|
|
||
|
Cuvântul NĂVALNICĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: NĂVALNIC Vezi și:ÎNVIFORAT, FURTUNOS, IMPETUOS, NĂPRASNIC, NĂVĂLNICIE, NESTĂPÂNIT, NESTĂVILIT, PODIDI, SĂLBATIC, SIREAP, VÂJ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului NĂVALNICĂ: NĂVALNICA.
NĂVALNICĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NĂVÁLNIC, -Ă, navalnici, -ce, adj., s.m. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi domolit, stăpânit; furtunos, impetuos, aprig, violent; strașnic, cumplit. ** (Despre ape curgătoare) Care curge repede. 2. S.m. Specie de ferigă cu frunze mari, lucitoare, în formă de lance, dispuse în rozete, folosită în medicina populară (Scolopendrium vulgare). - Năvală + suf. -nic.Sursa : DEX '98 NĂVÁLNIC s. v. ferigă.Sursa : sinonime NĂVÁLNIC adj., s. I. adj. 1. înviforat, viforos, vijelios. (Furtună \~.) 2. v. dezlănțuit. 3. v. im-petuos. II. s. (BOT.; Scolopendrium vulgare) limba-cerbului, (rar) scolopendră, (reg.) iar-ba-ciutei, limba-vacii, limba-vecinei.Sursa : sinonime năválnic adj. m., pl. năválnici; f. sg. năválnică, pl. năválniceSursa : ortografic năválnic (bot.) s. m.Sursa : ortografic NĂVÁLNI//C^2 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care năvălește și nu poate fi oprit, stăpânit; impetuos; violent. Pornire \~că. 2) și adverbial (despre ape curgătoare) Care curge cu intensitate și repeziciune. /năvală + suf. \~nicSursa : NODEX NĂVÁLNI//C^1 \~ci m. Plantă erbacee re-prezentând o varietate a ferigii, dar cu frunze întregi, lucioase, care crește prin locuri umede, fiind folosită în scopuri medicinale. /năvală + suf. \~nicSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NĂVALNICĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru NĂVALNICĂ. ... Nu-l roagă și nu-i cade cu hohot la picioare Să-i zică : — „Stai, iubite !" Nu cată plângătoare În ochii lui — Năvalnic afară bate vânt, De-al fulgerelor vuiet văzduhurile tună, Dar dânsul vrea să iasă prin noapte și furtună, S-alerge fără țintä, nebun, un om ... numai Marie pe pământ, Dar ea de milioane de ori e Magdalenă ! Vampir, când te iubește, și-n ura ei, hienă — Un demon ! El năvalnic a pus picioru-n prag. Atunci din ochii veștezi de dornicul lui drag Tăcând a șters femeia o lacrimă cu iia ... ... Ea-și ia zborul peste lume de la mândrul răsărit Și-întâlnește-n a sa cale o copilă cosânzeană Ce-i scăldată în năvalnic și-n sân poartă odoleană. [1] S-a oprit copila tristă pe o punte de stejar, Plânsu-i lin pe sân îi cade ... să se curme... Nouri sunt ce nu fac umbră și dureri ce nu lasă-urme.â€� ↑ Fetele de la țară își fac scăldătoare de năvalnic George Coșbuc - Jertfele împăcării ... IX Și semnul a intrat Prin codri ca un țipăt, și codrii s-au mișcat. Atunci cu pas de vifor din negura pădurii Năvalnic iese Quintus cu cele opt centurii X A fost o luptă scurtă ; tot pumnul un omor. Dar gloatele barbare cu Aripert al lor ... Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului ... — gingașă ca luna, la dreapta lui s-arată. Și unde prinde-a zice din strune bardul falnic, Adînc vrăjește harfa ce clocote năvalnic ; Dar glasul tînăr urcă divin răsunător, Bătrînul parcă cheamă al duhurilor cor... Ei cîntă veacul de-aur, mărirea cea străbună Și dulcea primăvară, și dragostea ... Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan ... a valma duduia trosnind într-una. Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic ! Mîndru joc era, asemeni unei mări cînd se revarsă, Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă. Tata Pan făcea doar însuși vechea ... Ștefan Octavian Iosif - Visează codrul ... i coroană ! De plîns amar, de hohot jalnic Huiește antica poiană : Călări pe cai sirepi, sălbatici, Punîndu-i visele pe goană, Vin barbarii-n potop năvalnic ! Și clocotește codrul !... Iată-l, se zbuciumă [1] , se-ndoaie, geme, Bătut de neagra vijelie... Încearcă-n urmă multă vreme Bătrînul uriaș s-adoarmă, Și ... George Coşbuc - Carol IX Carol IX de George Coșbuc La Saint-Germain de mult s-a dat Signal, că s-a deschis de-acum mormântul. În sânge Noaptea