|
|
||
|
Cuvântul MLĂDIȚE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MLĂDIȚĂ Vezi și:CÂRLIG, CURMEI, CURPEN, MLĂDIȚĂ, MLADĂ, ODRĂSLI, ODRASLĂ, PUI, SMICEA, VIȚĂ ... Mai multe din DEX...MLĂDIȚE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MLĂDÍȚĂ, mlădițe, s.f. 1. Ramură tânără, subțire și flexibilă; lăstar. 2. (Fig.) Descendent, urmaș, odraslă.Sursa : DLRC MLĂDÍȚĂ, mlădițe, s.f. 1. Ramură tânără, subțire și flexibilă a unei plante lemnoase; mladă (1), lăstar, vlăstar. 2. Fig. Descendent, urmaș, odraslă. - Din bg. mladica.Sursa : DEX '98 MLĂDÍȚĂ s. v. urmaș.Sursa : sinonime MLĂDÍȚĂ s. v. lăstar.Sursa : sinonime mlădíță s. f., g.-d. art. mlădíței; pl. mlădíțeSursa : ortografic MLĂDÍȚ//Ă \~e f. 1) Ramură tânără, subțire și flexibilă care crește din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase; mladă; lăstar; vlăstar. 2) fig. Persoană care se trage din...; descendent; urmaș. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MLĂDIȚERezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru MLĂDIȚE. Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Odă la ciocoi de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II De groază și durere, de muncă și bătaie, În jaf și-n umilință, Am tot strigat, dar glasul se-neacă și se taie D-atâta suferință; Și ca prin codri freamăt, ca murmur în izvoare, Așa în noi suspinul Mai rămânea el singur să spună cum ne doare, Cât de cumplit e chinul!... III Și tu râdeai, jupâne, cu fală și rângire: Râdeai precum un gâde, Când vede capul jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, ... ... Stamati Tânără, frumoasă, soață credincioasă, Și maică duioasă au fost cât trăi; Și tocmai ca floarea, ce o arde boarea, Pe a sa mlădiță George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 1) ... George Coşbuc - Cântec (Coşbuc, 1) Cântec de George Coșbuc Ți-ai mânat prin veacuri turmele pe plai, Din stejarul Romei tu mlădiță ruptă, Și-ți cântai amarul din caval și nai. Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă Ștefan și Mihai. Când ți ... ... pe o creangă de stejar. Acum trecem prin poiene, acum trecem prin zăvoaie; Crengile-aninate-n cale ning steluțe și se-ndoaie. Iată-o gingașă mlădiță cu șirag de mărțișori... [1] Tu o rupi?... Ea te stropește cu fulgi albi răcoritori. Note ↑ Numele de mărțișori este dat crengilor de lozie ... ... viață Ca s-afunde în adâncuri un suflet nevinovat!...â€� În fiorii spăimântării leșină tânăra fată, Undoioasele ei coame viforul le-nvăluia; Semăna ca o mlădiță de-un vânt ager sfărămată. Și — furtuna nu-ncetase, și apa se tot suia! În a sale slabe brațe Edvin strâns la ... Nicolae Gane - Stejarul din Borzești Nicolae Gane - Stejarul din Borzeşti Stejarul din Borzești [1] de Nicolae Gane Publicată în Convorbiri literare , anul XV, nr. 10, 1 ianuarie 1882. A fost odată un timp, pe când Molna și Prutul nu făceau hotar între trei țări surori, pe când bourul moldovenesc era singur stăpân pe-o țară largă, îndemănatică, locuită de-un popor ager și drept pământean. De pe atunci, deci, și pănă-n zilele noastre, rămas-a vorba din tată-n fiu cum că un joc de copii se încinsese odinioară pe șesul Trotușului, nu departe de satul Borzești, sub un soare frumos de primăvară. În două taberi era despărțită ceata copiilor: una înfățișa tabăra tătarilor sub comanda lui Gheorghie, un copilandru cu plete negre și cu ochii de mure, iute și neastâmpărat ca Trotușul ce se prăvale de la munți; cealaltă era tabăra moldovenilor sub comanda lui Ștefan, un copilandru cu plete blonde, cu ochii albaștri, gânditori, și cu inimă cutezătoare. Cel dintăi era fiu de țăran, cel de al doilea fiu de domn. Ei însă se jucau la un loc pe iarba verde, în răcoarea aerului, sub stăpânirea dreaptă a soarelui de primăvară. Și ambele taberi, înarmate ... Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași ... De-o fecioară păstoriță, de-a ei chip neasemănat; Pe ea o numea Florica; mersul ei cu gingășime, Ca a tinerei mlădiță, molatici îndoituri; Sfiala ei și blândețea și alte daruri mulțime Se revărsa pe-a ei față cu mii de grațioși nuri, Ochii ei ... Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților ... Și-ntr-a lui Dumnezău mână mergi, Maxime,-n voie plină. STIH [PENTRU SFÂNTUL MUCENIC NEOFIT] Pre Neofit lancea rumpe din pământ, De mlădiță mai bun vlăstar înflorit. STIH [PENTRU PREACUVIOSUL ZOSIMA] Mutare vieții ZosimĂ¡ ș-au aflat, Că și mainte via cu traiul mutat. STIH [PENTRU PREACUVIOSUL EVSEVIE ... Dosoftei - Din alte scrieri Din alte scrieri de Dosoftei [DOMNII ȚĂRÂI MOLDOVEI] Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, Pravoslavnica lege ferind necorcită, Și-n ceri Hristos le cruță viață fericită. Descălecat-au țara domnul Dragoș-vodă, Fericită, buiacă, cu tot feli de rodă, Când au adus într-însă româneasca limbă, De bun neam și ferită de la calea strâmbă. Să trage de pre sânge rudă-mpărătească, Dumnezău l-au sporitu-l nainte să crească. Și fiii săi, Sas-vodă și cu Bogdan-vodă, Cu doamna lui Maria, lăsând bună rodă Pre Fedor BogdanĂ³vici, Lațco să numește, Cu doamna sa, cu Ana, de să pomenește. Pătru-vodă pre urmă-i purceasă pre viță, Carele-i zic MușatĂn, în bună priință. Stătut-au dup-acesta luminată rodă Țărâi stăpân Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara ... Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze Melodii irlandeze de Thomas Moore Traducere de Constantin Negruzzi Cuprins 1 Melodia I - Îndreptarea bardului 2 Melodia II - Cânt ostășesc 3 Melodia III 4 Melodia IV 5 Melodia V 6 Melodia VI - Cânt bahic 7 Melodia VII - Cântul lui O'ruark, Prinț de Breffni 8 Melodia VIII 9 Melodia IX 10 Melodia X 11 Melodia XI - Cânt național 12 Melodia XII - Cânt de război 13 Melodia XIII 14 Melodia XIV - Adio 15 Melodia XV 16 Melodia XVI 17 Melodia XVII - Răzbunarea fiilor lui Usna 18 Melodia XVIII 19 Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau întâlnirea apelor 20 Melodia XX 21 Melodia XXI 22 Melodia XXII - Chiemare la război 23 Melodia XXIII - Cantul Fionncalei 24 Melodia XXIV 25 Melodia XXV - Suvenirele 26 Melodia XXVI 27 Melodia XXVII 28 Melodia XXVIII - Trifoiul Erinului și Olivul Spaniei 29 Melodia XXIX - Arpa de tara 30 Melodia XXX - Duhul și Bogăția 31 Melodia XXXI - Erin! Oh! Erin! 32 Melodia XXXII - Balada 33 Melodia XXXIII - Înainte de război 34 Melodia XXXIV - După război 35 Melodia XXXV - Elena sau Dama de Rosna 36 Melodia XXXVI - Țăranul irlandez către amoreza sa 37 Melodia XXXVII - Asupra muzicei 38 Melodia XXXVIII - Origina Arpei 39 Melodia ... Thomas Moore - Melodii irlandeze Thomas