PĂLĂVRĂGIT - Definiția din dicționar

Vezi și forma bază: PĂLĂVRĂGI

Vezi și:PĂLĂVRĂGEALĂ, COTCODĂCI, PĂLĂVRĂGI, PALAVRAGI, TĂIFĂSUI, TĂLĂLĂI, ZĂGRĂI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PĂLĂVRĂGIT: PALAVRAGIT.

PĂLĂVRĂGIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PĂLĂVRĂGÍT s.n. (Rar) Pălăvrăgeală. - V. pălăvrăgi.

Sursa : DEX '98

PĂLĂVRĂGÍT s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă -lungă, vorbă -reț.

Sursa : sinonime

pălăvrăgít s. n. (sil. -vră-)

Sursa : ortografic

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru PĂLĂVRĂGIT

Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru PĂLĂVRĂGIT.

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară â€” ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul â€” plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ...

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II â†’â†’ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂLĂVRĂGIT

Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PĂLĂVRĂGIT.

PĂLĂVRĂGEALĂ

... PĂLĂVRĂGEÁLĂ , pălăvrăgeli , s . f . Faptul de a pălăvrăgi ; vorbărie , trăncăneală , flecăreală , pălăvrăgit . [ Var . : palavrageálă s . f . ] - Pălăvrăgi

COTCODĂCI

... ouat ) ; a cotcorozi . 2. Intranz . și tranz . Fig . ( Despre oameni ) A vorbi fără rost ; a trăncăni , a pălăvrăgi

PĂLĂVRĂGI

PĂLĂVRĂGÍ , pălăvrăgesc , vb . IV . Intranz . A spune lucruri fără importanță , a vorbi mult și fără rost ; a flecări , a trăncăni . [ Var . : palavragí vb .

PALAVRAGI

... PALAVRAGÍ vb . IV . v . pălăvrăgi

TĂIFĂSUI

... vb . IV . Intranz . A vorbi cu cineva mult și cu familiaritate despre lucruri minore ; a sta la taifas , a pălăvrăgi

TĂLĂLĂI

... TĂLĂLĂÍ , tălălăiesc , vb . IV . Intranz . 1. A vorbi mult și fără rost ; a pălăvrăgi , a flecări . 2. A merge încoace și încolo , pășind fără siguranță ; a hoinări , a vagabonda . - Formație onomatopeică ...

ZĂGRĂI

... ZĂGRĂÍ , zăgrăiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A vorbi mult , a trăncăni , a pălăvrăgi

A r c h e u s . r o