|
|
||
|
Vezi și:FACE,
CUM,
DAR
... Mai multe din DEX...
NU SE ÎNȚELEGE (CU) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NU SE ÎNȚELEGE (CU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 360 pentru NU SE ÎNȚELEGE (CU). Mihai Eminescu - Nu mă înțelegi ... Mihai Eminescu - Nu mă înţelegi Nu mă-nțelegi de Mihai Eminescu În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări ... de tine, eu însumi mă-nțeleg. Să treacă înflorirea de-un vânt al recii ierne, Să-nceți a fi icoana iubirii cei eterne, Cu marmura cea albă să nu te mai asameni, Să fii ca toată lumea  frumoasă între oameni, Să-ncete-acea simțire ce te-au făcut o zeie, Să fii  ... azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voi fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar ... am puterea ce-o are numai Domnul, Din haosul uitării s-alung pe-o clipă somnul, Pe schelea lumii noastre urâte și-ntr-un chip, Cu vorbe-mpestrițate, zidite din nisip, Eu să zăresc o alta  un rai, o primăvară, Și-n codri plini de umbră lucire de izvoare  ... Mihai Eminescu - Nu mă-nțelegi ... Mihai Eminescu - Nu mă-nţelegi Nu mă-nțelegi de Mihai Eminescu În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări ... de tine, eu însumi mă-nțeleg. Să treacă înflorirea de-un vânt al recii ierne, Să-nceți a fi icoana iubirii cei eterne, Cu marmura cea albă să nu te mai asameni, Să fii ca toată lumea  frumoasă între oameni, Să-ncete-acea simțire ce te-au făcut o zeie, Să fii  ... azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voi fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar ... am puterea ce-o are numai Domnul, Din haosul uitării s-alung pe-o clipă somnul, Pe schelea lumii noastre urâte și-ntr-un chip, Cu vorbe-mpestrițate, zidite din nisip, Eu să zăresc o alta  un rai, o primăvară, Și-n codri plini de umbră lucire de izvoare  ... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F ... într-o fântână adâncă, a cărei apă depărtată, puțină și noroioasă, înghite și piatra, și ecoul. Ce îngrozitor e să vorbești cuiva care nu te înțelege! El seamănă cu fântânile fără ecouri. Succesul epigramei e pururea condiționat de calitatea auditorului. Publicul ales care te citește sau te ascultă completează pe scriitor și-l clarifică ... Dacă epigramele vor avea darul să placă și să merite aprobare sonoră, atunci din aplauzele dv. dăruite voi face un buchet și-l voi arunca cu un salut adânc de gratitudine și de simpatie: ale tale dintru ale tale. Ea se naște, cele mai de multe ori, din ciocnirea împrejurărilor neprielnice cu durerea, revolta sau indignarea scriitorului. El prinde raporturile nevăzute dintre noțiunile cele mai disparate, le filtrează printr-o logică ageră, le dă o formă adecvată ... te exprima în mod original și concis. Deși trec și eu d-a fi un abil improvizator, cred c-o improvizare stricto sensu nu există. Ea nu e decât rezultanta anilor de ucenicie, de muncă obscură și de meditație, când scriitorul, luptând în singurătatea odăii de lucru, cu Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... o? Sau poate vina e a titlului conferinței care mi s-a impus? Mă întreb cu nedumerire, cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... o știe și amicul Mihalache Dragomirescu! Considerând, așadar, ca o mică pedeapsă titlul conferinței ce mi s-a impus: Ce este și cum se face o epigrama? voi căuta s-o tratez în conformitate cu Știința literaturii, tocmai fiindcă eu nu sunt om de știință, ci de litere. Ce este epigrama? Acest cuvânt, căruia limba franceză i-a dat un sens exclusiv satiric, însemna ... unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru muzică. Majoritatea epigramelor grecești ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... A evoluat poate? Însă mi-aduc aminte de mărturisiri tandre care s-au petrecut în ultimul timp. Și apoi mai sunt atâtea probe care se contrazic în timp, sau, chiar cu înțelesuri inverse, se suprapun. Ca să fiu sincer, nu pot afirma nimic. Cu cât mă gândesc mai mult cu atât se multiplică detaliile și văd mai puțin clar. E dureros că sufletul omenesc este așa de lipsit de consistență. Și cu groază văd că se poate ca Irina să fi luat hotărâri exagerate sau atâtea altele intermediare. Se poate, admițând posibilitățile cele mai extreme, să se fi omorât pentru mine sau să se fi măritat pentru un altul. Când am cunoscut-o, eram tânăr de tot, abia intrasem la