și-a scăldat vestmântul, Să-l pue giulgiu pe morți. Și spintecat De plumbi, gemea Parisul, cum în sânge Un laș rănit să-ntinde și să strânge Cu răgnet svârcolind mișelu-i trup, Când dinții lui cei plini de spumă rup Din putreda lui rană. Și-n vreme ce Parisul, plin De fum, murea, nepregătit să moară, Carol în Toullerii cânța-n vioară Încet și plângător, un cald suspin Ca ruga unei mame la mormântul Copiilor. Simfonic sună cântul; Iar ochii lui zîmbesc de-un cald fior, Dar tot mai mult își pierd seninul lor Strîngând în ei furtuna. Sarcastic coardele vibrând Sub mâna cea cu joc îndemânatic Gemeau acum scârbos, urlau sălbatic, Și-artistul lor urla și ci, rîzând — „S-aduci pe Enric!â€� strigă el și lasă Vioara lângă el pe-un colț de masă, „Pe Enric, mai curând! Nu pot cânta!â€� Plimbându-se grăbit, el aștepta. Și-n urmă vine Enric. „Ce-i asta, Sir? Aud de- ... ... Se umple codru-ntreg de guri Și ies românii din păduri. Jucându-și coiful alb pe creste Ei vin, și nu le prinzi de veste, Năvalnic cad și iuți răsar Ca din poveste. Ei intră-n desetul maghiar Și unde-ajung, îl lasă rar. O, bieți maghiari, striviți în vale! Ce ... George Coșbuc - Iarna pe uliță ... răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine, Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin țipând Și se-mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii ... ... Treceau și zilele zburând, Treceau și luni, treceau pe rând, Treceau și ani, ei nu-i trecea Răbdarea, așteptând. III Auzi! ca valuri după val Năvalnic tropotit de cal! Și sună văile-ndrăzneț, O, ăsta e voinic drumeț! Și-n zarea lunei vezi pe mal Un tânăr călăreț? Ochi dragi, de ... George Coșbuc - Moartea lui Gelu ... Ei fug dup-oștirea dușmană. Și, uzi de-alergare, se-ncură Fugarii prin negura sură, Cu frâul pe coamă, și-arcașii Cu spăzile-n gură. Năvalnic s-apropie pașii, Și-n goana lor cântă arcașii, Și-așa de sălbatic li-e cântul Din piele de urs au vestmântul, Și-n bărbile ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NĂVALNICĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru NĂVALNICĂ. ... ÎNVIFORÁT , - Ă , înviforați , - te , adj . ( Pop . ) 1. Bătut , cuprins de vifor ; p . ext . furtunos , înverșunat ca viforul ; năvalnic ... FURTUNÓS , - OÁSĂ , furtunoși , - oase , adj . 1. Bântuit de furtună ; fig . agitat , zbuciumat . 2. Fig . ( Despre ființe și acțiunile lor ) Năvalnic ... IMPETUÓS , - OÁSĂ , impetuoși , - oase , adj . Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit ; năvalnic ... adverbial ) Care survine în mod neprevăzut , dintr - o dată ; care se petrece fulgerător ( și neplăcut ) ; neașteptat , subit . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi stăpânit ; năvalnic , impetuos . 3. Care înspăimântă , îngrozește ( prin comportare ) ; îngrozitor , cumplit . 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite ( prin mărime , intensitate ) ; extraordinar , cumplit . II. Subst . 1. S ... ... NĂVĂLNICÍE s . f . ( Rar ) Impetuozitate . - Năvalnic ... NESTĂPÂNÍT , - Ă , nestăpâniți , - te , adj . Care nu poale fi oprit ; care nu se poate stăpâni ; nestăvilit , nedomolit , năvalnic ... NESTĂVILÍT , - Ă , nestăviliți , - te , adj . Care nu este sau nu poate fi ( ușor ) stăvilit , oprit ; nestăpânit , năvalnic ... PODIDÍ , podidesc , vb . IV . Tranz . ( Despre râs și , mai ales , despre plâns ) A cuprinde ( pe cineva ) cu putere , năvalnic ... 1. Care se manifestă cu deosebită intensitate , neobișnuit de puternic , violent , cumplit , aprig ; înfricoșător , de neînvins . 2. ( Despre mișcări sau corpuri în mișcare ) Rapid , vijelios , năvalnic ... SIREÁP , - Ă , sirepi , - e , adj . 1. ( Despre cai ) Iute , năvalnic , greu de stăpânit ; sălbatic . 2. ( Reg . ; în sintagma ) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte . [ Var . : ( reg . ) sirép , sireápă , adj ... VÂJ interj . Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de vânt , de curgerea năvalnică a unei ape , de mișcarea unui corp care străbate cu viteză un spațiu etc . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||