|
|
||
|
PARTEA DIN FATA A CALULUI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PARTEA DIN FATA A CALULUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 218 pentru PARTEA DIN FATA A CALULUI. Constantin Negruzzi - Parte întăi ... Constantin Negruzzi - Parte întăi Parte întăi de Constantin Negruzzi Tu vrei, iubita me prietină, să-ți fac prescriire rătăcirilor tinereții mele, orișicât ar fi ea de neplăcută; ceea ce tu ... și voloaci, pe care maică-me nu îl mai măre, măcar că țânĂ© un pansion de copile a megieșilor. Ei avusăsâ mulți copii din care numai eu rămăsăsâm. Educație me pănâ la vârsta de 14 ani au fost din celi mai proaste. A ceti, zicând a sloveni, a feșteli hârtii și a coasă îndestul de rău ... de voiem să întru în slujbă? La cari i-am răspuns, închinându-mă, ce voiam. Adivărat, au zis ea, venisăm aici ca să caut o fată... Socotesc că dumta ești bună.. . Fisiognomie dumitale nu mai are trebuință de chezășii.. . Căci, draga me, trebui tare să iei sama, Londra îi un loc ... Chipul locului, gustul și curățăneia mobililor nu au micșorat ideea ce bună ce luasâm pentru locul meu. Nu mă îndoiem că nu eram într-una din casile celi mai cinstite. îndată ce am intrat, stăpâna me au început întru a-mi zici că socotința sa era ca noi să ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului ... lega Ș-apoi tainic ea le da Unei roabe mândruliță Să le ducă la portiță. Voinicelul greu ofta, Perișorul săruta Și din gură cuvânta: ,,Tu, fată-a cadiului, