|
|
||
Vezi și:ÎMPUȚINARE,
ARLECHIN,
CLOROZĂ,
COMPRESIUNE,
CONTRACȚIE,
DECALCIFIANT,
DECARBURARE,
DECOMPRESIUNE,
DEGRESIUNE,
DERIVOR,
DESCREȘTERE
... Mai multe din DEX...
MICȘORARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MICȘORÁRE, micșorări, s.f. Acțiunea de a (se) micșora și rezultatul ei; diminuare, descreștere; scădere, reducere, împuținare. - V. micșora.Sursa : DEX '98 Micșorare ≠ creștere, mărire, sporireSursa : antonime MICȘORÁRE s. v. diminuare, scădere, sme-renie, umilință.Sursa : sinonime MICȘORÁRE s. 1. v. descreștere. 2. diminuare, reducere, ușurare. (\~ încarcăturii unei nave.) 3. v. scurtare. 4. v. reducere. 5. descreștere, reducere, scădere, scurtare. (\~ zilei în timpul toamnei.) 6. v. încetinire. 7. v. atenuare. 8. v. ief-tinire. 9. reducere, scăzământ. (O \~ la impozite.)Sursa : sinonime micșoráre s. f., g.-d. art. micșorării; pl. micșorăriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MICȘORARERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru MICȘORARE. Dimitrie Bolintineanu - La o damă română Dimitrie Bolintineanu - La o damă română La o damă română de Dimitrie Bolintineanu ,,Tu vrei să-ți spun, acuma, de ce nu te iubesc? Ei bine! mă ascultă și află ce gândesc Ești jună si frumoasă ca roza de câmpie Și ochiul tău durerea o schimbă-n bucurie. Iar fruntea ta se pleacă sub gându-ți amoros Ca crinul primăverii în văntul călduros. Pe buza-ți rumeoară, trecând a ta suflare, Într-un parfum de roze își ia a sa schimbare; Dar când tot spui cât neamul îți e strălucitor, Amoru-ntoarce capul și fuge râzător. Să te iubesc, pe tine? Dar inima ta-i veche, Și generozitatea nu-ncântă-a ta ureche. Văz sufletul tău, dragă, sub vălu-i grațios, S-ascunde ca un vierme prin crinul cel frumos. Patriotism, virtute, frumoasă cugetare Sunt niște simțăminte ce inima-ți nu are. O formă analogă ea, dragă, de-ar avea Ar fi cu plete albe și dinții i-ar cădea. Așa te vede însă al meu tânăr amor Și de aceea, dragă, el zboară râzător. Arunc-a ta privire pe-o inimă uscată Ce egoismu-nchide și micșorarea-mbată, Pe-o ... Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci mai mult măresc lauda meșteșugului lor, nu când cu hier și cu foc luptă patima să o supue, după cum iaste liagia războiului, ce numai când acĂ©ia ce pătimĂ©ște cu apipăeri mângăioase și cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului și cĂ©le înfricoșate porunci ale meșteșugului doftoresc să le oprească și oarecare zile cu mâncări doftorești și hrănitoare potolind durerile, să arate pre acela ce pătimĂ©ște mântuit de boală. Așa și preaînțeleptul doftor al sufletelor și al trupurilor noastre, împăratul împăraților Hristos, Dumnezeul nostru, văzând lumea că bolnăviia cu patimile necredinții și să umfla ca o rană cu înșălăciunile cĂ©le lumești spre închinăciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ© ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI ... arăt cât poate să-alinte [17] Pe cineva iubirea de sine, Voi mustra cu vedite pricine. Fieșcare să lăudă-întru-ale sale Și cu oareșcare micșorare, Pe-ale altor socotind tândale; [18] Și toți vă-înșelați, precum îmi pare, Căci vrednicia voastră-împreună Iar' nu despărțită, să-Ă¡flă bună. Voi ... Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremile de acum s-au tras și stă Cuprins 1 Predoslovie 2 Numele aceștii țări den vechi cum îi era și cine o stăpâniia 3 Stăpânitorii și lăcuitorii aceștii Dachii. Cine au fost întâi 4 Traian Ulpie. Puindu-se împărat romanilor, au supus Dachia desăvârșit 5 De Dachia pe scurt iar voi mai arăta, cât zic că au fost de mare și cu ce părți s-au hotărât 6 Dupe ce au așezat Traian pre romani în Dachia, cum s-au ținut și pănă când tot așa au stătut 7 Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei 8 Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșnĂ©ni, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns 9 Hunii, au cum le zic alții unii, den cari ungurii să ... Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MICȘORARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru MICȘORARE. ... ÎMPUȚINÁRE , împuținări , s . f . Faptul de a se împuțina ; reducere , micșorare ARLECHÍN , arlechini , ( 1 ) s . m . , arlechine , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Personaj comic din vechile farse ( populare ) italiene . 2. S . n . Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unui scene , pentru a permite micșorarea lățimii acesteia ; fiecare dintre extremitățile laterale , din față , ale unei scene . 3. S . n . Fiecare dintre reflectoarele din fața CLORÓZĂ , cloroze , s . f . 1. Formă de anemie caracterizata prin micșorarea considerabilă a cantității de hemoglobină din sânge și printr - o colorație galbenă - verzuie a pielii . 2. Boală a plantelor care se manifestă prin decolorarea frunzelor și a ... COMPRESIÚNE , compresiuni , s . f . ( Fiz . ) 1. Micșorare a volumului unui corp ; comprimare . 2. Fază de funcționare a unei mașini în timpul căreia fluidul din cilindrul unui motor este ... ... CONTRÁCȚIE , contracții , s . f . 1. Încordare , zgârcire a mușchilor , a corpului etc . ; contractare . 2. Micșorare DECALCIFIÁNT , decalcifianți , s . m . 1. Substanță alcătuită din acizi organici , acizi anorganici , săruri , zaharuri etc . folosită pentru eliminarea sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire . 2. Substanță folosită pentru micșorarea durității apelor calcaroase . [ Pr . : - fi - ... DECARBURÁRE , decarburări , s . f . 1. Operație de reducere prin oxidare a conținutului de carbon din topitura metalică la elaborarea oțelului ; decarburație . 2. Micșorare ... f . 1. Decomprimare . 2. Reducere a presiunii din cilindrul unei mașini , al unui recipient etc . prin stabilirea unei comunicații cu mediul înconjurător . 3. Micșorare treptată , în timp , a presiunii exercitate asupra unui scafandrier sau asupra unui echipaj submarin scufundat , la ieșirea acestuia la suprafață , pentru a ... ... DEGRESIÚNE , degresiuni , s . f . Micșorare DERIVÓR , derivoare , s . n . ( Mar . ) 1. Placă de lemn sau de metal prinsă de chila unei ambarcații cu pânze în scopul împiedicării deplasării laterale a ambarcației și micșorării mișcării . 2. Pânză pentru vreme rea , pentru ... DESCRÉȘTERE , descreșteri , s . f . Faptul de a descrește ; scădere , reducere , micșorare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||