|
|
||
|
O MÎNA DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru O MÎNA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru O MÎNA DE. Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure ... Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure O noapte în pădure de Duiliu Zamfirescu Peste codri varsă luna Clarul feței visătoare, Luminînd ca-ntotdeauna Taina apei din izvoare. Unda se oprește-n maluri Și se umflă, se ... nemișcare, Așteptînd să treacă Zîna. Zîna trece plutitoare În lumina albăstrie, Legănîndu-și pe izvoare Scurta ei călătorie. Și cum trece și se duce Ca o stea pe valea vremii, Ies voinicii la răscruce Din versetele poemii: Făt-Frumos Cercel-Palincă Sare jos dintr-o poveste, Bate malul din opincă Și se-nchină la neveste. Măriuța , bibilica, Se spășește de rușine: I-a-nlemnit gurița frica Și-a uitat să se închine; Gînditoarea dadă Uță Stă c-o labă sub bărbie, Scrisă-n chip de pisicuță Gata de călugărie; Magdalina , găinușa, Numai-n horbotă de pene, Își mlădie-n voaluri gușa Tremurînd ușor din gene. Doamna Clara lui Kir Vulpe Din olacu-i vrea să sară... Ce picior ! Și ce ... strună Doina-n ea să se alinte; Cîntă tot, văzduhul sună Hramul învierii sfinte. Lună, tu, ce ieși din vremuri Și plutești peste abisuri, Cum de luminezi și tremuri Fața gîndului de visuri? Raza ta, lucind ușoară, Pune-n mintea-mi fermecată Amintiri de Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță ... Nicolae Filimon - O cantatriţă de uliţă O cantatriță de uliță de Nicolae Filimon (Din memoriile unui călător) Obiceiul meu cînd călătoresc este a mă ocupa mai totdauna de persoane decît de lucruri. În deligență esaminez mai mult pe companionii mei de călătorie, decît frumoasele peisage ale localităților prin care trec. Ajungînd la ospelerie, în loc să mă ocup de camera mea, din contra, toată atențiunea o pui asupra ospelierului, camarierilor și femeilor de serviciu. La masă prefer mai mult pe conmeseni decît bucatele și vinul. Privirea unei fețe umane e mult mai interesantă pentru mine, decît grămezile de ... ca să poată viețui. De la prima vedere, Iulia produse în mine o vie impresiune; de aceea, pe timpul cînd ea să ocupa cîntînd, eu o contemplam întocmai ca pe o madonă de Rafael; iar cînd ieșea din sală, ochii mei plini de ardoare o urma pînă dispărea. Repertoriul ei, deși era oarecum întins, însă Assisa al piè d'un salice de la Otello de Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... Dănțuie ielele Lîngă izvoare... Sprintene, vesele Peste coline, Joacă miresele Apelor line. X LA GURA PEȘTERII La gura peșterii adînci Stam lîngă foc, în fapt de sară, Și flăcările, aruncînd pe stînci Roșateca lor pară, Închipuiau o horă de fantasme. Iar apele șerpuitoare, Cu scoborîri și creșteri De sute de izvoare, Își îngînau eternele lor basme În fundul neștiut al negrei peșteri... Trosneau din foc scîntei din cînd în cînd, Și sus, pe cer, s ... au și-acum împărăție Bătrînii uriași, Și-adese-n nopțile senine, Cînd liniștea domnește-n bolți, pustie Păn-la urechea noastră vine Un vuiet surd de pași... Astfel îmi povesti sihastrul, Apoi tăcu... O liniște de vrajă se făcu, Și fumul se-nălța albastru, Iar flăcările, aruncînd pe stînci Potopul lor de pară, Închipuiau o horă de fantasme, Și apele, fierbînd clocotitoare, Cu scoborîri și creșteri De sute de izvoare Își îngînau eternele lor basme În noaptea fără fund a negrei peșteri... XI Fantastic norii se-nveșmîntă, Străpunși de suliți lungi de aur, Și ca-ntr-un lac de sînge crește Întreaga zare-nspre coclaur. Semn de Mihai Eminescu - Povestea teiului ... acestea le-ndrăgii, Nu chiliile pustii Unde plîngi, gîndind aiurea! — Știu mai bine ce-ți priește, Cum am spus, așa rămîne; Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește! Mîna Ea la ochi și-o ține, Toate mințile-și adună, Să ia lumea-n cap, nebună, Parc-atîta-i mai rămîne. Calu-i alb, un bun tovarăș, Înseuat așteapt-afară ... e călare… Oare ochii ei o mint, Sau aievea-i, adevăru-i? Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. Ea privi atunci în jos, Trece mîna pe la tîmple, Iară inima-i se împle De un farmec dureros. El se da tot mai aproape Și cerșea copilărește; Al ei suflet se răpește De închide-a ei pleoape. Cu o mînă îl respinge, Dar se simte prinsă-n brațe, De-o durere, de-o dulceață Pieptul, inima-i se strînge. Ar striga… și nu se-ndură, Capu-i cade pe-a lui umăr, Sărutări fără de număr El îi soarbe de pe gură; O desmiardă ș- ... Gheorghe Asachi - Sirena lacului ... ce-a perdut Fericirea-n astă lume, Nu am decît să mă mut În al apei voastre spume, Să m-ascund, însă, aleu, Ce-o să facă fiiul meu !â€� Cînd plîngînd aceste-a spus, Cu adîncă suspinare, Mîna preste ochi și-a pus. De pe mal în apă sare. Și apoi s-a cufundat În a zînilor palat. Dar în curtea celui sat Mii de ... încet, nu-ș' ce, se pare Apele s-a turburat ; Iată că acum răsare, Frumușel, din a lor sin Un pește de tot străin. Precum junii cînd pe lac, În a lor gioc de la țară, Bour cu o piatră fac, Care luciul apei ară, Așa peștele-a săltat Și pe apă-a lunecat. De-aur pete străluceau Pe spinarea-i delicată Ș-aripioarele aveau O coloană-mbrilantată ; Din cap, ca aluna mic, Luceau ochii lui pitic. Dar cel pește minunat D-îndată a sa făptură În femeie a ... nicăire Vre o urmă a afla De Dimitrie Anghel - Moartea narcisului ... dat-o s-o am tovărășie, De-ai pus un gînd într-însa, din clipa asta sfîntă, În amintirea tristă a celui care-o cîntă, Tu apără-l de lume, de moarte și uitare, Și cugetă la răul ce-l poate face-o floare. IV În liniștea odăii s-a stins încet-încet... Nu și-a fărmat viața petală cu petală, Ci a ... rămas în casă plutind pîn-în tîrziu. V Și totuși te văd încă, năluca mea, ș-acuma... Se-nalț-un braț în aer, și iat-o că apare: Într-un veșmînt ce-o-nfașă ca un potir de floare, Purtînd în mîna dreaptă Narcisul alb ca spuma. Mlădie apoi brațul, ș-asupra mea se-nclină, Ca un vlăstar ce-l pleacă un vînt de primăvară, Și o mireasmă dulce deodată mă-mpresoară, De parc-ar fi deschisă fereastra spre grădină. Și-acum mînile-i pale le simt de mine-aproape... — Ah ! pale mîni, tot răul vă fie-ntors în bine — Ce duh își poartă lampa arareori în mine De ... Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel) ... pretutindeni, bătrînul soare, prietenul bun ce i-a încălzit, rumenindu-le pielea lucie ca bronzul, darnicul cuptor, în fața căruia s-au zbicit de atîtea ori de umezeala ploilor, luminoasa călăuză ce le-a arătat de atîtea ori răsăritul și-a arătat încă o dată fața lui de aur privind la dînșii. Zvelte, trupurile s-au ridicat și mînele cu încheieturile neînchipuit de fine s-au înălțat spre el într-un avînt. Singuri apaticii urși ce nu se mai pot bucura cu ochii lor orbi de bucuria luminei au clătinat din cap triști, sunîndu-și lanțurile. Captivii eternilor liberi, singuri, rămîneau posomoriți. Grămadă apoi, după perdeaua de țol ce le slujea de adăpost, s-au strîns rătăcitorii să puie la cale măruntele trebi. Fără umbră de sfială, ca în vremea cînd omul nu cunoștea încă păcatul, o fată, cu un gest natural, și-a scos cămașa și s-a pus s-o cârpească. Luminos ca o rază părea firul de ață ce-l înălța și-l cobora acul din mîna ei. Negre, ca niște șerpi, șuvițele părului i se rostogoliseră peste umeri și peste sîni. Și cum sta așa, vorbind în ... Mihai Eminescu - Scrisoarea IV ... de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, cînd plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie, Cînd în cercuri tremurînde, cînd în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită somnoros suspin-un grier… E atîta vară-n aer, e atît de dulce zvonul… Singur numai cavalerul suspinînd privea balconul Ce-ncărcat era de frunze, de îi spînzur prin ostrețe Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl imbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara; „O, arată-mi-te iară-n haină lungă de mătasă, Care pare încărcată de o pulbere-argintoasă, Te-aș privi o viată-ntreagă în cununa ta de raze, Pe cînd mîna ta cea albă părul galben îl netează. Vino! Joacă-te cu mine… cu norocul meu… mi-aruncă De la sînul tău cel dulce floarea veștedă de luncă, Ca pe coardele ghitarei răsunînd încet să cadă… Ah! E-atît de albă ... Mihai Eminescu - Scrisoarea III ... ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă. Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dînsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blîndei primăveri; Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri; Codrii se înfiorează de atîta frumusețe, Apele-ncrețesc în tremur străveziile lor fețe, Pulbere de diamante cade fină ca o bură, Scînteind plutea prin aer și pe toate din natură Și prin mîndra fermecare sun-o muzica de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte… Ea, șezînd cu el alături, mîna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde: — Las’ să leg a mea viață de a ta… În brațu-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o… Scris în cartea vieții este și de ... valvîrtej Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?… Ce-i mîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta Duiliu Zamfirescu - La bal mascat ... a doua o scînteie Dar băgați bine de seamă că scînteia are-n mic Tot ce are focu-n mare; universul în nimic. Stam pe-o bancă. Lîngă mine, un domn sta lîngă o mască Învățînd-o cu-al său spirit cum că chiar la bal se cască. Iar de-o parte, o paiață, cu un glas răutăcios, Spunea că-i mai sus prin oameni cel ce e mai caraghios. Gazu'și trimetea din aer razele-i luminătoare ... Arătînd că-n lumea noastră tot ce dă lumină, moare. Dar că raza care moare, spre al omului necaz, Străbătînd masca de pînză, vede masca de obraz. Stam pe-o bancă; — gîndul însă se ducea ca o furtună Către-o țară-n care astăzi nu mai mergem împreună. Și plimbîndu-se prin umbra teilor îmbătrîniți, Gîndul, mai bătrîn ca teii, îi găsea întineriți. Vai ! și ... O dusei pînă-ntr-o umbră: — Voi a te mai revedea ! Ea, încet, își scoase masca... De-aș trăi șapte viețe Și de-aș fi menit să sufăr șapte grele bătrînețe, Toate strînse-ntr-o ... ... fruntaș bătrînul, ca el puținu cu stare, Abia-nvîrtea prin curte cu carul său cel mare — Un car cu șase boi. Pe orice puneam mîna ieșea în toate bine. Tu semănai cu tat'tău și frate-tău cu mine...â€� Aicea a-ncetat... Ș-un ochi de disperare ținti pe o icoană A sîntei născătoare, zicînd : — „În orice goană A soartei te-am chemat !â€� — „Tata spunea odată ... mai stă la vorbă cînd are biciu-n mînă ; Cînd leapădă opinca și calul își înfrînă, Cu el să nu glumești ! Se-mbrobodea copila ș-o îneca suspine. Era să-noate-n viscol, să meargă la vecine Să cear-un oușor, O mînă de făină, să fac-o pîinișoară, Stă dinafara ușii să vad-o pîrtioară, Să vadă vrun focșor, Cînd un argat din curte, din curtea boierească, O prind și-o-ntinde s-o ducă să muncească, Căci știe a lucra : Și e la curte clacă, și s-a făcut de veste, La cîți au fost p-acasă, la fete și neveste, Să meargă-a ajuta. Căci este nuntă mare, e nuntă boierească Duminica Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru O MÎNA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru O MÎNA DE. ... au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile ... Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă? 13 Nu sînt eu lipsit de ajutor, și n`a fugit mîntuirea de mine? 14 Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de ... Plingerile lui Ieremia Capitol 1 ... cerbi cari nu găsesc pășune, și merg fără putere înaintea celui ce -i gonește. 7 În zilele necazului și ticăloșiei lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bunătățile de cari a avut parte din zilele străbune; cînd a căzut poporul lui în mîna asupritorului, nimeni nu i -a venit în ajutor, iar vrăjmașii se uitau la el și rîdeau de prăbușirea lui. 8 Greu de păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns de scîrbă. Toți cei ce -l prețuiau îl disprețuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, și el însuș se întoarce în altă parte și oftează. 9 Necurăția sta ... Tot poporul lui caută pîne suspinînd; și-au dat lucrurile scumpe pe hrană, numai ca să-și țină viața. ,,Uită-Te, Doamne, și privește cît de înjosit sînt!`` 12 O! voi, cari treceți pe lîngă mine, priviți și vedeți dacă este vre o durere ca durerea mea, ca durerea cu care m`a lovit Domnul în ziua mîniei Lui aprinse! 