Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACOLEA, CÂT, ȘI, TARE, DESFĂȘURA, TRECE, ÎNCHIDE ... Mai multe din DEX...

NU DEPARTE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NU DEPARTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 811 pentru NU DEPARTE.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe

... nici o lebădă nu se lăsa pe lac, nici o privighetoare nu cânta în portocali. Nimic nu se auzea în curte, nimic în palat. Ușile nu se deschideau. Porțile curții, totdeauna încuiate. Vântul nu bătea pe-aici, oprit de cine știe cine, departe de aceste locuri în veșnică odihnă. Numai, hei, uneori, la miez de noapte, s-auzea pocnind în porțile de ștejar. Porțile se deschideau țipând, ca ... bătrâna, și mă sărută pe frunte. Parcă-mi luase frica cu mâna. Mă întorsei spre ea și o întrebai: — Cât e de-atunci? — Nu știu, bunico, nu știu, că pomii nu s-au mai scuturat de frunze și de rod; păsările au adormit și nu s-au mai mișcat în frunzișul lor. În palat, de atunci și până acum, nimeni nu s-a schimbat. Afară de mine, care am albit, tot ce vezi aici e ca o cadră pe hârtie: toate stau cum le ... urmă. Nimeni nu a intrat și nimeni nu a ieșit pe porțile pe care ai intrat tu, dragul mamei. — Nimeni nu ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Departe

... Ştefan Octavian Iosif - Departe Departe de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 Stă departe-n plaiul Dunării cel mare O căsuță albă, neîncăpătoare. Ochii mei înoată-n lacrimi de căință Cînd îmi vine-n minte mica locuință. Dac-aș ...

 

Grigore Alexandrescu - Nu, a ta moarte

... Grigore Alexandrescu - Nu, a ta moarte Nu, a ta moarte de Grigore Alexandrescu Nu, a ta moarte nu-mi folosește; Nu astă jertfă eu n-am dorit; Dă-mi numai pacea care-mi lipsește, Pacea adâncă ce mi-ai răpit. Ia-mi suferințe aspre, turbate, De ... ce m-amăgi. Sub astă mască văz bucurie, Văz mulțumirea-ți să pătimesc, Și orice-ai zice, vei ca-n vecie Ceas de odihnă să nu găsesc. Cunosc prea bine a mea greșeală, Dar cunoștința nu m-a-ndreptat, Căci a mea soartă, tristă, fatală, Zâmbirii tale pradă m-a dat. Astfel în crânguri o ... șoimul pe-nalta stâncă, A cărei vârfuri s-ascund în nori, Și al lui țipăt în valea-adâncă S-a-ntins departe plin de fiori. Dar nici pustiul, nici depărtarea, Gândiri cumplite n-au biruit: Molizii, brazii, ce port răcoarea, Ei suferința-mi n-au răcorit. Te ... că zvâcnește, Focul din sânu-ți arde în ea. Fierul cel roșu, care-l apasă Mâna cruzimii pe-un osândit, Mai adânci urme nici el nu

 

Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine

... Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine Este bine, nu e bine Să iubești de lângă tine, Că te vede orișicine Și te face de rușine; Ci să iubești mai departe; Dusele nu sunt deșarte; Orișicând doru-ți abate, Te repezi ca la un frate. Bărbatu-i cu bunătate, Te-ntreabă de sănătate; Iar nevasta, de iubește, Se ... Se gătește,-mbracă țoală, Apoi masa că așează, Cu neicuța ospătează Și din gură tot urează: ,,Deie Dumnezeu o ploaie, Grăunțele să se moaie Să nu

 

Alexandru Macedonski - M-am dus departe

... Alexandru Macedonski - M-am dus departe M-am dus departe de Alexandru Macedonski M-am dus departe-n lumea cugetării, Dezgrănițat-am lumile simțirii Și deslușit-am fundurile zării... Lăsat-am omul pradă omenirii, Ghicit-am vieți oriunde e lumină, Lumină unde ... învinge, Și tot ca el, e inima mea plină. Cărări în van croitu-mi-am prin stele, Zadarnic zborul în sus mi se tot duce, Nu le pricep, nu

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Departe

... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Departe Departe de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 Stă departe-n plaiul Dunării cel mare O căsuță albă, neîncăpătoare. Ochii mei înoată-n lacrimi de căință Cînd îmi vine-n minte mica locuință. Dac-aș ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... dispărut, poate pentru că am exagerat crezându-mă iremediabil bolnav, indiferent de motive. Numai o singură nemulțumire. Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată și mi-ar îngreuia mersul purtând-o pe umerii mei, ca melcul cocioaba. Dar e îndrăgostită, căci pentru dragoste nu e nevoie de minte, de frumusețe sau de bani. Am simțit-o că trăiește numai din gândul la mine, că singură s-ar usca întocmai ... se strecurau prin lumea multă, siguranța gesturilor și totuși singurătatea lor mă impresionau, și atunci o ambiție m-a străbătut: cunoștința lor — nu mergeam mai departe — ar fi o dovadă a importanței mele. Dar nu știam cum să încep. Începutul mi se părea totdeauna extrem de dificil. Mă temeam ca prima mea mișcare să nu fie ridicolă. Înclinat de pe atunci la neurastenie, găseam un motiv bun de chin. Și exclamam ridicol — ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece ... ...

