|
|
||
|
Vezi și:LUME,
ANTURAJ,
CLIMAT,
FENOMENOLOGIE,
MODĂ,
AMBIANȚĂ,
NUVELĂ,
PATRIE,
PEDOLOGIE,
CRONICĂ,
COLONAT
... Mai multe din DEX...
MEDIU (SOCIAL) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MEDIU (SOCIAL)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru MEDIU (SOCIAL). Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată ... cheltuială în orice familie. Iei: dureri și chinuri sociale, năzuințe, avânturi și idealuri sociale; le pisezi tare la un loc, le amesteci bine în mediul social, torni peste ele câteva linguri de cerneală de tipar — și pomada e gata. E foarte simplu, nu-i așa? Astfel, ajungi ce poftești â ... într-un cuvânt, artist, pe atât de mare, se-n-țelege, pe cât ăi întrebuința cu mai multă stăruință noua pomadă a idealului social. Își închipuie oricine ce viitor are rețeta asta, care, cu drept cuvânt, a ajuns a fi astăzi un cult pentru cei ... și-atâtea năzuinți Vor fi nu chinuri goale, ci pline biruinți!â€� Lume nouă... senină... răul... năzuinți... chinuri... biruinți... Așa e că am un ideal social? Apoi, dacă am un ideal social, nu-i așa că am ajuns talentat? și poate încet-încet, tot dând cu pomadă, s-ajung și genial. Nu-i decât idealul social în artă! Dar ceva mai mult, nici nu se poate să fie talent sau geniu fără să fi întrebuințat pomada mea. — Ba se poate ... ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice ... analizându-l pe acesta din urmă, vom stabili și legătura între mediul înconjurător și producțiunea artistică, cu alte cuvinte, vom stabili influența mediului cosmic și social (mai ales social) asupra producțiunii artistice. Al doilea, considerând producțiunea artistică ca atare, trebuie să analizăm ce anume influență va avea ea asupra publicului. Adică ce anume simțăminte ... pe care le fac criticii, sunt prea vaste. Pentru că o critică, în acest sens, ar fi făcută și din punct de vedere filozofic, etic, social, și din cel artistic propriu-zis. Ce face însă dl Bogdan? D-sa îmi ia numai punctul întâi, și chiar acest punct îl reduce, îl ... Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F ... ………………„ Basile Ștefănescu TEATRUL LA CHINEJI (studiu) ...........………………….„ Ion MEDIUL SOCIAL ȘI VICEVERSA ...........……………….„ Marin Dumitrescu LA MORMINTUL UNEI PROSTITUATE (poezie) .…„ Traian Necșulescu Recensiuni, Note, Bibliografie ... Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă ... ………………„ Basile Ștefănescu TEATRUL LA CHINEJI (studiu) ...........………………….„ Ion MEDIUL SOCIAL ȘI VICEVERSA ...........……………….„ Marin Dumitrescu LA MORMINTUL UNEI PROSTITUATE (poezie) .…„ Traian Necșulescu Recensiuni, Note, Bibliografie ... Ion Luca Caragiale - Prea sărac ... să sparg la geamuri, Dar mă opresc... Sunt prea sărac. Nu! Orșice să fac, văz bine Că pentru mine-i tot un drac! În mediul social de astăzi Sunt prea pârlit, sunt prea sărac. Oriîncotro d-acu m-oi duce, Nu pot cu soarta să mă-mpac; Mi-e veșinică dușmană ... Ion Luca Caragiale - O blană rară ... e. Copilul s-a făcut, din norocire, bine, dar, din nenorocire, blana nu s-a mai găsit! A! ce mediu social Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate ... omul, cu cât e mai puternic, cu atât se mlădiază mai puțin, cu atât are posibilitatea de a face, el, schimb[...]n acest mediu. 6. ...fiecare om vede lumea conform cu sentimentele sale. 7. Omul e nemulțumit întotdeauna de prezent, de aceea e un animal progresiv. 8. Netoleranța este ... Ion Luca Caragiale - Autoritate ... început să discutăm asupra piesei mele, pe care mi-a nimicit-o... Acțiune... caractere... pasiuni... tehnică... ideal... tendință... arta pentru artă... Shakespeare... Moliere... mediu social... unitate... logică... Hartmann... Ibsen etc., etc. ... și m-a nimicit și pe mine lângă piesă. M-am crucit de câte a învățat ... Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Asupra criticii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre. Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice ... mișcarea literară și științifică și în acest sens vom căuta pricina sărăciei în mișcarea noastră literară și intelectuală de azi. Mișcarea literară fiind un fenomen social, în viața socială deci trebuie să căutăm condițiunile existenței ei, precum și cauzele înfloririi ori decadenței literare. Să aruncăm, deci, o scurtă privire asupra vieții ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MEDIU (SOCIAL)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru MEDIU (SOCIAL). ... Înv . și reg . ) Lumină . Lumea ochiului ( sau ochilor ) = pupila ochiului ( sau ochilor ) . II. 1. Populația globului pământesc , omenirea întreagă ; umanitatea . 2. Categorie de oameni , grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii , al culturii , al felului de viață etc . și care prezintă trăsături specifice . Lumea artiștilor . 3. Oameni , mulțime , public ... ... ANTURÁJ s . n . Totalitatea persoanelor care constituie mediul social ... CLIMÁT , climate , s . n . 1. Climă ( 1 ) . 2. Fig . Mediu social ... studieze fenomenele conștiinței prin prisma orientării și a conținutului lor , făcînd abstracție de omul real , de activitatea lui psihică concretă și de mediul social . 2. ( La Hegel ) Teorie filozofică în care se afirmă primatul conștiinței asupra existenței și se încearcă în mod rațional descrierea procesului dezvoltării conștiinței . 3. Studiu ... ... MÓDĂ , mode , s . f . 1. Obicei , deprindere colectivă , specifică la un moment dat unui mediu social ; spec . gust , preferință generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca . 2. ( În sintagmele ) Magazin de mode = magazin ... ... AMBIÁNȚĂ , ambianțe , s . f . Mediu material , social ... decât schița , mai scurtă și mai simplă decât romanul , care înfățișează un episod semnificativ din viața unuia sau mai multor personaje ( prezentate în mediul lor social ... PÁTRIE , patrii , s . f . 1. Mediu politic , social și cultural în care își desfășoară viața și lupta fiecare popor ; teritoriu locuit de un popor ; țară în care s - a născut cineva ... ... PEDOLOGÍE^2 s . f . 1. Curent pedagogic care susține că dezvoltarea copilului ar fi determinată fatal de ereditate și de mediul său social ( conceput ca invariabil ) . 2. ( Biol . ) Studiul caracterelor somatice determinate de factorii biologici , de ereditate etc . PEDOLOGÍE^1 s . f . Știință care se ocupă cu studiul ... ... CRÓNICĂ , cronici , s . f . 1. Lucrare cu caracter istoric , obișnuită mai ales în evul mediu , care cuprinde o înregistrare cronologică a evenimentelor sociale , politice și familiale ; letopiseț , hronic . 2. Articol de ziar sau de revistă care comentează evenimente ... ... COLONÁT s . n . ( În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa ) Formă de relații sociale caracterizată prin legarea din ce în ce mai strânsă a colonilor ^1 de pământul pe care îl ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||