13 Mi -a asvîrlit ... arde; mi -a întins un laț supt picioare, și m`a dat înapoi. M`a lovit cu pustiire și o lîncezeală ... ... Psalmii Capitol 88 Psalmii 87 Psalmii Capitol 88 1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai marele cîntăreților. De cîntat cu flautul. O cîntare a lui Heman, Ezrahitul.) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi și noapte strig înaintea Ta! 2 S`ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia ... pogoară în groapă, sînt ca un om, care nu mai are putere. 5 Stau întins printre cei morți, ca cei uciși și culcați în mormînt, de cari nu-Ți mai aduci aminte, și cari sînt despărțiți de mîna Ta. 6 M`ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întunerec, în adîncuri. 7 Mînia Ta mă apasă, și mă năpădești cu toate valurile Tale. - 8 Ai îndepărtat dela mine pe toți prietenii ... chem, Doamne, și-mi întind mînile spre Tine! 10 Oare pentru morți faci Tu minuni? Sau se scoală morții să Te laude? - 11 Se vorbește de bunătatea Ta în mormînt, și de credincioșia Ta în Adînc? 12 Sînt cunoscute minunile Tale în întunerec, și dreptatea Ta în țara uitării? 13 Doamne, eu își cer ajutorul, și dimineața ... ... ... Psalmii Capitol 80 Psalmii 79 Psalmii Capitol 80 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi! 2 Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase, și vino în ajutorul ... strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 4 Doamne, Dumnezeul oștirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău? 5 Îi hrănești cu o pîne de lacrămi, și -i adăpi cu lacrămi din plin. 6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri, și vrăjmașii noștri rîd de noi între ei. 7 Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 8 Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, și ai sădit -o. 9 Ai făcut loc înaintea ei: și ea a dat rădăcini și a umplut țara. 10 Munții erau acoperiți de umbra ei, și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu. 11 Își întindea mlădițele pînă la mare, și lăstarii pînă la Rîu. 12 ... ... n`a deschis ciocul, ca să ciripească. - 15 ,Se fălește oare securea împotriva celui ce se slujește de ea?` ,Sau se mîndrește ferestrăul față de cel ce -l mînuiește?` ,Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!`` 16 De aceea Domnul, Dumnezeul oștirilor, va trimete ofilirea prin războinicii lui cei voinici; și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17 ... Lumina lui Israel se va preface în foc, și Sfîntul lui într`o flacără, care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într`o zi. 18 Va arde, trup și suflet, strălucirea pădurii și cîmpiilor lui, de va fi ca un bolnav, care cade în leșin. 19 Ceilalți copaci din pădurea lui vor putea fi numărați, și un copil le-ar putea ... se va întoarce, căci nimicirea este hotărîtă, făcînd să se reverse dreptatea. 23 Și nimicirea aceasta, care a fost hotărîtă, Domnul, Dumnezeul oștirilor, o va aduce la îndeplinire în toată țara. 24 Totuș, așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: ,,Poporul Meu, care locuiește în Sion, nu te teme ... ... a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s`a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. 2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruință, și a zis: ,,Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrșire cetățile.`` 3 Domnul a ... mușcat, și va privi spre el, va trăi.`` 9 Moise a făcut un șarpe de aramă, și l -a pus într`o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe, și privea spre șarpele de aramă, trăia. 10 Copiii lui Israel au plecat, și au tăbărît la Obot. 11 Au plecat din Obot, și au tăbărît la Iie-Abarim, în ... le voi da apă.`` 17 Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta: ,,Țîșnește, fîntînă! Cîntați în cinstea ei! 18 Fîntîna, pe care au săpat -o căpeteniile, Pe care au săpat -o mai marii poporului, Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!`` Din pustia aceasta s`au dus la Matana; 19 din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot; 20 din Bamot, la ... ... mînie. 4 Îmi tremură inima în mine, și mă cuprinde spaima morții, 5 mă apucă frica și groaza, și mă iau fiorii. 