|
|
||
|
Cuvântul OCĂRA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: OCĂRÎ Vezi și:ÎNFRUNTA, DRĂCUI, HULI, MĂSCĂRI, OBRĂZNICI, OCĂRÂTOR, OCĂRI, OROPSI, PROBOZI, TĂRBACĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului OCĂRA: OCARA, OCARĂ.
OCĂRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OCĂRÎ?, ocărăsc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A mustra, a certa, a dojeni. 2. (Înv. și pop.) A vorbi de rău, a defăima, a denigra. [Var.: (înv. și pop.) ocărí vb. IV] - Din sl. ocarjati.Sursa : DEX '98 OCĂRÎ vb. v. înjura.Sursa : sinonime OCĂRÎ vb. v. admonesta, bârfi, blama, calomnia, certa, cleveti, dăscăli, defăima, denigra, desconsidera, discredita, disprețui, dojeni, moraliza, mustra, nesocoti, ponegri.Sursa : sinonime ocărî? vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ocărăsc, imperf. 3 sg. ocărá; conj. prez. 3 sg. și pl. ocăráscăSursa : ortografic A OCĂR//Î? \~ăsc tranz. A trata cu vorbe de ocară; a certa; a batjocori. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OCĂRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentru OCĂRA. Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură Antim Ivireanul - La Dumineca Vameşului, cuvânt de învăţătură La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură de Antim Ivireanul Pohta cea mare și dragostea cea curată, iar mai vârtos să zic, datoriia cea părințească ce am cătră dragostea voastră m-au îndemnat astăzi de am venit aici, pentru ca să vă cercetăm sufletește, de vreme ce m-au rânduit Dumnezeu ca pre un nevrednic să vă fiu păstor și părinte sufletesc și învățătoriu la lucrurile cĂ©le ce ar fi spre folosul mântuinții sufletelor voastre. Pentru care lucru aveț datorie cu toții, de la mic până la mare, să mă ascultaț la cĂ©le ce vă învăț de bine și de folos, că acea ascultare nu o faceț mie, ci lui Hristos, după cum zice la 10 capete ale Lucăi: Cel ce ascultă pre voi, pre mine ascultă și cel ce să leapădă de voi, de mine să leapădă. Așijderea și fericitul Pavel zice la 13 capete cătră ovrei: Fraților, plecați-vă învățătorilor voștri și vă cuceriț lor că priveghiază pentru sufletele voastre, ca cum ar fi să dea cuvânt, ca cu bucurie aceasta să facă, iar nu suspinând, că nu iaste de folos voao aceasta. Drept aceia n-am pregetat, ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV Către muza sa O, muză, este vreme să-ți schimbi ghimposul stil, Să nu mai scrii tot satiri, căci mulți nu te iubesc, Cârtind că mă amestec tot unde nu am treabă Și mă arăt în lume cu multă sumeție. Văzui eu mulți de-aceia ce nu au scris nimic Asupra nimăruia, ba înc-au măgulit, Nu căpătară însă vro soartă mai ferice; Dar mie ce-mi rămâne s-aștept de l-a ta milă? Năravurile rele tu nu îngăduiești, C-o mare cutezare le râzi, le înfruntezi, Nu vrei s-ascunzi nimică, zici lucruri prea pe față; A ta plăcere este pre vicioși să superi, Și pentru-a tale fapte osânda eu o trag. Nu vezi cum se gătește Condrat și cu ai săi, Cum furioși adună șireata diecime, Cum slimuiesc asupră-mi o jalobă întinsă Voind ca să mă tragă pe loc la tribunal, Căci ocărând pre Clites am vrut să-mpuținez Bețivii, și prin asta să scad venitul vămii? Iar Nicon ce iubește tot lucrul cu dovadă O biblie întreagă aud că a citit, Din care trei tetrade-a scos ... Alecu Donici - Norocul în vizită Alecu Donici - Norocul în vizită Norocul în vizită de Alecu Donici Când norocul schimbă pasul N-aduc ani ce-aduce ceasul N. N. Norocul pururea de toți e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toți, de la mic și pân' la mare Găsesc norocul vinovat. Când dimpotrivă el, ca orbul rătăcit, În lume nicăiuri nu stă statornicit; Ci umblă-n vizite, atât la împărați, Precum la negustori, la domni și la magnați, Și poate mâni va fi în bordeiașul meu, Sau în lăcașul tău, Prea bune cititor! Dar trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Și vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai știut atunci să folosești, Apoi fără cuvânt norocul ocărăști. În margine de târg era o casă mică, Trei frați în ea trăia, ce nu sporea-n nimică, La orice se-ncerca, lor le mergea pe dos Și-adese blestema norocul ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul hotărî curând să-i viziteze Și la căsuța lor o vară să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare? De-ndată ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ... Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici) Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici) Toamna de Alexei Mateevici (Schiță din viața basarabenilor) Prin tăcerea nopții albastră-fumurie de toamnă, pe deasupra satului adormit trecu un chiot ascuțit de câteva glasuri. Flăcăii umblau prin sat în veselia lor zburdalnică, și noaptea, împreună cu lumina nelămurită a lunii, ce părea înfumurată de norii trecători și de ceață, parcă se zguduia și tresărea speriată. Apoi, în răstimpuri, cântecele prelungi ale flăcăilor străbăteau negurile toamnei și se duceau departe-departe, într-acolo, de unde numai spre primăvară se întoarnă păsările călătoare. Era frumoasă noaptea în mâhnirea ei posomorâtă, și frumos sunau glasurile flăcăilor. Melodia cântecului lor foarte bine se potrivea cu noaptea tristă și somnoroasă, ca și când cântau ei noaptea de toamnă. Și noaptea părea că ascultă această cântare în tristețea ei, în fâșâitul frunzelor, ce cad din copaci și se duc cu vântul ușor și plângător. Și după cântecele lor plângătoare, ca și vântul, iarăși porneau nebunaticele strigăte de veselie. Așa petreceau flăcăii pân-în zori. Dimineața răcoroasă îi deștepta pe oameni, și satul se înviora în zgomotul lucrului de toamnă, pe când cerul răsăritului își schimba minunatele lui culori. Toamna era frumoasă și bogată. Anul fusese rodnic, și ... Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi şi o femeie Un muieroi și o femeie de Ion Heliade Rădulescu Când e vorba să vorbiți De princip și de idee, Ascultați să auziți: Un muieroi ș-o femeie, Cum și când nu prea știm bine, Peste drum erau vecine; Ca albina laborioasă Femeia-și căta de casă: La intrigi pregetătoare Și la vorbe rușinoasă, La lucru cutezătoare Și la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca. Știa orice s-a făcut Și câte nu s-a-ntâmplat: Care când s-a fost născut, Când cutare s-a-nsurat, Când aia s-a măritat, Când vro puică a ouat; Purta vorba peste tot Ș-o schimba cum îi venea, Soți, amicii dezbina. Azi se săruta în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, ... Ion Luca Caragiale - Imaginație, stil și clistir Ion Luca Caragiale - Imaginaţie, stil şi clistir Imaginație, stil și clistir de Ion Luca Caragiale D. dr. Petrini-Galatz, luând în stăpânire postul de director general al serviciului sanitar, a înaintat o „Circulară — către domnii medici primari de județe, medici de orașe, medici de spitale, medici de plăși și către toți vetermarii oficiali", pe care n-o putem îndestul recomanda și profanilor iubitori de lecturi interesante. Din această admirabilă circulară rezultă adevăruri nouă, necunoscute până astăzi; astfel, rezultă că: „...preocuparea principală a serviciului sanitar a fost întotdeauna scăderea morbidității și mortalității..." Prin ce însă s-ar putea scăde amorbiditatea și mortalitatea? Nimini n-a știut-o până acuma, nici chiar medicii, nici chiar veterinarii. Astăzi toți o putem ști, toți, chiar medicii, chiar veterinarii. Iată prin ce: „...prin îmbunătățirile zilnice în exigențele igienii..." Care va să zică îmbunătățindu-i exigențele, igiena devine mai ușoară de înțeles de oameni și de vite, și prin urmare mai lesne de practicat. Circulara apoi conține maxime și aforisme filozofice de o profunditate în adevărat clisterică. De exemplu: „...Spre a ajunge să fim utili țării și ... Ion Luca Caragiale - Teatrul național Ion Luca Caragiale - Teatrul naţional Teatrul național de Ion Luca Caragiale De vro câteva zile apar, în unele gazete din capitală, mici notițe despre cele ce se petrec la Teatrul Național; nu tocmai pe scenă, căci stagiunea e închisă, ci prin comitetul teatral și prin gândul direcțiunii. Altfel, daca ne-am găsi în plină activitate teatrală, poate că ziarele nu s-ar ocupa de lucru în sine, afacerea aceasta fiind mai serioasă, cerând mai multă bătaie de cap decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume de rău; adesea, stăruința și patima ce depun în această urmărire sunt explicate și arătate, atât publicului, cât mai ales autorității de la Teatrul Național, ca o pornire răuvoitoare, ca o hotărâre d-a “mâhni degeaba pe bieții actori ș-a descuraja orice entuziasm (!) la cârma Teatrului nostru Naționalâ€�. Dar se uită un lucru: maniacii ăștia, o dată stagiunea închisă, nemaiavând nimic în fața lor ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului Colindele Crăciunului de Alexei Mateevici Frumos mai serbează moldoveanul nostru sărbătorile sfântului Crăciun! Cu vreo două săptămâni înaintea sărbătorilor, prinde a se simte de-acuma în aer suflarea înveselitoare a sărbătorilor. Toți oamenii din sat prind a se găti pentru întâlnirea cuviincioasă și creștinească a Crăciunului. Bărbații, neavând în vreme de iarnă prea mult de lucru, mai umblă pe afară, se mai duc prin ocoluri și prin poieți de mai văd vitele, mai dreg acoperământul de șindilă sau de papură al casei. Femeile mai porăduiesc prin casă, o muruie, o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de obicei numai șed pe prispă la soare, îi ocărăsc pe cei tineri și povestesc fel de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ... Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuț, dar curățel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămășii de coloare ; mănuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu mărturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frică să nu pățim cu el cum mai pățisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalți, care ne-a atacat, și Mișu de frică a fugit și s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârtește bastonul repede) — l-am căutat pe Mișu pân toată grădina, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru OCĂRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru OCĂRA. Psalmii Capitol 69 Psalmii 68 Psalmii Capitol 69 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi amenință apele viața. 2 Mă afund în noroi, și nu mă pot ținea; am căzut în prăpastie, și dau apele peste mine. 3 Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. 4 Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulți decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmași; trebuie să dau înapoi ce n`am furat. 5 Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea, și greșelile mele nu-Ți sînt ascunse. 6 Să nu rămînă de rușine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor! Să nu roșească de rușine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! 7 Căci pentru Tine port eu ocara, și îmi acopere fața rușinea. 8 Am ajuns un străin pentru frații mei, și un necunoscut pentru fiii mamei mele. 9 Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea. 10 Plîng și postesc, și ei mă ocărăsc. ... Iov Capitol 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi aș vorbi eu, de ați fi în locul meu? V`aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5 v`aș mîngîia cu gura, și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6 Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7 Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa! 8 M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică și mă învinuie în față. 9 Mă sfîșie și mă urmărește în mînia Lui, scrîșnește din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se învierșunează cu toții după mine. 11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mînile celor răi. ... Iov Capitol 19 Iov 18 Iov Capitol 19 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Pînă cînd îmi veți întrista sufletul, și mă veți zdrobi cu cuvîntările voastre? 3 Iată că de zece ori m`ați batjocorit; nu vă este rușine să vă purtați așa? 4 Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta. 5 Credeți că mă puteți lua de sus? Credeți că mi-ați dovedit că sînt vinovat? 6 Atunci să știți că Dumnezeu mă urmărește, și mă învelește cu lațul Lui. 7 Iată, țip de silnicie, și nimeni nu răspunde; cer dreptate, și dreptate nu este! 8 Mi -a tăiat orice ieșire, și nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele. 9 M`a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap, 10 m`a zdrobit din toate părțile, și pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac. 11 S`a aprins de mînie împotriva mea, S`a purtat cu mine ca și cu un vrăjmaș. 12 Oștile Lui au pornit deodată înainte, și-au croit ... Psalmii Capitol 44 Psalmii 43 Psalmii Capitol 44 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, și părinții noștri ne-au povestit lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară. 2 Cu mîna Ta, ai izgonit neamuri, ca să -i sădești pe ei, ai lovit popoare, ca să -i întinzi pe ei. 3 Căci nu prin sabia lor au pus mîna pe țară, nu brațul lor i -a mîntuit, ci dreapta Ta, brațul Tău, lumina Feței Tale, pentrucă îi iubeai. 4 Dumnezeule, Tu ești Împăratul meu: poruncește izbăvirea lui Iacov! 5 Cu Tine doborîm pe vrăjmașii noștri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noștri. 6 Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa; 7 ci Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri, și dai de rușine pe cei ce ne urăsc. 8 Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, și pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire). 