|
|
||
|
Vezi și:PRIN,
INTRA,
ÎNCĂPEA
... Mai multe din DEX...
PĂTRUNDE (ÎN, PRIN) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PĂTRUNDE (ÎN, PRIN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 269 pentru PĂTRUNDE (ÎN, PRIN). ... urși, cel puțin. Ce? nu-s și eu om ca dânșii? Dar pănă când s-ajung să mă măsur cu urșii care nu prea foiau prin vecinătate, mă hotărâi să merg la viclenele rațe ce în adevăr foiau în stuhul de pe iaz. Nici o îndoială nu aveam că n-am să mă întorc cu torba plină. Ce-i o rață pe lângă un ... lei, îmi făcui curaj și plecai înainte. Prin grădină trecui cu pași bărbătești, deși copacii îmi păreau mai nalți decât de obicei, iar când ajunsei în câmpul gol care se întindea nesfârșit spre orizon, amestecându-se cu întunericul, simții că mi se moaie inima. Atunci îmi adusei aminte că drumul meu ... cu toată strălucirea unui stăpânitor al pământului, cântecul lor se opri tot atât de năprasnic precum începuse, ș-atunci balta deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau în cercuri mari deasupra apei, găinușile sprintene săreau de pe un nufăr pe nufăr, stoluri de grauri se zburătăiau prin stuh, făcându-și spaimă de vântul ce cânta ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei ... Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i ... ndrept, colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adânci, ce înmormântă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lume risipiți, sub stânci ce pică Izvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite. Pe porți sunt stihuri scrise-n limbi de maur Iar căile-s cu marmură podite Și fără ... Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir ... Vasile Alecsandri - Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir de Vasile Alecsandri În sfârșit, iată o carte bine alcătuită, bine tradusă și bine tipărită! o carte ce mulțumește mintea prin tablourile satirice și prin duhul filozofic care cuprinde; o carte ce încântă auzul prin armonia versurilor și prin bogăția stilului adevărat românesc; o carte ce desfătează vederea prin frumusețea formatului și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite ... e adresată către muza poetului și, cu toate că este o imitație despre Satira lui Boileau către muza sa, dar se deosebește ca și celelalte prin idei ghimpoase și prin versuri bine întocmite, ce cuprind totodată și îndreptarea autorului, și defăimarea năravurilor rele. Însă bucata prin care Cantemir s-a ridicat la cea mai naltă treaptă în arta satirei și prin care s-a încoronat de laurii lui Pers, Iuvenal, Orațiu și Boileau este Satira V. E cu neputință a arăta năravurile ... mare. Ele, afară de însușirile poetice de care sunt pline, au întreita calitate de a înfățișa portreturi vii, de a lovi Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în tonuri de aur, pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor să sărute florile și să fugă, iar florile înșelate să plece în urmă-i capul și să plângă, cu lacrimi de rouă... și-mi umflai mantaua de-o aripă, o târâii până dincolo de țara neagră a ... îmbălsămată a florilor, mai țârâiau a arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... acea epocă. Firește că o asemenea înrudire sufletească între lirismul poetului și poeziile populare culese de el nu l-ar fi îndreptățit niciodată să introducă în ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... de-a morții-mi sântă oră V-am adunat, pe-al vieții-mi mintos areopag. De-acolo de-unde râuri spumoase se coboară În umbra-ntunecoasă a codrilor de fag, Pe muntele gigantic ce fruntea și-o strecoară Prin nori până la soare  trăiește-un bătrân mag. Când încă eram tânăr, el tot bătrân era: Al vremilor curs vecinic nu-l poate turbura ... răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea? E-acel trandafir roșu, ce mut-duios-uimit Lucește-un gând de aur deasupra-mi în zenit? Un om se naște  un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în corpul lui de lut, A gândurilor aripi în om el le întinde Și pune graiul dulce în pieptul lui cel mut. O candelă a vieții, de cer steaua depinde Și îmblă scriind soartea a omului născut. Când moare ... orb, De îngeri suflete-albe văzându-l se coloră Și ochii lor albaștri privirea lui o sorb; Plecând spre pământ ochii ei timizi se-namoră În pământești ființe cu fragedul lor corp, Și prin Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea ... de îngeri coborâți din nouri cu aripile ascunse sub stofele bogate ale rochiiÂlor și horbotelor de mătase. Ele abia atingeau cu piciorușele lunecosul parchet. În coafurile lor străluceau diamante, care pare că, trecând prin bolta cerească, se aninaseră în mândul lor păr ca stele din cortegiul nopții. Iată, gândeam eu privindu-le, aici este lumea unde femeia împărățește, unde ea ca o zeiță în ... că balurile, cu legioanele lor de silfide înarÂmate cu toate atributele cochetăriei și ale frumuseții, sunt cele mai periculoase și molipsitoare pentru inimile necălite în realism. La baluri se zămislesc pasiuni nenumărate în comparație cu viața retrasă a asiaților poligami, la care femeia, fiind robită și ascunsă, nu poate inspira sau cuceri prin amor pe altul, decât pe stăpânul său. Deci este oare nimerită ideea poligamă de a paraliza această universală îndemnare spre amor, această ispită ... l-a schimbat pe cel ceresc, și șarpele alegoric a fost demonul voluptății, care, intrând în rai, a cucerit prin nectarul său toate ființele ce locuiau acolo. II Așa meditam eu, când din constelațiunea frumusețelor acelui bal s-a desprins steaua vieții mele ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu ... chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d-l Stavrache a ghicit bine. Strigând: "Numaidecât!" aprinde lampa și merge să deschiză. În adevăr, sunt vreo douăzeci de voluntari tineri, claie peste grămadă, în câteva trăsuri, conduși de un ofițer și doi sergenți rezerviști către Dunăre - la război. Poposesc două-trei ceasuri aci, să odihnească și caii; despre ziuă ... multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi. * De mult nu se mai pomenea acum în ... Mihai Eminescu - În liră-mi geme și suspin-un cânt ... Mihai Eminescu - În liră-mi geme şi suspin-un cânt În liră-mi geme și suspin-un cânt de Mihai Eminescu În liră-mi geme și suspin-un cânt, Căci eu îmi vărs acum veninu-n vânt. Prin minte-un stol de negre gânduri trec: Spre casa cea din patru scânduri plec, Gemând, plângând eu fruntea pun pe mâni, Se rumpe suflet, mi ... încet-încet. Și orice vis, orice dorinț-a mea Eu singur le-am înfrânt încet-încet. Săgeata doar a crudului amor În suflet mi-o împlânt încet-încet Și simt veninul pătrunzând adânc... Cu sângele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne decât să pornesc Spre ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor ... prin urmare, în toată directia de astăzi a culturii noastre, este neadevărul, pentru a nu întrebuința un cuvânt mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pănă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public. Cufundată până la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin ... quomu ari, asi secili etc. etc." Și, astfel, gramatica română începe cu o falsificare a filologiei. O repețim: ceea ce surprinde și întristează în aceste producte nu este eroarea lor în sine, căci aceasta se explică și uneori se justifică ... umezit, Fața-i sarbădă, senină, Și pre luciu cînd a stat Cu blîndețe-a cuvîntat : „Tu, ce astăzi ai pătruns În a noastră adîncime, Nu știi că viu n-a agiuns Îndărăpt în lume nime, Cel ce de ursită-mpins, În aist fund s-a deștins ? Dar fiindcă-n corpul tău Curge-a bunilor mei sînge, Că cel ce cu Domnul-zeu ... Ș-a serbi mărirea sa. Nime din alți muritori Nu putu la noi să vie ; Le era crim fiorătoriu A calca în săhăstrie ; Moartea îl amenința Pe-un bărbat ce cuteza. Atunci, de la răsărit, Păgîni, barbari, cu cruzime, În Moldova a venit, În atîta, zău, cîtime, Că mai lesne ni era Frunzele a număra. De cuțitul stîrpitoriu Zăcea-n țară stoluri crunte, Numai omul fugătoriu Adăpost ... înfiorători. Ca porumbul spăimîntat, Cînd de uliul se vînează, Sub aripi, spre-a fi scapat, Ale mamei tupilează, Așe toate ni-am văzut În genunchi, sub crucei scut. «Doamne, zis-am, de nu-i vra Să ni mîntui Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PĂTRUNDE (ÎN, PRIN)Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru PĂTRUNDE (ÎN, PRIN). ... ce -i ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe întindere de aproape o jumătate de pogon de pămînt. 15 A intrat groaza în tabără, în țară și în tot poporul; straja și chiar și prădătorii s`au spăimîntat; țara s`a îngrozit. Era groaza... lui Dumnezeu. 