|
|
||
|
Vezi și forma bază: NĂLUCĂ Vezi și:FANTASMĂ, FANTOMĂ, IAZMĂ, LINGURĂ, MATAHALĂ, NĂLUCĂ, NĂLUCEALĂ, NĂLUCIRE, STAFIE, UMBRĂ, VEDENIE ... Mai multe din DEX...NĂLUCI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NĂLUCÍ, nălucesc, vb. IV. 1. Refl. A i se părea cuiva că vede, că aude ceva; a i se năzări; p. ext. a-și închipui, a-și imagina. 2. Intranz. A se înfățișa, a apărea, a se ivi, vag sau fugitiv, vederii. ** A apărea în gând, a-i trece prin minte. 3. Tranz. (Rar) A uimi, a fermeca, a încânta (prin frumusețe, strălucire etc.). - Cf. %luci.%Sursa : DEX '98 NĂLUCÍ vb. v. crede, imagina, închipui, năzări, părea.Sursa : sinonime nălucí vb., ind. prez. 3 sg. nălucéște, imperf. 3 sg. năluceá; conj. prez. 3 sg. și pl. năluceáscăSursa : ortografic A SE NĂLUC//Í pers. 3 se \~éște intranz. (construit cu dativul) A i se părea ca real (ceea ce, de fapt, nu există); a (i) se năzări. /cf. a luciSursa : NODEX A NĂLUC//Í \~ésc 1. intranz. 1) A apărea vag și fugitiv (ca o nălucă); a năzări. 2) (despre gânduri, idei, imagini, planuri etc.) A apărea fugitiv (în minte, în memorie). 2. tranz. pop. 1) (construit cu dativul) A-și reprezenta în gând; a-și imagina; a-și închipui. 2) (ochii, văzul) A face să se tulbure. 3) A impresiona puternic (prin caracteristici ieșite din comun); a frapa. /cf. a luciSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NĂLUCIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru NĂLUCI. ... i vrea, Da-ți fă cruce mai întăi Și suflă pe fața ei Să nu fie descântată De baba cea blestemată, Să nu aibă vreo nălucă, În pustiu ducă-s-ar, ducă! Mircea-n vale se ducea, Dar el cruce nu-și făcea, Peste apă nu sufla, Ci la ea năvală ... Cincinat Pavelescu - Năluca (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Năluca (Pavelescu) Năluca de Cincinat Pavelescu Cine să fii, nebună gârbovită, Ce rătăcești pe străzile pustii, Bătrână, slabă, tristă, despletită Și-ngâni un basm uitat și de copii? Spre ce liman destinul te mai poartă? Ce fericiri îngropi în al tău grai? Ce viață-a clocotit în apa moartă Din ochii tăi, ce-au fost oglinzi de rai?... Dar inima-mi de-odată se oprește: O amintire fulgeră și crește... Te-am mai văzut, bătrâno, undeva! Nu mă cunoști? Privește-te-n oglindă Și tremură... Sunt tinerețea Alexandru Macedonski - Năluca unei nopți Alexandru Macedonski - Năluca unei nopţi Năluca unei nopți de Alexandru Macedonski Nori deși și zi apusă... Alai De cai Tăcuți, Dar iuți, -- Cazaci Dibaci, Pe căi, În văi Adânci Dispar, Și iar Apar Pe stânci. Cetatea doarme dusă... Șireți Băieți La porți Ca morți Sosesc... S-opresc, Cuprind, Dormind, Pe turci, Supun, Foc pun Răpun Prin furci. Tot cerul vâlvorează. Crini blânzi, Plăpânzi, Și prăzi -- De lăzi; Apoi Convoi De feți Isteți Dau zor... -- În zări, Strigări, Oftări, Scad, — mor, — Iar noaptea- Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane) Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane) Hatmanul Baltag [1] de Nicolae Gane În vremea de demult pe când cucoanele se numeau jupânese, iar boierii mergeau la Divan cu călămările în brâu, trăia în țara de jos a Moldovei un tânăr boier de starea întâi, cu numele Baltag. El avea toate drepturile pentru a se numi boier. Avea carte scrisă pe pergament cu iscălitură și pecete domnească, locuia pe malul Trotușului, într-o casă mare cât o cetate, încunjurată de ziduri groase, și avea o moșie care se întindea de jur-împrejur așa de departe, că nu-i mai știa hotarăle. Se zice că în timpul lui Ciubăr Vodă un străbun al său ar fi tăiat într-o bătălie atâția turci cu un baltag de argint, încât Ciubăr Vodă, drept răsplată, îi dădu numele de Baltag, înaintându-l la rangul de hatman cu dreptul de a purta acest titlu din neam în neam, har de care nu se bucurau nici unul din ceilalți boieri și slugi credincioase a domniei lui. În acelaș timp Ciubăr Vodă, care era un domn cu dare de mână, îi dărui tot pământul ce el, hatmanul, putu să vază ... Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie ... amurg Și el naintează, dar zilele curg. Nici urmă de ierburi, nici pomi, nici izvoare... Și el naintează sub flăcări de soare... În ochi o nălucă de sânge — în gât Un chin fără margini de sete-arzătoare... Nisip, și deasupra, cer roșu — ș-atât Și toți naintează sub flăcări ... începe și dânsa să meargă Cu pasuri ce-n fundul de zări o răpesc, Și albele ziduri, lucesc, — strălucesc! Ca gândul aleargă spre alba nălucă, Spre poamele de-aur din visu-i ceresc... Cămila, cât poate, grăbește să-l ducă... Dar visu-i, nu este un vis omenesc Și poamele ... Și tot către ele s-ajungă zorește, Cu toate că știe prea bine că-l mint Și porți de topaze, și turnuri de-argint. Rămâne nălucă în