9 Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de rușine, nu mai ieși cu oștirile noastre; 10 ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmașului, și ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela ... ... prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! 11 Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, pentrucă răsplata voastră este ... ... a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini. 32 Căci va fi dat în mîna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; 33 și, după ce -L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.`` 34 Ei ... Romani Capitol 15 Romani 14 Romani Capitol 15 1 Noi, cari sîntem tari, sîntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi, și să nu ne plăcem nouă înșine. 2 Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora. 3 Căci și Hristos nu Și -a plăcut Lui însuș; ci, după cum este scris: ,,Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut peste Mine.`` 4 Și tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învățătura noastră, pentruca, prin răbdarea și nu prin mîngîierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde. 5 Dumnezeul răbdării și al mîngîierii să vă facă să aveți aceleași simțiminte, unii față de alții, după pilda lui Hristos Isus; 6 pentruca toți împreună, cu o inimă și cu o gură, să slăviți pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. 7 Așa dar, primiți-vă unii pe alții, cum v`a primit și pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu. 8 Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioșia lui Dumnezeu, și să întărească făgăduințele date părinților; 9 și ca Neamurile să slăvească ... ... de voi cari plîngeți acum, pentrucă voi veți rîde! 22 Ferice de voi, cînd oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! 23 Bucurați-vă în ziua aceea, și săltați de veselie; pentrucă răsplata voastră ... Luca Capitol 11 Luca 10 Luca Capitol 11 1 Într`o zi, Isus Se ruga într`un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis: ,,Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.`` 2 El le -a zis: ,,Cînd vă rugați, să ziceți: Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt. 3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi; 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.`` 5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, și n`am ce -i pune înainte;` 7 și dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ,Nu mă turbura; acum ușa este încuiată, copiii mei ... 1 Samuel Capitol 17 1 Samuel 16 1 Samuel Capitol 17 1 Filistenii și-au strîns oștile ca să facă război, și s`au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; au tăbărît între Soco și Azeca, la Efes-Damim. 2 Saul și bărbații lui Israel s`au strîns și ei; au tăbărît în Valea terebinților, și s`au așezat în linie de bătaie împotriva Filistenilor. 3 Filistenii se așezaseră pe un munte deoparte, și Israel pe un munte de cealaltă parte: doar valea îi despărțea. 4 Atunci a ieșit un om din tabăra Filistenilor și a înaintat între cele două oștiri. El se numea Goliat, era din Gat, și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5 Pe cap avea un coif de aramă, și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6 Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7 Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și ferul suliței cîntărea șase sute de sicli de fer. Cel ce -i purta scutul mergea înaintea lui. 8 Filisteanul s`a ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCĂRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru OCĂRA. ... I . Tranz . 1. A mustra , a dojeni cu vorbe aspre de față cu alții ; a certa , a ocărî ... DRĂCUÍ , drăcuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . A ( se ) ocărî ... HULÍ , hulesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva , a ocărî ... MĂSCĂRÍ , măscăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A certa , a ocărî ... deveni obraznic , necuviincios , impertinent ; a - și lua nasul la purtare . 2. Tranz . ( Fam . ) A certa cu vorbe aspre , a ocărî ... OCĂRÂTÓR , - OÁRE , ocărâtori , - oare , adj . ( Înv . ) Care jignește , insultă , ofensează . - Ocărî ... OCĂRÍ vb . IV v . ocărî ... prigoni , a persecuta . 2. ( Pop . ) A izgoni , a alunga . 3. ( Înv . și reg . ) A certa , a ocărî ... și fam . ) A mustra , a dojeni , a certa pe cineva ; a face de rușine ; a ocărî ... sau a lua ) în ( sau la , prin ) tărbacă = a ) a bate zdravăn ; b ) fig . a batjocori , a ocărî |
||