16 Străjerii lui Saul, cari ... în muntele lui Efraim, aflînd că Filistenii fugeau, au început să -i urmărească și ei în bătaie. 23 Domnul a izbăvit pe Israel în ziua aceea, și lupta s`a întins pînă dincolo de Bet-Aven. 24 Ziua aceea a fost obositoare pentru bărbații lui ... a zis: ,,Să ne apropiem aici de Dumnezeu``. 37 Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: ,,Să mă pogor după Filisteni? Îi vei da în mînile lui Israel?`` Dar în clipa aceea nu i -a dat niciun răspuns. 38 Saul a zis: ,,Apropiați-vă aici, toate căpeteniile poporului; căutați și vedeți ... oștirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51 Chis, tatăl lui Saul, și Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel. 52 În ... ... Domnul Dumnezeu: ,,Văitați-vă!... Nenorocită zi! 3 Căci se apropie ziua, se apropie ziua Domnului, zi întunecoasă: aceasta va fi vremea neamurilor. 4 Sabia va pătrunde în Egipt, și în Etiopia va fi groază, cînd vor cădea morții în Egipt, cînd i se vor ridica bogățiile, și i se vor răsturna temeliile. 5 Etiopia, Put, Lud, toată Arabia, Cub, și fiii țării unite cu ... pînă la Siene vor cădea loviți de sabie, zice Domnul Dumnezeu.` 7 ,Vor fi pustiiți între alte țări pustiite, și cetățile lui vor fi nimicite în mijlocul altor cetăți nimicite. 8 Și vor ști că Eu sînt Domnul, cînd voi pune foc în Egipt, și cînd toți sprijinitorii lui vor fi zdrobiți. 9 În ziua aceea niște soli se vor duce din partea mea cu corăbiile să turbure Etiopia în liniștea ei; și -i va apuca spaimă mare în ziua Egiptului; căci iată că lucrurile acestea se întîmplă!` 10 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Voi pierde mulțimea Egiptului, prin mîna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 11 El și poporul lui cu el, cel mai grozav dintre popoare, vor fi trimeși să nimicească țara. Vor scoate ... ... acolo îți aduci aminte de sfîrșitul oricărui om, și cine trăiește, își pune la inimă lucrul acesta. 3 Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feței inima se face mai bună. 4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5 Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului de cît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6 Căci rîsul celor fără minte este ... este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înțelepciune întrebi așa ... una și pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, și este cîte un nelegiuit, care o duce mult în ... ... Eufrat), adică pe împăratul Asiriei cu toată puterea lui; pretutindeni el va ieși din albia lui, și se va vărsa peste malurile lui; 8 va pătrunde în Iuda, va da peste maluri, va năvăli, și va ajunge pînă la gît. Iar aripele întinse ale oastei lui vor umplea întinderea țării tale, Emanuele ... case ale lui Israel, un laț și o cursă pentru locuitorii Ierusalimului! 15 Mulți se vor poticni, vor cădea și se vor sfărîma, vor da în laț și vor fi prinși.`` - 16 ,,Învelește această mărturie, pecetluiește această descoperire, între ucenicii Mei.`` 17 Eu nădăjduiesc în Domnul, care Își ascunde Fața de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea. 18 Iată, eu și copiii pe cari mi i -a dat Domnul, sîntem niște semne și niște minuni în ... vii? 20 La lege și la mărturie!`` Căci dacă nu vor vorbi așa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta. 21 El va pribegi prin țară, apăsat și flămînd, și, cînd îi va fi foame, se va mînia, și va huli pe Împăratul și Dumnezeul lui, apoi fie că va ... ochii în ... Iov Capitol 41 1 Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să -i legi limba cu o funie? 2 Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca? 3 Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4 ... capul cu căngi? 8 Ridică-ți numai mîna împotriva lui, și nu-ți va mai veni gust să -l lovești. 9 Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, și cazi la pămînt! 10 Nimeni nu este atît de îndrăzneț ca să ... mai vorbesc iarăș de mădularele lui, și de tăria lui, și de frumusețea întocmirii lui. 13 Cine -i va putea ridica veșmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui? 14 Cine va putea deschide porțile gurii lui? Șirurile dinților lui cît sînt de înspăimîntătoare! 15 Scuturile lui mărețe și puternice, sînt ... ca dintr`un vas care fierbe, ca dintr`o căldare fierbinte. 21 Suflarea lui aprinde cărbunii, și gura lui aruncă flacări. 22 Tăria lui stă în grumaz, și înaintea lui sare groaza. 