 

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

... Nicolae Gane - Astronomul şi doftorul Astronomul și doftorul de Nicolae Gane Vestea despre țara Moldovei mersese odinioară departe pănă în țările cele mai depărtate de la apus. Se zicea cum că grâiele rodesc în pământul ei atât de mult, încât oamenii nu dovedesc să le strângă în girezi; că vinul din podgorii curge în pârăie, încât oamenii, nemaiavând ce face cu el, îl uită cu anii în ... cătră un doftor dintr-un oarecare târg depărtat de la apus. Astronomul, deși om învățat, se uita de mult timp la ceri, însă ceriul îndărătnic nu-i trimetea mană ca în vremea lui Moisi; iar doftorul, om nu mai puțin învățat, aștepta bolnavii care nu veneau, nu doar că bolnavi n-ar fi fost, dar pentru că alții mai norocoși în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie ... care mi-a scos-o fierarul din sat cu cleștele. Apoi mai am câteodată vătămătură, știi care o are tot omul, dar aceea nu-i boală la noi. — Doftorii de la spițărie n-ai luat niciodată? — Spițărie!... Să mă ferească Dumnezeu! Doar nu

 

Emil Gârleanu - Tată

... noastră trebuie să tresalte viața, s-o simțim. Uită-te împrejur: pentru că sunt la birou, să luăm de pildă cuțitul acesta de os; ieri, nu mai departe, nu l-am găsit la locul lui; l-am căutat un ceas, îmi trebuia să tai o carte, și de-abia l-am aflat, știi unde ... a dimineții. Dar cum mânușița lui Sandi e departe, azi, vezi tu, clopoțelul parcă nici nu mai e, iar eu, pentru că știam că nu o să fiu trezit, nici nu m-am culcat. Să văd câte ceasuri sunt: sunt patru și jumătate. Peste câteva clipe ar trebui să sosească Puiu de la școală. Parcă-l ... simțit, mai puternic, legătura sufletului meu cu nemărginirea de apă ce tresaltă veșnic, alături de tine, întinzându-ți brațele să te ia la sânul ei. Nu știu de ce, dar de când am văzut marea la Ragusa, nu mi-am putut închipui altfel moartea decât ca un val albastru ridicându-se domol, ca să-ți cuprindă mijlocul și să te adoarmă... Am stat ... săptămână, și poate aș mai fi rămas, de nu

 

Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F

... ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai multă dreptate? Firește că cei ce spun că numele Crăciun îi numire creștinească. Cum așa? S ... ar părea că cei dintâi sunt mai temeinici cu părerea lor. Iată cum. Nici o numire a marilor sărbători creștinești în limba noastră nu-i cu rostire păgână. Numai numirile sărbătorilor răzgândite de norod și numirile zilelor săptămânii sunt păgânești. Așa, de pildă, Învierea — Paștele, Boteaza, Duminica Mare ... sărbătorilor a intrat în limbă tocmai pe când se alcătuia limba, odată cu primirea credinței creștinești de către norodul nostru. De ce să nu fi fost așa și cu Crăciunul? Mai departe. Numirile sărbătorilor creștinești, fiind creștine, au putut să fie luate numai din limba părinților norodului nostru, romanilor vechi, din limba lătinească, căci de la acest ... vine din latinescul Paseha (Pasha); Duminica Mare, din dies Dominica Magna — ziua Domnului cel Mare; Boteaza, de la latinescul vaptizo (botez) și așa mai departe ...

