|
|
||
|
NU FI IN TOATE MINȚILE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NU FI IN TOATE MINȚILERezultatele 1 - 10 din aproximativ 639 pentru NU FI IN TOATE MINȚILE. Mihai Eminescu - Minte și inimă ... au pretutindeni Bucurie și viață; Unde brazii cei de fală Se înalță cu trufie, Unde zmeura și mura Au a lor împărăție; Unde toate împreună Strigă: «Vino, te oprește!» Acolo amorul cheamă, Acolo vin- de iubește. Acolo ochiul zavistnic Nu mai are vo putere: Nu-i jignire în iubire, Ci noroc și mângâiere." Ție-ți trebuie vecinul; Teodor e pentru tine: Liniștit, cam mizantropic Ș-apoi îl iubești, știu bine ... lasă Dacă tu vei zice: nu. Te aprobă căci în minte-i Și în inima-i ești tu. II Îi zic: mă lese-n pace, Nu voi să mă cuprindă; Iar el râzând răspunde:  O, uită-te-n oglindă Și spune-mi dacă omul Găsind în a lui ... o dă în seamă... MUȚI Prostul! Numai gura îi de el. De-o iubește pe Brizeis, de ce-o dă ca un mișel? I-aș fi dat eu lui mireasă...  să fi fost eu acolo  Îi umpleam de bodaproste, de nu știau încotro, Îi făceam pe toți tocană, rupeam gâtu ca la vrăbii Și-mi duceam apoi acasă mirmidonii pe corăbii. ANA Foarte rău și fără ... ... Anton Pann - Norocul și mintea ... Anton Pann - Norocul şi mintea Norocul și mintea de Anton Pann Să pricea odată Norocu-n cuvinte Cu prealăudata și-nțeleapta Minte, Zicînd că el este ce pricinuiește Binele și răul la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu i să par grele. Norocu-mprotivă-ncepe iar să zică, Mintea, d-altă parte, nu să lasă mică, Din vorbă în vorbă Norocul îndată De necaz și ciudă vru Mintea să bată. Dacă văzu Mintea că nu să-nțelege Ș-o s-ajungă treaba pînă la ciomege, Zise : -O Noroace ! ce trebuie ceartă S-avem ca nebunii și vorbă deșartă ? Noi un ... Și de să vor vinde cu bun preț aceste, S-aducem mai bune scoposul ne este. Împăratul zise : -Dragul meu prieten ! Un asfel de lucru nu poate fi ieften, Și crez că nici sfertul d-a ta bogăție Nu să poate vinde l-a mea-mpărăție. ... Cu toate Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte ... și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de ... de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară foc nu mai găsi în vatră. Atunci, de frică să nu o ocărască mumă-sa cea vitregă, se urcă pe bordei, se uită în toate părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc, ca să se ducă să ceară măcar un cărbune; dară nu se văzu nicăiri ceea ce căuta ea. Când, tocmai când era să se dea jos, zări spre răsărit abia licărind o mititică vâlvotaie; se coborî ... apoi maica Sânta Vinerea îi zise și ei să facă ceea ce zisese și fetei moșneagului, și plecă la biserică. Când veni Sânta Vinerea acasă, toate lighioanele, cu gâturile întinse, se plânseră că li s-au opărit gâtlejurile; intră în casă și văzu o arababură de ... Alexei Mateevici - Fie voia ta! ... a lor țipete de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, o, milă-ți fie, Nu muri! deschide ochii! Lasă-ne-o, o, Doamne, vie! N-auzi, mamă?" Ș-a lor lacrimi Și durerea lor nespusă N-ar putea ... fericire. Ce nu poate-o mamă face Cu a ei sfântă iubire? * Către cer pleacă mâhnită Moartea și se tot frământă, Ce va fi oare cu dânsa, Ne-mplinind voința sfântă? Dumnezeu i-au dat poruncă Și i-au zis: ,,Iată, spun ție, Mama pruncilor de astăzi Între vii ... Fără milă de soție. Câte suflete iubite Despărțit-am fără veste, Câte mame, frați, surori Și mirese și neveste Le-am lăsat fără nădejde, Doamne, toate le știi bine, Că-mplinit-am totdeauna Lucrul meu, cum se cuvine, Dar acuma nu, Stăpâne, Mama pruncilor trăiește; Te îndură și mă iartă, Ori, de vrei, mă osândește, Căci atât amar și jale, Țipetele și durerea Bieților copii, săracii ... pe biata mamă De copiii ei să cate, Cui să-i fi ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... se strecurau prin lumea multă, siguranța gesturilor și totuși singurătatea lor mă impresionau, și atunci o ambiție m-a străbătut: cunoștința lor — nu mergeam mai departe — ar fi o dovadă a importanței mele. Dar nu știam cum să încep. Începutul mi se părea totdeauna extrem de dificil. Mă temeam ca prima mea mișcare să nu fie ridicolă. Înclinat de pe atunci la neurastenie, găseam un motiv bun de chin. Și exclamam ridicol — ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece ... unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei oricărui fapt. Preliminările amorului trebuiau să aibă o durată hotărâtă. Oricât de neașteptată ar fi fost o sărutare atunci, după un așa de puțin timp de cunoștință (era tânără și, cu tot fardul, nu-i bănuiam experiențe sentimentale), cred că ar fi fost bine primită. O exclamare acolo, în noapte, în singurătatea noastră, departe de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat să ne întoarcem, nu prea târziu, ca să nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o prăvălie luminată, fără să am curajul să cumpăr ceva de mâncare, de frică să Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" ... doară, nu ca vreo nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul acesta este pâră veche și basmul nostru îl știu de mult toate babele. - Să te mai ții, după aceea, cârcotă de cuvinte cu foaia marelui om de Stat ! Nu-i vorbă ! avocatul nostru era de seamă, dar și Mușat nu s'a lăsat, că dreptatea una este sfântă, ca și adevărul unul. Ba e tunsă, ba e rasă, dintr'una 'ntr'alta, veni ... cuvinte, șicane de vorbă fără fond ? Este Centrul un mare partid sau nu ? Dacă ar fi mare, buzumflarea Presei n'ar avea înțeles: vorbele noastre nu l-ar micșora; orice am spune noi, el ar rămâne un mare partid. Nu e de loc firesc lucru ca cineva având mintea întreagă să se mânie pentru că un altcineva îi contestă o calitate vădită; în așa caz ... Presa se supără de vorbele noastre ? daca este Centrul un mic grupușor, un mititel grupuleț, de ce mai atâtea vorbe și necaz ? ce folos ? Cu toate panglicele de fraze turnate în coloanele Presei, el, Centrul, așa rămâne - mic mititel. Și așa și este Centrul și nici nu poate Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate ... morale ivite Între oameni - se realizează prin arătarea obiectului chiar întocmai. Aici intenția artistului îmbracă, în carne și în oase adevărate, figurile ce ne arată: toate sunt, nu spuse, ci aievea înfățișate; bucuria rîde din ochi vii, durerea plînge cu lacrimi adevărate, faptele cer timp, și precum în natură trebuie să treacă vreme ... pe hîrtie, și tocmai apoi. o arată făcută gata din grămădirea întocmită a materialului voit. In acest sens gîndește și dramaturgul - nu la a gîndi ceva, ci la a arăta ceva. Astfel, asemănare mai nemerită nu poate avea o piesă de teatru propriu-zisă decît cu planul unui monument. In adevăr precum planul arhitectului nu ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... a titlului conferinței care mi s-a impus? Mă întreb cu nedumerire, cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor ... neoriginali și sfătuiește pe negustori să învelească în versurile lor sardele și măsline. Tablourile pe care le evocă sunt uneori pline de obscenități, iar expresiunile nu scapă, cu toată energia lor, de trivialitate. Tibul, Ovidiu și Martial califică pe Catul cu expresia laudativă de Doctus, ca aluzie la savantele lui imitațiuni ... al secolului său. Tot așa Martial a fost imensul rezervoriu de spirit al tuturor veacurilor. N-a existat scriitor celebru să nu împrumute de la Martial o aluzie, o idee sau o formă: MoliÄ�re, Goethe, Schiller, Lessing, Voltaire și toți scriitorii din secolele al XVII-lea ... a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se luptă și că reușește să smulgă Romei sceptrul Parnasului. Nu ... Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î ... au învățat. CUCOANA ( către fata din casă ): Fată, mergi de cheamă pe cuconașul aicea. ( Către dascăl. ) Nu știi, loghiotate, ce agerime și ce ținere de minte are copilul. El de mititel îndrăgise cartea, dar, fiind gingaș, nu-l prea sileam să meargă la școală, căci îndată îl lovea durerea de cap, de care și acum pătimește dacă citește măcar jumătate de oră ... undeva, îmi va plăti punșurile și vinațurile ce mi-au băut, ori îi voi scoate și celălalt ochi. ( Se duc. ) CUCONAȘUL ( făcându-se că plânge ): Toate aceste sunt minciuni, nenecuță; și se vede că acest blestemat de tractirgiu prepune că aș fi fost eu, dar el, șonțul, spune minciuni, căci eu pe crucea mea mă gur că astă-noapte când citeam am auzit mare calabalâc pe la ... de pe ulița mare din dreptul caselor Pașcanului... CUCOANA: De unde îl știi, dacă zici că n-ai fost astănoapte la dânsul?... CUCONAȘUL: Cum să nu-l știu, dacă mata totdeauna mă iei la primblare cu butca sara pe lună și stai dinaintea tractirului de mâncăm înghețată... CUCOANA: Nu-i nimică, nu-i nimică, psihi mu , eu ... Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F ... la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este ... cererile lor în dumă și silindu-se ca între împuterniciții basarabeni să fie mai mulți moldoveni, și anume așa moldoveni, care cu foc să sprijine toate cererile noastre și să fie adevărați apărători ai neamului nostru la Petersburg. Asta, mai înainte de toate, este trebuința noastră cea mai neapărată și numai atunci, când va fi ea îndeplinită, putem să le îndeplinim pe celelalte. Drepturile, care vor fi cerute de noi atunci, se despărțesc în două: l. drepturi naționale (drepturile norodului nostru) și 2. drepturi cetățenești. Orișicine știe că împărăția rusească este locuită ... liniște toate ... Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu ... să se poată omul prin ispite Să măsoare marea, să-i găsească fundul, Să numere colbul, stele și planete, Dar a ta măsură nu ajunge gândul; Omul cu-a sa minte, de-i și luminată, Ce chiar ca o rază de sus i-au fost dată, Să afle nu poate hotarele tale, Căci de îndrăznește ca să te-nțeleagă, În a ta mărire, părerile sale Se pierd ca un abur: nimic nu ... a se trece, Și curg în adâncuri etern luminoase, Împlinindu-ți voia și sânta ta lege, Și revărsând lumii raze priincioase; Dar de-ar fi de focuri aceste candele, De-ar fi de topazuri cerurile pline, De-ar arde efirul cu înflăcărare, Or de-ar fi brilanturi pe cer presurate, Sau luni și cometuri de foc arzătoare, Toate către tine ca către zi noaptea! Dacă către tine îi toată tăria, Ca un strop în marea ce din nouri vine, Ce dar este lumea ... eu, omul, Doamne, către tine? Deci în oceanul cerurilor nalte, De-ar fi lumi mulțime, mii nenumărate, Și însutit încă să se mai plodească, Ar fi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NU FI IN TOATE MINȚILERezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru NU FI IN TOATE MINȚILE. ... cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea ... ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gîndește-te că Dumnezeu a făcut și pe una și pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, și ... o duce mult în răutatea lui. 16 Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept: pentru ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n`o lași din mînă ... scapă din ... ... nu este fără sunete înțelese. 11 Dar dacă nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește, va fi un străin pentru mine. 12 Tot așa și voi, fiindcă rîvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești ... cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decît să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. 20 Fraților, nu fiți copii la minte; ci, la răutate, fiți prunci; iar la minte, fiți oameni mari. 21 În Lege este scris: ,,Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă și prin buze străine; și nici așa nu Mă vor asculta, zice Domnul.`` 22 Prin urmare, limbile sînt un semn nu pentru cei credincioși, ci pentru cei necredincioși. Proorocia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei credincioși. 23 Deci, dacă s`ar aduna toată Biserica la un loc, și toți ar vorbi în alte limbi ... proorociți toți, dar unul după altul, pentruca toți să capete învățătură și toți să fie îmbărbătați. 32 Duhurile proorocilor sînt supuse proorocilor; 33 căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorînduielii, ci al păcii, ca în ... să meargă.`` ,,Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun rău, și nu sînt în stare să facă niciun bine.`` 6 ,,Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare ești Tu, și mare este Numele Tău prin puterea Ta. 7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție se cuvine teama; căci între toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine. 8 Toți laolaltă, sînt proști și fără minte, știința idolilor nu este decît deșertăciune, e lemn! 9 Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur din Ufaz; meșterul și mîna argintarului le pun în lucru ... Sînt zdrobită! Mă doare rana!