23 Părțile lui cele cărnoase se țin împreună, ca turnate pe el, neclintite. 24 Inima lui este tare ca ... ... oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului și țara lui, cum am pedepsit pe împăratul Asiriei. 19 Voi aduce înapoi pe Israel în pășunea lui; va paște pe Carmel și pe Basan, și își va potoli foamea pe muntele lui Efraim și în Galaad. 20 În zilele acelea, în vremea aceea, -zice Domnul-se va căuta nelegiuirea lui Israel, și nu va mai fi, și păcatul lui Iuda, și nu se va mai găsi ... deschis casa de arme, și a scos din ea armele mîniei Lui; căci aceasta este o lucrare a Domnului, Dumnezeul oștirilor, în țara Haldeilor.`` 26 ,,Pătrundeți din toate părțile în Babilon, deschideți -i grînarele, faceți-le niște mormane ca niște grămezi de snopi, și nimiciți-le. Nimic să nu mai rămînă din el! 27 Ucideți ... de ei! Căci le -a venit ziua, vremea pedepsirii lor! 28 Ascultați strigătele fugarilor, ale celorce scapă din țara Babilonului, ca să vestească în Sion răzbunarea Domnului, Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru Templul Său! 29 Chemați împotriva Babilonului pe arcași, voi toți cari încordați arcul! Tăbărîți în ... ... a plecat în jos, și scria cu degetul pe pămînt. 7 Fiindcă ei nu încetau să -L întrebe, El S`a ridicat în sus, și le -a zis: ,,Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintîi cu piatra în ea.`` 8 Apoi S`a plecat iarăș, și scria cu degetul pe pămînt. 9 Cînd au auzit ei cuvintele acestea, s`au simțit ... Mine; Tatăl nu M`a lăsat singur, pentrucă totdeauna fac ce -I este plăcut.`` 30 Pe cînd vorbea Isus astfel, mulți au crezut în El. 31 Și a zis Iudeilor, cari crezuseră în El: ,,Dacă rămîneți în cuvîntul Meu, sînteți în adevăr ucenicii Mei; 32 veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face slobozi.`` 33 Ei I-au răspuns: ,,Noi sîntem sămînța lui Avraam, și n ... 44 Voi aveți de tată pe diavolul; și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El dela început a fost ucigaș; și nu stă în adevăr, pentrucă în el nu este adevăr. Oridecîteori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii. 45 Iar pe Mine, pentrucă spun adevărul Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂTRUNDE (ÎN, PRIN)Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PĂTRUNDE (ÎN, PRIN). PRIN prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva ) Lumina trece prin geam . 2. ( Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune ) În , pe undeva . Se ascund prin văgăuni . II. ( Introduce un complement circumstanțial instrumental ) Cu . . . , cu ajutorul . . . , pe calea . . . , utilizând . Se înțeleg prin soli . III. ( Introduce un complement circumstanțial modal , în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele " a începe " și " a sfârși " ) Autorul începe prin a - și expune planul . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În . . . , în cursul . . . , în timpul . . . Tresare prin somn . V. ( Precedat de prep . " de " , formează loc . prep . prin care se exprima timpul , locul aproximativ ) De prin iulie . De prin pădure . [ Var . : ( reg . ) pân , pin prep . ] - Pre ^2 + în ... a se înscrie , a fi admis într - o organizație , într - o asociație etc . II. ( Despre lucruri , fenomene , idei etc . ) 1. A pătrunde , a se înfige , a se băga ; a străbate . Acul intră în pânză . Lumina intră pe fereastră . 2. Fig . A - și face loc , a se strecura ; a ajunge în . . . 3. A avea loc ; a încăpea . Cartea intră în servietă . 4. ( Despre materiale ) A fi necesar , a trebui într - o anumită proporție spre a realiza un anumit produs ... acest palton intră stofă multă . 5. ( În expr . ) A intra la spălat = ( despre țesături sau obiecte textile ) a - și micșora dimensiunile prin spălare . A intra la apă = a ) ( despre țesături sau obiecte textile ) a - și micșora dimensiunile la muierea în apă ; b ) ( despre oameni ) a ajunge într - o situație neplăcută , grea . 6. ( Despre o lege , un pact etc . ; în expr . ) A intra în ... ... ÎNCĂPEÁ , încáp , vb . II . Intranz . 1. A fi cuprins într - un spațiu . 2. ( Fam . ; în construcții negative , urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A se împiedica de cineva , a fi nemulțumit , stingherit de prezența cuiva sau a ceva . 3. A ... a străbate , a pătrunde pe undeva . 4. ( În expr . ) A încăpea pe mâna ( sau pe mâinile ) cuiva = a ajunge în |
||