6 Eu zic: ,,O, dacă aș avea aripile porumbelului, aș sbura, și aș găsi undeva odihnă!`` 7 Da, aș fugi departe de tot, și m`aș duce să locuiesc în pustie. -(Oprire). 8 Aș fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic și de furtuna aceasta. 9 Nimicește -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă și certuri; 10 zi și noapte ei îi dau ocol pe ... nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m`aș ascunde dinaintea lui. 13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce și prieten cu mine! 14 Noi, cari trăiam împreună într`o plăcută prietenie, și ne duceam împreună cu mulțimea în Casa lui Dumnezeu! 15 Să vină moartea peste ei, și să se pogoare de vii în locuința morților! Căci răutatea este în locuința lor, în inima lor. 16 Dar eu strig către Dumnezeu, și Domnul mă va scăpa. 17 ... va aduce pacea, căci mulți mai sînt împotriva mea! 19 Dumnezeu va auzi, și -i va smeri, El, care, din vecinicie, stă pe scaunul Lui de ... Psalmii Capitol 121 Psalmii 120 Psalmii Capitol 121 1 (O cîntare a treptelor.) Îmi ridic ochii spre munți... De unde-mi va veni ajutorul? 2 Ajutorul îmi vine dela Domnul, care a făcut cerurile și pămîntul. 3 Da, El nu va îngădui ... va dormita. 4 Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzește pe Israel. 5 Domnul este Păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mîna ta cea dreaptă. 6 De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. 7 Domnul te va păzi de orice rău, îți va păzi sufletul. 8 Domnul te va păzi la plecare și la venire, de ... față, și ei nu -I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscut că El este Hristosul? 27 Dar noi știm de unde este omul acesta; însă, cînd va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este.`` 28 Și Isus, pe cînd învăța pe norod în Templu, striga: ,,Mă cunoașteți și Mă știți de unde sînt! Eu n`am venit dela Mine însumi, ci Cel ce M`a trimes, este adevărat, și voi nu -L cunoașteți. 29 ... Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.`` 35 Iudeii au zis între ei: ,,Unde are de gînd să se ducă omul acesta, ca să nu -l putem găsi? Doar n`o avea de gînd să se ducă la cei împrăștiați printre Greci, și să învețe pe Greci? 36 Ce însemnează cuvintele acestea, pe cari le -a spus ... a făcut deci desbinare în norod din pricina Lui. 44 Unii din ei voiau să -L prindă; dar nimeni n`a pus mîna pe El. 45 Aprozii s`au întors deci la preoții cei mai de ... ... Psalmii Capitol 32 Psalmii 31 Psalmii Capitol 32 1 (Un psalm al lui David. O cîntare.) Ferice de cel cu fărădelegea iertată, și de cel cu păcatul acoperit! 2 Ferice de omul, căruia nu -i ține în seamă Domnul nelegiuirea, și în duhul căruia nu este viclenie! 3 Cîtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele ... am mărturisit păcatul meu, și nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: ,,Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Și Tu ai iertat vina păcatului meu. 6 De aceea orice om evlavios să se roage Ție la vreme potrivită! Și chiar de s`ar vărsa ape mari, pe el nu -l vor atinge de loc. 7 Tu ești ocrotirea mea, Tu mă scoți din necaz, Tu mă înconjuri cu cîntări de izbăvire. 8 ,,Eu-zice Domnul-te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s`o urmezi, te voi sfătui, și voi avea privirea îndreptată asupra ta.`` 9 Nu fiți ca un cal sau ca un catîr fără pricepere, pe cari ... cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul, este înconjurat cu îndurarea Lui. 11 Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul și veseliți-vă! Scoateți strigăte ... zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri ... a ieșit afară la ei la ușă, a încuiat ușa după el, 7 și a zis: ,,Fraților, vă rog, nu faceți o asemenea răutate! 8 Iată că am două fete cari nu știu de bărbat; am să vi le aduc afară, și le veți face ce vă va plăcea. Numai, nu faceți nimic acestor oameni, fiindcă au venit supt ... înapoi, și să nu te oprești în vreun loc din Cîmpie: scapă la munte, ca să nu pieri.`` 18 Lot le -a zis: ,,O! nu, Doamne! 19 Iată că am căpătat trecere înaintea Ta, și ai arătat mare îndurare față Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||