în cetatea lui David la un loc cu împărații, pentrucă făcuse bine în Israel, și față de Dumnezeu și față de Casa Lui. 17 După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui ... Mînia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului, pentrucă se făcuseră vinovați în felul acesta. 19 Domnul a trimes la ei prooroci să -i întoarcă înapoi la El, dar n`au ascultat de înștiințările pe cari le-au primit. 20 Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui ... și să judece!`` 23 După trecerea anului, oastea Sirienilor s`a suit împotriva lui Ioas, și a venit în Iuda și la Ierusalim. Au omorît din popor pe toate căpeteniile poporului, și au trimes împăratului toată prada la Damasc. 24 Oastea Sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuș, Domnul a dat în mînile lor o oaste ... ... ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vînture nici ca să curețe grîul. 12 Ci un vînt năpraznic vine de acolo pînă la Mine! Acum le voi rosti hotărîrea!` 13 ,Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carăle lui sînt ca un vîrtej, caii lui sînt mai ușori decît vulturii ... împotriva Mea, zice Domnul.` - 18 ,Acesta este rodul căilor și faptelor tale, este vina răutății tale, dacă este așa de amar, și te pătrunde pînă la inimă.` 19 ,Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înlăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trîmbiței, și ... Mă cunoaște; sînt niște copii fără minte și lipsiți de pricepere; sînt meșteri să facă răul, dar nu știu să facă binele.`` - 23 ,,Mă uit la pămînt, și iată că este pustiu și gol; mă uit la ceruri, și lumina lor a pierit! 24 Mă uit la munți, și iată că sînt zguduiți; și toate dealurile se clatină! 25 Mă uit, și iată că nu este niciun om; și toate păsările cerurilor ... și cerurile sus sînt întunecate; căci Eu am zis, am hotărît lucrul acesta, și nu-Mi pare rău de el, nu Mă voi întoarce.` - 29 , ... erau poleite cu argint. Toți stîlpii curții erau legați între ei cu bețe de argint. 18 Perdeaua dela poarta curții cortului era o lucrătură făcută la gherghef din fir albastru, purpuriu, cărmiziu, și din in subțire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coți, și înălțimea era de cinci ... a făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul. 23 El a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, meșter la săpat în pietre, la cioplit cu meșteșug, și la lucrat pe gherghef în materiile văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, și în in subțire. 24 Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de sicli, după siclul cortului. 25 Argintul celor ieșiți la numărătoare, din adunare, se suia la o sută de talanți și o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli, după siclul sfîntului locaș: 26 Cîte o jumătate de siclu de ... 27 Din cei o sută de talanți de argint s`au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei din lăuntru, adică o sută de picioare ... |
||