|
|
||
Vezi și:BASCULĂ,
COCOȘ,
CULBUTOR,
CUMPĂNĂ,
DECLIC,
ETRIER,
FOALE,
LEVIER,
MANȘĂ,
MANETĂ,
MANIVELĂ
... Mai multe din DEX...
PÂRGHIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. P?RGHIE, pârghii, s.f. 1. Bară rigidă care se sprijină pe un punct de articulație fix și asupra căreia se exercită o forță activă și o forță rezistentă; bară (de lemn sau de fier) care serveşte la ridicarea sau la mișcarea unei greutăți. 2. Fig. Forță care dă impuls unei activități; punct de sprijin. - Et. nec. Cf. lat. %pergula%.Sursa : DEX '98 PÂRGHIE s. (TEHN.) 1. (înv. și reg.) părângă, (reg.) mătărângă, parmaclâc, (Mold.) tăbârcă, (înv.) mangeal. (\~ de ridicat greutăți.) 2. v. braț. (\~ a unei balanțe.) 3. cârmă, drug, oiște, proțap. (\~ la moara de vânt.) 4. (reg.) pocănea, terteleci. (\~ la joagărul de bușteni.) 5. v. proțap. (\~ la fântână.) 6. (pop.) săgeată. (\~ la leagăn.)Sursa : sinonime pârghie s. f. (sil. -ghi-e), art. pârghia (sil. -ghi-a), g.-d. art. pârghiei; pl. pârghii, art. pârghiile (sil. -ghi-i-)Sursa : ortografic PÂRGHI//E \~i f. 1) Bară mobilă care se poate roti în jurul unei axe imobile sub acțiunea forțelor situate într-un plan perpendicular pe axa de rotație. 2) Par sau drug care, având un punct de reazem, serveşte la ridicarea unei greutăți. 3) Forță care stimulează o activitate. Reforma economică radicală este principala \~ a restructurării. [G.-D. pârghiei; Sil. -ghi-e] /Orig. nec.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PÂRGHIERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PÂRGHIE. Traian Demetrescu - Ziua de mâine Traian Demetrescu - Ziua de mâine Ziua de mâine de Traian Demetrescu ...demain! et puis demain encore, Et puis toujours, demain!... Victor Hugo În lupta cu traiul, săracul când pică Și munca nu-i scoate, nici codrul de pâine, Oftează, dar totuși nădejdea-i rămâne, Nădejdea-i rămâne în ziua de mâine. Tăcut, filozoful, voind să despice Un gînd, o problemă adâncă-nțeleaptă, Ades disperează, de ziua de mâine, Dar ziua de mâine cu-ncredere-așteaptă. Tâlharul din ocnă, sub silnică muncă, În care sămînța durerii culege, Chiar el nu-ncetează cu ziua de mâine, Cu ziua de mâine credința să-și lege. Și ziua de mâine e pârghia-n care Își reazămă omul un astăzi fatal, E veșnic aproape și veșnic departe, Și veșnic departe al liniștii Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act) Mihai Eminescu - Andrei Mureşanu (Tablou dramatic într-un act) Andrei Mureșanu de Mihai Eminescu (Tablou dramatic într-un act) Persoane: MUREȘANU, MORS, GENIUL LUMINEI (Scena înfățișează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de o parte stânci crăpate  unele țepene, altele răsturnate de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În fund se văd ruinele încă fumegânde a unui sat de colibe  risipite ca cuiburi mari în dosul stâncelor. Mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului. Biserica de lemn, cu ferestre mari cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământ de șindrile negre și mucezite. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. Avanscena o cuprinde de-a curmezișul un trunchi răsturnat, putred, pe care Mureșanu șade visător. De tot în fund, codri și munți. Clopotul sună dogit 12 ore. Miezul nopții. În vremea asta se scoală Mureșanu.) Tresare miazănoaptea în inima de-aramă A turnului de piatră. Lin stelele se-nhamă La carul lunei blonde. Prin vămile veciei Nici vremea nu le trece cu visele mândriei, Nici suflete nu intră, nici suflete nu ... ... la suferințe grele, Unind cu ele știrea nimicniciei mele. La ce? Oare un glonte, otrava, un pumnar, Nu sting deopotrivă o lume de amar? O, pârghie a lumii, ce torci al vremei fir, Te chem cu desperare în pieptu-mi  cu delir, Răspunde-mi cine-i suflet al ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi ... prea mi-e bine... Dna Moroi trânti pieptenele pe scânduri, de se sparse în două. Se încordă în lungul trupului și îngheță rigid, ca o pârghie, în dreptul oglinzii. Figura prelungită și galbenă, barba rară și căruntă, ochii albaștri și stinși ai dlui Moroi îmbătrâniră într-o secundă. Acest cap blajin ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Trubadurul Trubadurul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință. "Trubadurul" - cum îl porecliserăm noi - trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă. De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice. De la rontul al doilea înainte, ogoarele se întind verzi, îmbrăcate în orz aspru, trifoi creț și ovăz orbotat cu grăunțe cari se clatină pe firișoare la fitece adiere. Ne-ar fi fost peste poate să mai ascultăm acțiunea pauliană, sărurile cuprului, funcțiile ficatului și perechile de pârghii. Ne înțelegeam instinctiv. O pornire vagă, ne prevestea, dis-de-dimineață, călătorie. Soarele cald de pe cerul limpede, bâzâitul albinelor și tolăneala cățeilor de supt ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PÂRGHIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru PÂRGHIE. ... BASCÚLĂ , bascule , s . f . 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți ( de o sută de ori ) mai mici . 2. Scândură sau pârghie ... roșie dezvoltată , cu cioc ascuțit și cu penele de diferite culori ( Gallus bankiva domestica ) . II. S . n . 1. Ciocănel percutor la armele de vânătoare . 2. Pârghie de comandă a supapei la ciocanele acționate cu aer comprimat sau cu aburi . III. S . m . 1. ( Pop . ) Partea centrală a miezului ... ... CULBUTÓR , culbutoare , s . n . 1. Basculator . 2. Element al mecanismului de distribuție , format dintr - o pârghie ... la un capăt o greutate pentru echilibru și la celălalt o găleată , cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână . 2. Cântar format dintr - o pârghie cu brațe egale și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerelor . 3. Simbol al justiției , reprezentat printr - o balanță ... ... DECLÍC , declicuri , s . n . Dispozitiv format dintr - o pârghie ETRIÉR , etriere , s . n . 1. Piesă în formă de U utilizată pentru asamblarea barelor de tracțiune ale vehiculelor , ca mâner pentru pârghiile de acționare ale întrerupătoarelor electrice etc . 2. Element de armătură transversală care înconjoară armătura longitudinală la construcțiile de beton armat . [ Pr . : - tri - FOÁLE , foale , s . n . 1. Aparat care folosește la comprimarea și la suflarea aerului cu ajutorul unei camere cu burduf de piele cu pereți plisați , acționată prin mânere sau printr - un sistem de pârghii . 2. ( Reg . , fam . ) Abdomen . [ Var . : ( 1 ) foi s . ... LEVIÉR , leviere , s . n . Pârghie ... manșe , s . f . Fiecare din etapele în care se împart unele probe sportive ( de tir , de motociclism etc . ) V. repriză . MÁNȘĂ^1 , manșe , s . f . Pârghie ... MANÉTĂ , manete , s . f . Mică pârghie ... MANIVÉLĂ , manivele , s . f . Pârghie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||