Facultatea de litere. Aveam toate defectele tinereții. Mă credeam ... din nimic. O excursiune studențească la Curtea de Argeș cu niște camarazi neprietenoși și abia cunoscuți ne-a apropiat. Acolo, în fața mămăliguței cu brânză și a cepei, ne descoperirăm amândoi mofturoși (sau că făcea pe mofturoasa ca să-mi placă). Amândoi nu reușirăm, ca ceilalți, să ne culcăm imediat. După o ezitare, în urma propunerii mele, se ... ... din pânză strămoșească Cu tivituri de aur, de vechi argint și flori, Războaie-mpodobite de-o mână meșterească Vă par sărăcăcioase mantale de păstori. Noi nu ne înțelegem: acolo unde bate Izvorul veșniciei, frumoasei nemuriri, -- Vă pare că-i pustie, bordeie lepădate -- Și căutați s-aduceți de-ai voștri trandafiri. Dar ... hârtie Și miroase a leacuri luate din dugheni, În limbă doftorească a voastră latinie Preface graiul slobod din codrii moldoveni. Noi nu ne înțelegem: din sine limba crește, Nevoie nu mai are de ajutor străin, Din sine-și prinde floare, din sine se-nnoiește, Când nu-i atingi temeiul puternic și bătrân. Destulă înflorire păstrat-a limba noastră Din sânul maicii sale cel vechi și sănătos, Și nu-i mai trebui leacuri și nici boia albastră Să zugrăvească cerul cel sfânt și luminos. Noi nu ne înțelegem: povestea nu-i de-aseară Și parc-ar fi să tragem și noi învățături, Să nu ne-aducem graiul la stare de ocară, Să tăvălim pe uliți cântarea din păduri. Priviți: acei cu limba bolnavă, chinuită Cu drag și cu ... Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale) ... delapidare, abuz de încredere și furt. Când un om însărcinat să mânuiască bani publici ia din acei bani și-i întrebuințează pentru nevoile sale particulare, se numește delapidator, când un om subtilizează o valoare ce i s-a încredințat și caută să nu dea seama de ea, se numește abuzator de încredere, si acela care își însușește dintr-o casă de fier o sumă a altcuiva anume se numește hoț. Nu e așa? Cum se numește acum acela ce, fiind mai mare peste necredinciosul depozitar, îl îngăduie îndelungă vreme, ani întregi, să exercite aceste industrii? Acela, mai-marele, se numește în mai multe feluri, după motivele diverse ale îngăduielii sale: daca cu știință, complice; daca din nebăgare de seamă, negligent; daca din încredere oarbă, prea din cale-afară naiv; daca din nepricepere, incapabil — în toate cazurile ... scenă, a conduce personalul artistic... Dar, în sfârșit, astea le va vedea publicul imparțial, se înțelege că vorbesc aci de publicul care plătește, nu de publicul care vine gratis la teatru. Acela va judeca la iarnă dacă am știut organiza aparatul, după cum acesta va funcționa. Cu multă emoțiune, ... ... mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credință. Douăzeci de ani, vară și iarnă, în curtea aceasta a trăit și a păzit-o. În nopțile de toamnă, cu ... Ani de-a rândul simțise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului. Și altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curții! Însă vremea trece; viața, cu ea. Și-acuma îmbătrânise! Nu se mai putea duce nici până la ușa bucătăriei, să capete un ciolan, să-l lingă. Rămânea uneori zile întregi fără să înghită nimic, fiindcă nu ... putea mișca. Și-acum, în urmă, avea niște dureri grozave. Urla. Și mai ales noaptea, când nu avea cu ce să se mai ia, când nu mai vedea pe ceilalți câini, când rămânea singur, numai el și suferința lui, mai ales nopțile îl chinuia boala. Și urla. Mai întâi gemea, înăbușit ... o jale grozavă, o jale adâncă pentru stăpânul pe care-l văzuse copil, cu care se jucase, ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut să fie cu bun-simț Orice voiesc a zice, și versurile mele Să aibă o măsură, stând unde se cuvine; Să nu slăbesc ideea, nici de prisos să-nșir, În sunete deșerte, un grai neînțeles. Iar mai vârtos iau sama să nu jignesc pre nime Cu vrun cuvânt obraznic ieșit din a mea pană, Ca nu defăimând aspru năravul acel rău, Să dezvelesc că însumi sunt rău și pătimaș. Văzut-ați vreodată un chirurg când sânge Sloboade unui bolnav? Cu ce luare-aminte La mâna cea legată tot pipăie cercând Să afle unde-i vâna; apoi lovește-ncet Păzind cu scumpătate ca rana să nu fie Mai mare decât trebui? Această îngrijire Și eu când scriu la versuri întocmai imitez; Îmi pare că iau sânge la demoralizați. Cum am sfârșit ... M-amenința îndată cu Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna... ... netezi, ea