Moore - Melodii irlandeze Melodii irlandeze de Thomas Moore Traducere de Constantin Negruzzi Cuprins 1 Melodia I - Îndreptarea bardului 2 Melodia II - Cânt ostășesc 3 Melodia III 4 Melodia IV 5 Melodia V 6 Melodia VI - Cânt bahic 7 Melodia VII - Cântul lui O'ruark, Prinț de Breffni 8 Melodia VIII 9 Melodia IX 10 Melodia X 11 Melodia XI - Cânt național 12 Melodia XII - Cânt de război 13 Melodia XIII 14 Melodia XIV - Adio 15 Melodia XV 16 Melodia XVI 17 Melodia XVII - Răzbunarea fiilor lui Usna 18 Melodia XVIII 19 Melodia XIX - Valea D'Ovoca sau întâlnirea apelor 20 Melodia XX 21 Melodia XXI 22 Melodia XXII - Chiemare la război 23 Melodia XXIII - Cantul Fionncalei 24 Melodia XXIV 25 Melodia XXV - Suvenirele 26 Melodia XXVI 27 Melodia XXVII 28 Melodia XXVIII - Trifoiul Erinului și Olivul Spaniei 29 Melodia XXIX - Arpa de tara 30 Melodia XXX - Duhul și Bogăția 31 Melodia XXXI - Erin! Oh! Erin! 32 Melodia XXXII - Balada 33 Melodia XXXIII - Înainte de război 34 Melodia XXXIV - După război 35 Melodia XXXV - Elena sau Dama de Rosna 36 Melodia XXXVI - Țăranul irlandez către amoreza sa 37 Melodia XXXVII - Asupra muzicei 38 Melodia XXXVIII - Origina Arpei 39 Melodia ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MLĂDIȚERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MLĂDIȚE. ... se prinde într - un belciug , într - un ochi de metal etc . 5. Andrea . 6. Mic dispozitiv cu care se prind rufele pe frânghie . 7. ( Rar ) Mlădiță ... a lega ceva sau pentru a priponi vitele ; curm ; funie de calitate proastă ( făcută din coajă de tei sau de răchită ) . 2. ( Reg . ) Mlădiță ... CÚRPEN , curpeni , s . m . 1. Mlădiță lungă și subțire a viței de vie sau a altei plante agățătoare , care se încolăcește sau se agață de alte plante ... MLĂDÍȚĂ , mlădițe , s . f . 1. Ramură tânără , subțire și flexibilă a unei plante lemnoase ; mladă ( 1 ) , lăstar , vlăstar . 2. Fig . Descendent , urmaș , ... MLÁDĂ , mlăzi , s . f . 1. Mlădiță ODRĂSLÍ , odrăslesc , vb . IV . Intranz . 1. A se naște , a se ivi ; a crește , a se dezvolta . 2. ( Înv . și pop . ; despre plante ; la pers . 3 ) A da mlădițe , a lăstări ; p . ext . a înmuguri , a ... ODRÁSLĂ , odrasle , s . f . 1. Copil , descendent , urmaș ; progenitură . 2. ( Înv . și pop . ) Ramură tânără , lăstar , mlădiță ... până la maturitate . 4. Ou sau larvă de insectă . 5. Copil . 6. Plantă tânără , puiet ; ramură tânără care crește din rădăcina sau tulpina unei plante ; mlădiță , lăstar . 7. ( Pop . ; la pl . ) Cusătură decorativă măruntă în formă de cruciulițe pe pieptul , pe poalele și pe mânecile cămășilor țărănești . 8. Ambarcație mică cu ... ... SMICEÁ , smicele , s . f . ( Bot . ) Ramură roditoare , specifică mărului și părului , subțire , flexibilă , lungă până la 30 cm , cu toți mugurii vegetativi ; p . gener . mlădiță VÍȚĂ , vițe , s . f . I. ( Adesea determinat prin " de vie " ) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică , cu tulpina lipsită de susținere proprie , din care ies mlădițe cu cârcei agățători , cu frunze mari , crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine , care se cultivă într - un număr mare de soiuri și de varietăți ; vie ( Vitis ) . II. 1. ( Pop . ) Șuviță de păr . 2. Fig . Descendent , urmaș , vlăstar ; p . ext . neam ; soi , |
||