`` ,,Dar eu zic: ,O nenorocire a dat peste mine și o voi suferi! 20 Cortul îmi este dărîmat, toate funiile îmi sînt rupte, fiii mei m`au părăsit, nu mai sînt; n`am pe nimeni, care să-mi întindă cortul din nou, sau să-mi ridice pînzele! 21 Păstorii s`au prostit, n`au ... mare zarvă vine de la miazănoapte să prefacă cetățile lui Iuda într`un pustiu, într`o vizuină de șacali. - 23 ,,Știu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui; nici ... la stînga dela toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să vă duceți după alți dumnezei și să le slujiți. 15 Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate poruncile Lui și toate legile Lui, pe cari ți le dau astăzi, iată toate blestemurile cari vor veni peste tine și de cari vei avea parte. 16 Vei fi blestemat în cetate, și vei fi blestemat pe cîmp. 17 Coșnița și postava ta vor fi blestemate. 18 Rodul trupului tău, rodul pămîntului tău, fătul vacilor tale și fătul oilor tale, toate vor fi blestemate. 19 Vei fi blestemat la venirea ta, și vei fi blestemat la plecarea ta. 20 Domnul va trimete împotriva ta blestemul, turburarea și amenințarea, în mijlocul tuturor lucrurilor de cari te vei apuca, pînă vei ... pînă în creștetul capului. 36 Domnul te va duce, pe tine și împăratul pe care -l vei pune peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut, nici tu, nici părinții tăi. Și acolo, vei sluji altor dumnezei, de lemn și de piatră. 37 Și vei fi de pomină, de batjocură și de rîs, printre ... Romani Capitol 14 Romani 13 Romani Capitol 14 1 Primiți bine pe cel slab în credință, și nu vă apucați la vorbă asupra părerilor îndoelnice. 2 Unul crede că poate să mănînce de toate; pe cînd altul, care este slab, nu mănîncă decît verdețuri. 3 Cine mănîncă să nu disprețuiască pe cine nu mănîncă; și cine nu mănîncă, să nu judece pe cine mănîncă, fiindcă Dumnezeu l -a primit. 4 Cine ești tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau ... în picioare, căci Domnul are putere să -l întărească pentru ca să stea. 5 Unul socotește o zi mai pe sus decît alta; pentru altul, toate zilele sînt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui. 6 Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n`o face. Cine mănîncă, pentru Domnul mănîncă; pentrucă aduce mulțămiri lui Dumnezeu. Cine nu mănîncă, pentru Domnul nu mănîncă; și aduce și el mulțămiri lui Dumnezeu. 7 În adevăr, niciunul din noi nu trăiește pentru sine, și nici unul din noi nu ... Așa dar, noi întotdeauna sîntem plini de încredere; căci știm că, dacă sîntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, - 7 pentrucă umblăm prin credință, nu prin vedere. - 8 Da, sîntem plini de încredere, și ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. 9 ... să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul, pe care -l va fi făcut cînd trăia în trup. 11 Ca unii cari cunoaștem deci frica de Domnul, pe oameni, căutăm să -i încredințăm; dar Dumnezeu ne cunoaște bine ... dăm un temei de laudă cu privire la noi, ca să aveți cu ce răspunde acelora cari se laudă cu ce este în înfățișare și nu cu ce este în inimă. 13 În adevăr, dacă ne-am ieșit din minți, pentru Dumnezeu ne-am ieșit; dacă sîntem întregi la minte, pentru voi sîntem. 14 Căci dragostea lui Hristos ne strînge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toți, toți deci au ... trăiască pentru ei înșiși, ci pentru Cel ce a murit și a înviat pentru ei. 16 Așa că, de acum încolo, ... ... ce este drept, care să se țină de adevăr, și voi ierta Ierusalimul. 2 Chiar cînd zic: ,Viu este Domnul!` ei jură strîmb.` 3 ,,Doamne, nu văd ochii Tăi adevărul? Tu -i lovești și ei nu simt nimic; îi nimicești, și nu vor să ia învățătură; iau o înfățișare mai tare de cît stînca, nu vor să se întoarcă la Tine.`` 4 ,,Eu ziceam: ,Numai cei mici sînt așa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! 5 Mă voi duce deci la cei mari, și le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului ... va mînca via și smochinul; și îți va trece prin sabie cetățile întărite, în cari te încrezi. 18 Dar, și în zilele acelea, zice Domnul, -nu vă voi nimici de tot. 19 Dacă veți întreba atunci: ,Pentruce ne -a făcut toate acestea Domnul, Dumnezeul nostru?