fruntea mea așează  Adorm și ea la capu-mi surâde și veghează. II Dar toate-acele basme în somnu-mi mă urmează, Se-mbină, se-nfășoară, se luptă, se desfac, Copilele din basmu, cu ochii cu dulci raze, Cu părul negru coade, cu chipul dulce drag, Și feți-frumoși cu plete în haine luminoase, Cu ochi căprii, nalți, mândri ca arborii de fag  În visele din somnu-mi s-adun și se îmbină, Fac nunți de patru zile și de patru nopți pline. Îmi-pare atunci că mândră Ileană Cosânzeană, Cu ochi, albastre stele, blondă, un spic de grâu, În mine se-ndrăgește și-ușoară-aeriană S-așază pe genunchii-mi, cunjură gâtul meu, Eu netezesc cu mâna arcata ei sprânceană, Ea ochii și-i închide, zâmbind în visul său  Ochii i-s plini de lacrimi ce nu le înțelege, Cu buze-abia deschise îmi spune blânde șege. Îmi pare că e vară, că noaptea-i dulce brună, Că lanuri undoiază, că apele lin plâng, Că ... ochii ei cei limpezi, sub genele-i închise, O lume e de visuri, o lume de senin; Ea fără șir vorbește, și dulcile-i surâse Cu lacrimi ... Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete ... ca să nu găsească focul stins, când s-or deștepta tovarășii lui, căci legătura lor era ca să omoare pe acela care va lăsa să se stingă focul. S-apucă mai întâi și scoase limbile din capetele balaurului, le băgă în sân și iute, cum putu, se sui într-un copaci înalt, și se uită în toate părțile, ca de va vedea undeva vro zare de lumină, să se ducă și să ceară nițel foc, ca să ațâțe și el pe al lor ce se stinsese. Cătă într-o parte și într-alta și nu văzu nicăiri lumină. Se mai uită o dată cu mare băgare de seamă și zări într-o depărtare nespusă o schinteie ce abia licărea. Atunci se dete jos și o porni într-acolo. Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, și pe care îl opri pe loc, ca să mai întârzie noaptea. Merse ... N-apucă să ațâțe focul bine și tovarășii săi, deșteptându-se, ziseră: - Dară lungă noapte fu asta, măi vere. - Lungă da, vericule, răspunse viteazul. Și se umfla din foale ca să aprinză focul. Ei se sculară, apoi începură a se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NU SE ÎNȚELEGE (CU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru NU SE ÎNȚELEGE (CU). ... lui Dumnezeu; dar pentru ceice sînt afară din numărul vostru, toate lucrurile sînt înfățișate în pilde; 12 pentruca, ,,măcar că privesc, să privească și să nu vadă, și măcar că aud, să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu, și să li se ierte păcatele.`` 13 El le -a mai zis: ,,Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege atunci toate celelalte pilde?`` 14 Sămănătorul samănă Cuvîntul. 15 Cei înfățișați prin sămînța căzută lîngă drum, sînt aceia în cari este sămănat Cuvîntul; dar dupăce ... se va măsura: și vi se va da și mai mult. 25 Căci celui ce are, i se va da; dar dela celce n`are, se va lua și ce are.`` 26 El a mai zis: ,,Cu Împărăția lui Dumnezeu este ca atunci cînd aruncă un om sămînța în pămînt; 27 fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămînța încolțește ... spic; 29 și cînd este coaptă roada, pune îndată secerea în ea, pentrucă a venit secerișul.`` 30 El a mai zis: ,,Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa? 31 Se ... ... turnat un idol, și să nu fi tras niciun folos din el? 11 Iată, toți închinătorii lor vor rămînea de rușine, căci înșiși meșterii lor nu sînt decît oameni; să se strîngă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine. 12 Ferarul face o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și -i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă -i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rîndea, și -i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într`o casă. 14 Își taie cedri, goruni și stejari, pe cari ... i alege dintre copacii din pădure. Sădește brazi, și ploaia îi face să crească. 15 Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pîne, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol, și îngenunche înaintea lui! 16 O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregătește o friptură, și ... mita strică inima. 8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea ... mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, și este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui. 16 Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept: pentru ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n`o ... scapă din toate acestea. 