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... așează pe fotoliul din față, după ce și-a pus geamantanul în plasă și tartanul la căpătâi. Doi-trei kilometri tăcere. — Mergeți departe? întreabă domnul. — De! departe și nu departe... — ...? — Până la Mărășești... — Până la Mărășești? — Da. Dar dv.? — Și eu tot până la Mărășești. — Vezi?... După daraveri... â ... alt cupeu. E bine... putem dormi până la Mărășești! zice domnul, lungindu-se pe fotoliuri și acoperindu-se cu tartanul. — A! eu nu dorm niciodată în tren, zice negustorul... Știți, umblu cu bani... Pungași... — Frate, să fie adevărat?... — Ei, bravos! Nu s-a-ntâmplat și mai acu o lună?... — Eu, drept să-ți spun, nu m-am gândit niciodată... S-o fi întâmplat așa o dată. — Numa o dată? — În clasa întâia? — Tocmai în clasa întâia, firește ... provincialul, și, ridicându-se, își petrece mâna prin mănușa sacului și ia bunda pe umeri. Domnul stă o clipă la gânduri; apoi: — Ne dăm... Nu-ți iei — adaogă zâmbind ironic — și geamantanul? — De geamantan nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NU DEPARTE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru NU DEPARTE.

ACOLEA

... ACÓLEA adv . ( Pop . ) Pe aici , prin apropiere , nu departe

 

CÂT

... 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ... Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( și ) . . . Cu cât . . . cu atât . . . = pe măsură ce . . . , tot mai mult . . . 3. ( În expr . ) Cât colo = departe . Cât de colo = de departe , de la mare distanță ; imediat , de la prima vedere ; în mod clar . ( Pop . ) Cât colea = aproape . Cât de cât = măcar , puțin de tot ; ( în construcții ...

 

ȘI

... Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea . Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4. ( În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se ... propoziții de același fel , indicând o completare , un adaos , o precizare nouă ) Deschide ușa și intră . 6. ( Accentuat , în corelație cu sine însuși ) Atât . . . , cât . . . ; nu numai . . . , ci și . . . Are în mână și pâinea , și cuțitul . 7. ( În stilul epic și popular , mai ales în povestire , se așază la începutul frazei ... indicând continuitatea desfășurării faptelor ) Și a plecat fiul de împărat mai departe . II. ( Marchează coordonarea adversativă ) Ci , iar , dar . Aude vorbindu - se și nu pricepe nimic . 3. ( Marcă a coordonării concluzive ) Deci , prin urmare . E o glumă și nu

 

TARE

... TÁRE , tari , adj . , adv . I. Adj . 1. Care are o consistență solidă , care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns , străbătut , desfăcut , despicat ; lipsit de moliciune , solid ; p . ext . trainic , durabil . 2. Care este lipsit de elasticitate , care nu se îndoaie ( decât cu greu ) , fără suplețe ; ( despre pânză sau obiecte de pânză ) scrobit , apretat . 3. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Care are ... concludent ; clar , categoric . 7. ( Despre fenomene ale naturii ) Care se manifestă cu violență . 8. ( Despre sunete , zgomote ) Care este emis cu putere , care răsună până departe , se aude bine . 9. ( Despre aer ) Răcoros , rece , tăios ; p . ext . curat , ozonat . 10. ( Despre băuturi alcoolice ) Care are o concentrație mare de alcool . 11 ... etc . ) Cu glas articulat , pentru a fi auzit de cei din jur ; cu glas ridicat , pentru a se auzi bine sau departe

 

DESFĂȘURA

... DESFĂȘURÁ , desfășór , vb . I . 1. Tranz . A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit , a desface , a întinde în toată lungimea sau suprafața . 2. Refl . și tranz . Fig . ( Despre locuri ... natură ) A ( se ) înfățișa , a ( se ) arăta treptat ( în toată amploarea ) ; a ( se ) întinde , a ( se ) așterne până departe

 

TRECE

... face o ( scurtă ) vizită cuiva . 4. Tranz . ( Pop . ) A ocoli . 5. Intranz . ( Adesea fig . ) A depăși , a merge mai departe de . . . , a lăsa în urmă . 6. Tranz . A sări , a păși peste un obstacol , peste o barieră , pentru a ... mai mare sau mai mult decât o anumită mărime , valoare , cantitate ; a depăși . V. 1. Refl . ( Pop . : în forma negativă ) A nu putea fi luat în seamă ; a nu avea crezare , a nu avea trecere . 2. Intranz . A fi considerat . . . , a fi luat drept . . . 3. Intranz . ( Rar ) A se transforma , a ...

 

ÎNCHIDE

... a acoperi deschizătura corespunzătoare . 2. Tranz . A apropia , a strânge marginile ( sau părțile componente ale ) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute , deschise . 3. Tranz . A întrerupe , potrivit orarului stabilit , activitatea unei instituții , a unei întreprinderi , a unui ... capăt . 5. Tranz . A izola o ființă într - un spațiu închis , îngrădit ; a băga la închisoare ; fig . a ține departe de lume . 6. Tranz . A îngrădi , a împrejmui o curte , un teren etc . spre a delimita sau spre a ...