Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul PAPURA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PAPURĂ

  Vezi și:PĂPURIȘ, PAPORNIȚĂ, ÎMPĂPURI, COȘNIȚĂ, ȘOVAR, ȘTERGĂTOR, CHIȚIBUȘAR, COȘ, COȘCIUG, COȘCOV, COCIOC ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PAPURA: PAPURĂ.

 

PAPURA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PÁPURĂ, (rar) papuri, s.f. Grup de plante erbacee acvatice, cu tulpina înaltă, neramificată, cu frunze lungi și înguste, cu flori unisexuate, care crește în locuri mlăștinoase (Typha); plantă care face parte din acest grup; p. restr. frunzele acestor plante, din care se fac rogojini, coșuri etc. - Lat *papura.

Sursa : DEX '98

 

PÁPURĂ s. v. pipirig.

Sursa : sinonime

 

PÁPURĂ s. 1. (BOT.; Typha) (reg.) bățea, berbecuț, bucșău, culm, rogoz, șovar, (Transilv. și Maram.) spetează, (Maram.) spetie. 2. v. stuf.

Sursa : sinonime

 

pápură s. f., g.-d. art. pápurii; pl. pápuri

Sursa : ortografic

 

PÁPUR//Ă \~i f. Plantă erbacee acvatică, cu tulpină erectă neramificată, cu inflorescențe cilindrice terminale și cu frunze lungi liniare, din care se împletesc diferite obiecte (coșuri, rogojini etc.); șovar. * A căuta nod în \~ a căuta părți negative acolo unde ele nu există. /<lat. papura

Sursa : NODEX

 

pápură, pápure, s.f. (înv.) 1. țesătură cu fir. 2. pernă.

Sursa : arhaisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PAPURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru PAPURA.

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... 6.7 SCENA VII 6.8 SCENA VIII 6.9 SCENA IX 6.10 SCENA X 6.11 SCENA XI 6.12 SCENA XII PERSONAJELE PAPURĂ-ÎMPĂRAT SÂNZIANA PÂRLEA-VODĂ LĂCUSTĂ-VODĂ PĂCALĂ TÂNDALĂ BABA RADA ZMEUL ZÂNA-LACULUI ZÂNA-CODRULUI STATU-PALMĂ-BARBĂ-COT IARNA CRIVĂȚUL ZORILĂ MURGILĂ DASCĂLUL MACOVEI ... Sărmanul! e și mai slab și mai flămând decât dânsul. TOMA: Halal de el!... Vrea să zică, tot mai bine la noi, în țara lui Papură-Împărat, deși se spune că împăratul nostru e cam șovăi, șovăi... ca numele lui. MACOVEI: Tacă-ți gura, lehăule!... nu te-atinge de mai-marele ...

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

... apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ție-o cuvântare În această chestie. Dar broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze Și din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lișițele-ncep să strige Ca de mama focului. Cocostârci, pe catalige, Vin la fața locului. Un țânțar, nervos și foarte ...

 

Vasile Alecsandri - Baba Cloanța

... fuior. Fuge baba despletită, Ca vârtejul fioros, Sus, pe malul lunecos, Și-n tăcerea adâncită Satan urlă furios. Mii de duhuri ies la lună, Pintre papură zburând, Și urmează șuierând, Baba Cloanța cea nebună Care-aleargă descântând. Codrul sună, clocotește De-un lung hohot pân' în fund. Valea, dealul îi răspund ...

 

Alexandru Macedonski - Stepa

... cutează preursirile să-nfrunte. Liberat de-orășenismul subțiatelor simțiri, Diezată nu mai țipă nici o voce pătimașă, Stepa, stepa se îmbracă cu solare răzlățiri. Verdea papură vuiește pe câmpia uriașă Flori albastre și flori roșii, libelulă și țânțar, Scânteiază ca-ntr-un cântec de idilă drăgălașă,     Și întinderea sclipește, și sunt ...

 

George Topîrceanu - Broaștele

George Topîrceanu - Broaştele Broaștele de George Topîrceanu Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă. Buchetele de trestii dormeau cu foșnet lin. Era o lună plină în fiecare baltă, Și-n fiecare undă o piatră de rubin. Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val, Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal. Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii, Iar papura, mișcată în treacăt de zefiri, Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii, Prin pânza de lumină a undelor subțiri. Și broaștele semețe cântau cu glasuri multe Pe când, din înălțime, privindu-și fața-n lac, Un nour singuratic stătea uimit s-asculte Cum bat ca toaca toate și-o clipă toate tac. Se ridicau departe prelungi bătăi din palme Și note-adânci de flaut ieșeau de jos, din stuh. Părea că lapidează tăcerea nopții calme O grindină de note zvârlite în văzduh. Și cum deasupra apei s-amestecau întruna Umplând singurătatea de freamăt viu, părea Că toate laolaltă apostrofează luna. Că fiecare broască se ceartă cu o stea. Erau ocări în larma lunaticei orchestre Și rugă arzătoare în tainicul ei zvon. Spuneau ...

 

Gheorghe Asachi - Sirena lacului

Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina a stătut Și, uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt Și a zis acest cuvînt : „Voi, ce-n ist palat undos Locuiți, o, surioare, Bocetul meu cel duios Ascultați ș-a mea plînsoare ! Cel ce-amorul mi-a giurat, Aleu, azi m-a îngînat. Pe al nostru domnișor Am iubit cu duioșie, Trainic mi-a giurat amor, Că m-a lua de soție ; Dar credința a calcat. De soț ala ș-a luat. Fie deci el fericit C-o mai nobilă soție, Ce ambiți-a sortit, Dar la mine să nu vie, Să derîdă-acum și ea Plînsul și durerea mea ! Pentru-o fată ce-a perdut Fericirea-n ...

 

Mihai Eminescu - Când privești oglinda mărei

Mihai Eminescu - Când priveşti oglinda mărei Când privești oglinda mărei de Mihai Eminescu Când privești oglinda mărei,        Vezi în ea Țărmuri verzi și cerul sărei,        Nor și stea. Unda-n plesnetul ei geme        Și Eol Sună-n papura ce freme        Barcarol. Un minut dacă te-i pierde,        Tu, măcar, Sub noianul mării verde        Și amar, Colo-n umeda-i pustie,        Ca-n sicriu, Te-ai simți pe vecinicie        Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită        Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită        Dulce vis, Și al luncei vânt de vară        Călduros Cântă-n lira mea amară        Lănguros. De-ai pătrunde c-o privire        Al meu sân, Să vezi marea-i de mâhnire        Și venin, Ai cunoaște-atuncea bine        Traiul meu: Suflet mort, zâmbiri senine ­        Iată

 

Mihai Eminescu - Când privești oglinda mării

Mihai Eminescu - Când priveşti oglinda mării Când privești oglinda mărei de Mihai Eminescu Când privești oglinda mărei,        Vezi în ea Țărmuri verzi și cerul sărei,        Nor și stea. Unda-n plesnetul ei geme        Și Eol Sună-n papura ce freme        Barcarol. Un minut dacă te-i pierde,        Tu, măcar, Sub noianul mării verde        Și amar, Colo-n umeda-i pustie,        Ca-n sicriu, Te-ai simți pe vecinicie        Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită        Un surâs, Vezi pe fruntea-mi liniștită        Dulce vis, Și al luncei vânt de vară        Călduros Cântă-n lira mea amară        Lănguros. De-ai pătrunde c-o privire        Al meu sân, Să vezi marea-i de mâhnire        Și venin, Ai cunoaște-atuncea bine        Traiul meu: Suflet mort, zâmbiri senine ­        Iată

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... de lucru, mai umblă pe afară, se mai duc prin ocoluri și prin poieți de mai văd vitele, mai dreg acoperământul de șindilă sau de papură al casei. Femeile mai porăduiesc prin casă, o muruie, o dau cu var, trag brâie frumoase pe dinafară și pe dinlăuntru. Chiar bătrânii, care de ...