19 Înțelepciunea face pe cel înțelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într`o cetate. 20 Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21 Nu ... spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: 5 Orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sînt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 6 Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.`` 7 Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: ,,Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vînt? 8 ... proorocii și Legea. 14 Și, dacă vreți să înțelegeți, el este Ilie, care trebuia să vină. 15 Cine are urechi de auzit, să audă. 16 Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu niște copilași, cari șed în piețe, și strigă la tovarășii lor: 17 ,V`am cîntat din fluier, și n`ați jucat; v`am cîntat de ... îndreptățită din lucrările ei.`` 20 Atunci Isus a început să mustre cetățile în cari fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentrucă nu se pocăiseră. 21 ,,Vai de tine, Horazine!`` a zis El. ,,Vai de tine, Betsaido!`` Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon ... pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți, și le-ai descoperit pruncilor. 26 Da, Tată, Te laud, pentrucă așa ai găsit Tu ... ... fața insulei Cipru, am lăsat -o la stînga, și ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici, și am rămas șapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar cînd s`au împlinit zilele, am plecat, și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, pînă afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal, și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii dela alții ... și toți sînt plini de rîvnă pentru Lege. 21 Dar ei au auzit despre tine că înveți pe toți Iudeii, cari trăiesc printre Neamuri, să se lepede de Moise, că le zici să nu-și taie copiii împrejur, și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22 Ce este de făcut? Negreșit, mulțimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit. 23 Deci, fă ce-ți vom spune noi. Avem aici patru bărbați, cari au făcut o juruință. 24 ... Ia -i cu ... ... va porni în fruntea unei mari oștiri, cu puterea și mînia lui, împotriva împăratului dela miazăzi. Și împăratul dela miazăzi se va prinde la război cu o oaste mare și foarte puternică; dar nu va putea să țină piept, căci se vor urzi planuri rele împotriva lui. 26 Ceice vor mînca bucate dela masa lui îi vor aduce pieirea; oștile lui se vor împrăștia ca un rîu, și morții vor cădea în mare număr. 27 Cei doi împărați nu vor căuta decît să-și facă rău unul altuia, vor sta la aceeaș masă și vor vorbi cu viclenie. Dar nu vor izbuti, căci sfîrșitul nu va veni decît la vremea hotărîtă. 28 Cînd se va întorce în țara lui cu mari bogății, în inima lui va fi vrăjmaș legămîntului sfînt, va lucra împotriva lui, și apoi se va întoarce în țara lui. 29 La o vreme hotărîtă, va porni din nou împotriva împăratului de miază-zi; dar de data aceasta lucrurile nu ... ca mai înainte 30 Ci niște corăbii din Chitim vor înainta împotriva lui; iar el, desnădăjduit, se va întoarce înapoi. Apoi, mînios împotriva legămîntului sfînt, nu va sta cu mînile în sîn; ci, la întoarcere, ... ... căldurii, și s`a lipit de mîna lui. 4 Barbarii, cînd au văzut năpîrca spînzurată de mîna lui, au zis unii către alții: ,,Cu adevărat omul acesta este un ucigaș, căci ,Dreptatea` nu vrea să -l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.`` 5 Pavel a scuturat năpîrca în foc, și ... niciun rău. 6 Oamenii aceia se așteptau să -l vadă umflîndu-se sau căzînd deodată mort; dar, dupăce au așteptat mult, și au văzut că nu i se întîmplă niciun rău, și-au schimbat părerea, și ziceau că este un zeu. 7 În împrejurimi erau moșiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne ... a zis: ,Du-te la poporul acesta, și zi -i: ,,Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; cu ochii voștri veți privi, și nu veți vedea. 27 Căci inima acestui norod s`a împietrit; ei aud greu cu urechile, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, și să -i vindec.`` 28 Să știți dar că mîntuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimeasă Neamurilor ... Sînca mîntuirii lui, 16 L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni; 17 Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoșteau, Dumnezei noi, veniți de curînd, De cari nu se temuseră părinții voștri. 