|
|
||
|
Cuvântul OBSERVAT nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: OBSERVA Vezi și:OBSERVA, OBSERVAȚIE, OBSERVAȚIONAL, OBSERVATOR, BĂGA, NEBĂGAT, NEOBSERVAT, OPALESCENȚĂ, STRECURA, STUDIA, TELEOBSERVA ... Mai multe din DEX...OBSERVAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OBSERVÁ, obsérv, vb. I. Tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ** A exprima o observație, a constata. ** A atrage cuiva atenția; p.ext. a dojeni, a reproșa. 2. A examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4. (Rar) A respecta legile, obiceiurile etc. - Din fr. observer, lat. observare.Sursa : DEX '98 OBSERVÁ vb. v. respecta, ține.Sursa : sinonime OBSERVÁ vb. 1. v. examina. 2. v. constata. 3. v. supraveghea. 4. v. spiona. 5. a percepe, a remarca, a reține, a sesiza, a vedea, a zări, (înv.) a privi. (N-ai \~ nici o schimbare?) 6. v. vedea. 7. v. cunoaște. 8. v. semnala.Sursa : sinonime observá vb., ind. prez. 1 sg. obsérv, 3 sg. și pl. obsérvăSursa : ortografic A OBSERVÁ obsérv tranz. 1) A fixa cu văzul într-un fragment scurt de timp; a distinge fugitiv cu privirea; a zări. 2) A sesiza atrăgând atenția; a remarca. \~ un detaliu artistic. 3) A privi cu atenție, pentru a-și forma o părere. 4) A urmări pe ascuns; a pândi. 5) înv. (legi, obiceiuri etc.) A lua în considerație, acordând atenția cuvenită; a îndeplini întocmai; a respecta. \~ datinele strămoșești. /Sursa : NODEX OBSERVÁ vb. I. tr. 1. A băga de seamă, a remarca. ** A atrage atenția, a face o remarcă, o observație. 2. A cerceta, a examina atent. ** A supraveghea acțiunile cuiva; a controla. 3. A pândi, a iscodi. [P.i. obsérv, 3,6 -vă. / < cf. fr. observer, lat. observare].Sursa : neologisme OBSERVÁ vb. tr. 1. a băga de seamă, a remarca. * a atrage atenția, a face o remarcă, o observație. 2. a cerceta, a examina atent. * a supraveghea acțiunile cuiva; a controla. 3. a pândi, a iscodi. (< fr. observer, lat. observare)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OBSERVATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 137 pentru OBSERVAT. Titu Maiorescu - Observări polemice Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ... Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ... ... la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ... George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu ... de pe umblet, de departe (să-i poți presimți apropierea), trebuie să iubești într-adevăr. Numai amorul singur îți dă putința de a observa o deosebire care scapă privirilor indiferente. Tot așa în ce privește „portulâ€�. Ba încă aici poate fi vorba și de cunoscutul fetișism al înamoraților ... Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri) ... montenegriene pe care le publicase sub titlul de Guzla, și găsea că în adevăr poezia noastră cuprinde frumuseți de un ordin superior. — Grație românilor, observa el ades râzând, nu mai cred în simplicitatea proverbială a țăranilor de la Dunăre. III În iarna trecută, pe la februarie, găsindu-mă ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... picioare așteaptă, gravă, să-i cadă prada. Aceeași atenție crudă o are bărbatul când a pus ochii pe o femeie. Scena se poate observa într-un bal, într-o grădină publică, într-o sală de teatru. Când nu are nimic din cruzimea asta tragică, individul e un farsor sau ... George Coşbuc - Atque nos! Atque nos! de George Coșbuc Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii și cumetrii Și-apoi povestesc de-a dragul, stând pe lavițele vetrii, Despre crai cu stemă-n frunte, despre lei și paralei... Oh, că mult îmi place mie să mă pun la sfat cu ei Și s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă, Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă, Să văd ce destăinuiește frazul cel îndătinat: Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat. Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris; Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis Și-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri: Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri Și a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem Și pe-a căror frunte pus-am mitologic diadem ; Văd cu ochii tot aceea, ce-a creat în zeci de veacuri Imaginațiunea noastră: văd ... Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ... Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei ... formă proprie. Aceasta nu este o concluzie căpătată numai prin deducții, ea concordează perfect cu realitatea. Dacă luăm poezia noastră cea mai de dincoace, vom observa că cele spuse mai sus se ilustrează perfect. Eminescu a fost un mare poet, el a avut un temperament puternic, a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBSERVATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru OBSERVAT. OBSERVÁ , obsérv , vb . I . Tranz . 1. A băga de seamă , a remarca . 2. A examina cu atenție , a studia , a cerceta ; a scruta . 3. A spiona , a iscodi , a pândi . 4. ( Rar ) A respecta legile , obiceiurile OBSERVÁȚIE , observații , s . f . 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces ; observare , cercetare , examinare ; studiu . 2. Remarcă , constatare . 3. Obiecție critică ; p . ext . mustrare , dojană , OBSERVAȚIONÁL , - Ă , observaționali , - e , adj . ( Rar ) Cu caracter de observație . [ Pr . : - ți - ... amenajată pentru observații științifice asupra corpurilor cerești , fenomenelor astronomice , meteorologice etc . ; instituția aflată în această clădire . 2. Loc , amplasament special amenajat de unde se pot observa ... S - a băgat slugă . 3. ( În expr . ) ( Tranz . ) A băga seama ( la ceva ) = a fi atent , a observa . A băga în seamă ( ceva sau pe cineva ) = a da atenție ( la ceva sau cuiva ) , a fi curtenitor ( cu ... a avea grijă ( de ceva ) , a fi atent ( la ceva ) . ( Refl . ) A se băga de seamă = a se observa ... NEBĂGÁT^1 s . n . Pe nebăgate de ( în expr . ) ( sau în ) seamă = fără a ( se ) observa ; pe nesimțite . - Ne - + băgat . NEBĂGÁT^2 , - Ă , nebăgați , - te , adj . Nebăgat în seamă ( în expr . ) = a ) care nu este luat în considerație , care ... NEOBSERVÁT , - Ă , neobservați , - te , adj . Care nu este observat , văzut ; fig . care nu este apreciat , prețuit , remarcat . [ Pr . : ne - ob - ] - Ne - + OPALESCÉNȚĂ , opalescențe , s . f . Aspect lăptos prezentat , în urma fenomenului de refracție a luminii , de unele medii cu particule fin dispersate sau bule de gaz microscopice și care apare roșcat când este observat prin transparență și albăstrui când este observat STRECURÁ , strecór , vb . I . 1. Tranz . A trece un lichid printr - o strecurătoare , printr - o sită , printr - o țesătură pentru a - l separa de părticelele solide sau de corpuri străine și pentru a - l limpezi , a - l face omogen . 2. Refl . ( Despre lichide ) A curge ( câte puțin ) printr - o crăpătură , printr - un loc îngust ; a picura , a se prelinge . 3. Refl . și tranz . A pătrunde sau a face să pătrundă printr - un desiș , printr - un loc strâmt , greu accesibil . 4. Refl . A intra , a ieși sau a se deplasa , a trece pe furiș , fără să facă zgomot și fără să fie observat ; a se furișa . 5. Refl . A se infiltra în mijlocul unui grup ( omogen ) de oameni , având grijă să nu fie observat . 6. Refl . A trece pe rând și pe nesimțite , a se perinda ; fig . ( despre unități de timp ) a trece , a se scurge . - Probabil din s - + trece ( după spânzura , vântura ... susținută , sistematică , pentru însușirea de cunoștințe temeinice într - un anumit domeniu ; a învăța . 2. Tranz . , refl . și refl . recipr . A ( se ) observa cu atenție , a ( se ) examina ( din toate punctele de vedere ) ; a ( se ) analiza , a ( se ) cerceta . 3. Refl . A ... ... TELEOBSERVÁ , teleobsérv , vb . I . Tranz . A observa de la distanță cu mijloace speciale . [ Pr . : - le - ob - ] - Tele - + observa Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||