 

Mihai Eminescu - Codru și salon

Mihai Eminescu - Codru şi salon Codru și salon de Mihai Eminescu I Zadarnic fete mândre zâmbind cutreier sala Și muzică-i și visuri și farmec îndelung. În ochii unui tânăr sădită e răceala Și note cât de blânde în inimă-i n-ajung. Amicul cel de-o vrâstă păharul lui îl împle Și-l cheamă și pe dânsul la masa unde beu; Pe mânile-amândouă el ține a lui tâmple, Se uită pe fereastă cum ninge-ncet... mereu. Se uită cum omătul copaci și case-ncarcă, Cum vântul farmă ramuri zvârlindu-le-n ferești, Atunci i se năzare un vis frumos... și parcă Revede tinerețea-i cu ochii sufletești. Colo în depărtare e valea lui natală, Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund, Unde izvoară albe murmură cu sfială Și scapăr-argintie lovindu-se de prund. Ar vrea ca să mai vadă colibele de paie Prin stânce încuibate, ce mai că se prăval, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se ridica prin codri din fruntea unui deal. Să aib-ar vrea colibă de trestii, mititică, În ea un pat de scânduri, mușchi verde de covor, Din pragu-i să se uite la munte cum ...

 

Mihai Eminescu - Satira IV

Mihai Eminescu - Satira IV Satira IV de Mihai Eminescu Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dând atâta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scânteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stâncă, vârf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie, Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită, somnoros suspin-un grier... E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul... Singur numai cavalerul suspinând privea balconul Ce-ncărcat era cu frunze, de îi spânzur prin ostrețe Roze roșie de Șiras și liane-n fel de fețe. Respirarea cea de ape îl îmbată, ca și sara; Peste farmecul naturii dulce-i picură ghitara "O, arată-mi-te iară-n haină lungă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PAPURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru PAPURA.

PĂPURIȘ

... PĂPURÍȘ , păpurișuri , s . n . Loc acoperit cu papură ; desiș de papură ; păpuriște . - Papură

 

PAPORNIȚĂ

... PAPÓRNIȚĂ , papornițe , s . f . 1. ( Reg . ) Coș împletit din papură ; p . gener . coș . 2. ( Rar ) Sticlă îmbrăcată în papură . - Papură

 

ÎMPĂPURI

... ÎMPĂPURÍ , împăpuresc , vb . IV . Tranz . A astupa cu papură interstițiile unui vas cu doage . - În + papură

 

COȘNIȚĂ

... CÓȘNIȚĂ , coșnițe , s . f . 1. Coș ^1 mic de nuiele sau de papură , folosit la târguieli . 2. Stup făcut din papură

 

ȘOVAR

... fructe în formă de măciucă ( Sparganium ramosum ) ; b ) plantă erbacee din familia gramineelor , cu paiul subțire și aspru , cu flori mici , verzi ( Poa trivialis ) ; c ) papură

 

ȘTERGĂTOR

... ȘTERGĂTÓR , - OÁRE , ștergători , - oare , subst . 1. S . f . Bucată de covor sau împletitură de papură , de sfoară , de material plastic etc . , pe care își șterge cineva picioarele la intrarea în casă . 2. S . f . ( Reg . ) Prosop . 3. S . n . , s ...

 

CHIȚIBUȘAR

... Persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri , de mărunțișuri , care face mici șmecherii . 2. Persoană care dă importanță fleacurilor ; persoană care caută nod în papură

 

COȘ

... a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri , s . n . 1. Obiect de diferite forme , făcut dintr - o împletitură de nuiele , de papură , de rafie etc . , cu sau fără toarte , care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte ; coșarcă . 2. Unealtă de pescuit de formă ovală , cilindrică ...

 

COȘCIUG

... COȘCIÚG , coșciuge , s . n . 1. Sicriu . 2. ( Reg . ) Coșniță de papură

 

COȘCOV

... pe sub rădăcini , unde se ascund și unde trăiesc peștii și racii . 3. S . f . Nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și papură

 

COCIOC

... COCIÓC , cocioace , s . n . 1. Nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și de papură ( care formează mici insule plutitoare ) . 2. Baltă mică , izolată , în regiunea inundabilă a unei ape curgătoare , care nu - și poate împrospăta apa . [ Pl ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...