Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MONOFONIC ... Mai multe din DEX...

MONOFONIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MONOFONÍE s. f. 1. procedeu de reproducere a sunetelor înregistrate sau transmise prin radio folosind un singur canal. 2. tip de muzică în care melodia este executată solistic ori de către un grup vocal sau instrumental la unison sau octavă. (< fr. monophonie, engl. monophony)

Sursa : neoficial

 

MONOFONÍE s.f. (Fiz.) Procedeu tehnic de transmitere și captare a sunetului prin intermediul unui singur canal. - Din fr. monophonie, engl. monophony.

Sursa : DEX '98

 

monofoníe s. f., g.-d. art. monofoníei

Sursa : ortografic

 

MONOFONÍE s.f. (Fiz.) Proprietatea a ceea ce este monofonic. [Cf. fr. monophonie].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MONOFONIE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru MONOFONIE.

MONOFONIC

... MONOFÓNIC , - Ă , monofonici , - ce , adj . ( Fiz . ) De monofonie