18 Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Și ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit ... sabie, Și înlăuntru, vor peri de groază: Și tînărul și fata, Și copilul de țîță ca și bătrînul. 26 Voiam să zic: ,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi șterge pomenirea dintre oameni! 27 Dar Mă tem de ocările vrăjmașului, Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească, Și să zică: ,Mînă noastră cea puternică, Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`. 28 Ei nu sînt un neam care și -a perdut bunul simț, Și nu -i pricepere în ei. 29 Dacă ar fi fost înțelepți, ar înțelege, Și s`ar gîndi la ce li se va întîmpla. 30 Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Și cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă ... sănătoasă, și vei fi curat.`` 11 Naaman s`a mîniat, și a plecat, zicînd: ,,Eu credeam că va ieși la mine, se va înfățișa el însuș, va chema Numele Domnului, Dumnezeului lui, își va duce mîna pe locul rănii, și va vindeca lepra. 12 Nu sînt oare rîurile Damascului, Abana și Parpar, mai bune decît toate apele lui Israel? N`aș fi putut oare să mă spăl în ele și ... de mînie. 13 Dar slujitorii lui s`au apropiat să -i vorbească, și au zis: ,,Părinte, dacă proorocul ți-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atît mai mult trebuie să faci ce ți -a spus: ,,Scaldă-te, și vei fi curat.`` 14 S`a pogorît atunci ... s`a înfățișat înaintea stăpînului său. Elisei i -a zis: ,,De unde vii, Ghehazi?`` El a răspuns: ,,Robul tău nu s`a dus nicăieri.`` 26 Dar Elisei i -a zis: ,,Oare n`a fost duhul meu cu ... ... De ce nu s`a vîndut acest mir cu trei sute de lei, și să se fi dat săracilor?`` 6 Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoț, și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis: ,,Lasă -o în pace; căci ea l -a păstrat pentru ziua îngropării Mele ... acesta. 19 Fariseii au zis deci între ei: ,,Vedeți că nu cîștigați nimic: iată că lumea se duce după El!`` 20 Niște Greci dintre ceice se suiseră să se închine la praznic, 21 s`au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, și au zis: ,,Domnule, am vrea să vedem ... plecat și S`a ascuns de ei. 37 Măcar că făsese atîtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: ,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Și cui a fost descoperită puterea ... crede, pentru că Isaia a mai zis: 40 ,,Le -a orbit ochii, și le -a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să ... ... Să spună împăratul robilor săi visul, și i -l vom tălmăci!`` 8 Împăratul a luat iarăș cuvîntul și a zis: ,,Văd, cu adevărat, că voiți să cîștigați vreme, pentru că vedeți că lucrul mi -a scăpat din minte. 9 Dacă deci nu-mi veți spune visul, vă așteaptă pe toți aceeaș soartă, fiindcă vreți să vă înțelegeți ca să-mi spuneți minciuni și neadevăruri, pînă se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul, ca să știu dacă sînteți în stare să mi -l și tîlcuiți!`` 10 Haldeii au răspuns împăratului ... urmă. Iată visul tău și vedeniile pe cari le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ți-au venit în minte gînduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; și Celce descopere tainele ți -a făcut cunoscut ce se va întîmpla. 30 Însă dacă mi s`a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înțelepciune mai mare decît a tuturor celor vii, ci pentru ca să se ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NU SE ÎNȚELEGE (CU)Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru NU SE ÎNȚELEGE (CU). ... a făcut de boală . II. 1. A valora , a prețui ; a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A ... a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se deschide ( înaintea ochilor ) . Se făcea o vale lungă . 3. ( despre senzații sau sentimente ; construit cu dativul pronumelui ) A se naște , a se produce ( în cineva ) deodată , a fi cuprins de . . . I s - a făcut frică . 4. ( Pop . ) A ... A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1 ... au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9 ... Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție subiectivă ) Cum te porți nu ... primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj ... A. Conj . I. ( Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de ... |
||