zarea pustiei Regina trufașă, regina magiei, Frumoasa lui Meka — tot visul țintit, Și vede pe-o iasmă că-i trece sub poartă... Pe ... Cincinat Pavelescu - Cele trei năluci ... O alta blând s-apropie de mine Pe când coboară-n sufletu-mi căința. A fulgerat! În zări văd doar ruine... Te recunosc, nălucă, ești credința! Și cea din urmă, albă ca o moartă, Plecând din prag s-a-ntors... parcă zâmbea; Sunt singur. Plouă. Vântul geme ... Ștefan Octavian Iosif - Colocviu sentimental (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Colocviu sentimental (Iosif) Colocviu sentimental de Paul Verlaine , traducere de Ștefan Octavian Iosif În parcul vechi și rece și pustiu, Trec două umbre-n ceasul cenușiu. Li-s ochii ofiliți, au buze moi Și deslușești cu greu ce-și spun ei doi. În parcul vechi și rece și pustiu, Nălucile își fac trecutul viu. − Îți amintești extazul nostru vechi ? − Ce tot îmi torci trecutul în urechi ! − Dar astăzi mă mai strigi pe nume tu Și-n vis îți mai răsar eu oare ? − Nu. − Ah, zile dragi cum altele n-om ști, Cînd gurile ni se uneau ! − O fi ... − Ce bolți albastre, ce speranțe mari ! − Speranța-i azi prin norii funerari. Și astfel merg stîrnind ovăzu-n drum Și noaptea îi aude doar, prin Ștefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu Ştefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu Cunosc povestea tristă și scurtă-a vieții tale Și scârba ta născută din vanele plăceri, Și lumea ta de visuri, dorințe și dureri... Năluca urmărită de tine-n veci pe cale. Și am citit o parte din opera-ți măiastră; Sub biciul suferinței umane te zăresc Trist, implorând în graiul tău dulce românesc Pe amor, pe tiranul divin din lumea noastră. Dar mai presus citit-am poemul tău romantic, Bogat în idealuri și falnice avânturi Ce-o să-ți rodească neamul, vrăjit de-acele cânturi, În care se trezește al Romei geniu antic. Și mi-am adus aminte atunci că-n voi renaște Același sânge nobil al rasei vechi latine, Și-n ciuda depărtării, m-apropie de tine, Și m-a cuprins mândria că te-am putut cunoaște! De-atunci și munca-ți sfântă cu dragoste-o aleg. Ci, de n-am fi vlăstare aceleiași tulpine, Te-aș fi-nțeles eu totuși, citindu-te pe tine: Poeții mari sunt domnii pământului întreg! Așa toți cei ce-odată simțit-au cu putere Delirul deznădejdii, cel plin de-amar și jale Vor plânge la accentul sublim al lirei tale, ... ... alunga, Tot umbra nu se da. Când ostenit de goană, el îndărăt se-ntoarse, Atuncea ea din urmă cât cole îl luase. Așa-i acea nălucă, nătângă și fatală Ce pururea ne-nșală, Sub nume de noroc, Și după care unii necontenit s-alungă Dar nu pot să-l ajungă; Iar ... Alexandru Macedonski - Calul arabului ... fi destinat, Și până ce-n pieptu-i un suflet va bate, De-un dor ce abate Va fi dominat! Iar calul său falnic, ușoară nălucă, Ce-n fugă se-ntrece cu paserea-n zbor, Și ce, la săgeată, — nainte apucă, — În dar o să-l ducă Sultanului lor ... Alexandru Macedonski - Dor zadarnic ... tu, ești tu, copilărie! Din roze ceruri ciocârlia Zvonește cântece semețe, Domnește-n toate veselia, -- Înapoi venit-ai, tinerețe! Dar ce e vis, e o nălucă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NĂLUCIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru NĂLUCI. ... FANTÁSMĂ , fantasme , s . f . 1. Stafie , nălucă ... fantome , s . f . Ființă ireală pe care cred ( sau pretind ) că o văd unii oameni cu imaginația tulburată sau pe care o creează fantezia scriitorilor ; nălucă ... IÁZMĂ , iezme , s . f . ( Pop . ) Arătare urâtă și rea , nălucă ... curățarea găurii de sondă sau la cimentat . 2. Unealtă de rotărie sau de dogărie , folosită la găurirea butucului roții sau la efectuarea vranelor butoaielor . 3. Nălucă ... lucru de proporții exagerate ( cu contururi vagi , greu de identificat ) ; namilă , colos . 2. Ființă fantastică de mărime enormă și cu înfățișare îngrozitoare ; p . ext . arătare , nălucă NĂLUCĂ , năluci , s . f . 1. Ființă fantastică , imaginară ; arătare , fantomă , vedenie , nălucire ( 1 ) ; spec . strigoi . 2. Imagine fugară și înșelătoare , închipuire deșartă ; iluzie , himeră , năluceală . 3 ... ... NĂLUCEÁLĂ , năluceli , s . f . ( Rar ) Nălucă ... NĂLUCÍRE , năluciri , s . f . Faptul de a ( se ) năluci ; ( concr . ) nălucă ... Ființă ireală pe care cred ( sau predind ) că o văd unii oameni , și care ar reprezenta de obicei duhul unui mort legat de pământ ; fantomă , nălucă ... unui lucru , proiectat pe o suprafață ( mai ) luminată . 2. ( În concepțiile mistice și în basme ) Duhul unui om mort sau ființă supranaturală , fantomatică ; stafie , fantomă , nălucă ... VEDÉNIE , vedenii , s . f . 1. Halucinație ; nălucă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||