`` ,,Așa le vei răspunde: ,După cum voi M`ați părăsit și ați slujit unor dumnezei străini în țara voastră, tot așa ... păsări, așa se umplu casele lor prin vicleșug; așa ajung ei puternici și bogați. 28 Se îngrașă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, ... ... turnat un idol, și să nu fi tras niciun folos din el? 11 Iată, toți închinătorii lor vor rămînea de rușine, căci înșiși meșterii lor nu sînt decît oameni; să se strîngă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine. 12 Ferarul face o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și -i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o ... însă, face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunche înaintea lui, i se închină, îl cheamă, și strigă: ,,Mîntuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!`` 18 Ei nu pricep și nu înțeleg, căci li s`au lipit ochii, ca să nu vadă, și inima, ca să nu înțeleagă. 19 Niciunul nu intră în sine însuș, și n`are nici minte, nici pricepere să-și zică: ,,Am ars o parte din el în foc, am copt pîne pe cărbuni, am fript carne și am mîncat -o ... o scîrbă? Să mă închin înaintea unei bucăți de lemn?`` 20 El se hrănește cu cenușă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-și mîntuiască sufletul, și să nu ... ... 2 ,,S`ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sînteți voi, și că odată cu voi va muri și înțelepciunea! 3 Am și eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Și cine nu știe lucrurile pe cari le spuneți voi? 4 Eu sînt de batjocura prietenilor mei, cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5 Dispreț ... și te vor învăța, păsările cerului, și îți vor spune; 8 vorbește pămîntului, și te va învăța; și peștii mării îți vor povesti. 9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10 El ține în mînă sufletul a tot ce trăiește, suflarea oricărui ... înțelepciunea, și într`o viață lungă e priceperea. 13 La Dumnezeu este înțelepciunea și puterea; sfatul și priceperea ale Lui sînt. 14 Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine -l închide El, nimeni nu -l va scăpa. 15 El oprește apele și totul se usucă; El le dă drumul, și pustiesc pămîntul. 16 El are puterea și înțelepciunea; El ... ... ți vom arăta tîlcuirea lui!`` 5 Împăratul a luat iarăș cuvîntul și a zis Haldeilor: ,,Mi -a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veți veți face cunoscut visul și tîlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți, și casele voastre vor fi prefăcute într`un morman de murdării. 6 Dar dacă-mi veți spune visul și tîlcuirea lui, veți primi dela mine daruri și răsplătiri, și mare ... au răspuns împăratului: ,,Nu este nimeni pe pămînt, care să poată spune ce cere împăratul; deaceea niciodată niciun împărat, oricît de mare și puternic ar fi fost, n`a cerut așa ceva dela niciun vrăjitor, cititor în stele sau Haldeu! 11 Ce cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei, a căror locuință nu este printre muritori!`` 12 La auzul acestor cuvinte, împăratul s`a mîniat, și s`a supărat foarte tare. A poruncit ... parte tare și în parte plăpîndă. 43 Dacă ai văzut ferul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum ferul ... ... 5 Pe cînd vorbeau unii despre Templu, că era împodobit cu pietre frumoase și daruri, Isus a zis: 6 ,,Vor veni zile cînd, nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.`` 7 ,,Învățătorule``, L-au întrebat ei, ,,cînd se vor întîmpla toate aceste lucruri? Și care va fi semnul cînd se vor întîmpla aceste lucruri?`` 8 Isus a răspuns: ,,Băgați de seamă să nu vă amăgească cineva. Căci vor veni mulți în Numele Meu, și vor zice: ,Eu sînt Hristosul`, și ,Vremea se apropie.` Să nu mergeți după ei. 9 Cînd veți auzi de războaie și de răscoale, să nu vă spăimîntați; pentrucă întîi trebuie să se întîmple aceste lucruri. Dar sfîrșitul nu va fi îndată. 10 ,,Apoi``, le -a zis El, ,,un neam se va scula împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. 11 Pe ... aproape. 21 Atunci, cei din Iudea să fugă la munți, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, și cei de prin ogoare să nu intre în el. 22 Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris. 23 Vai de femeile cari vor fi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||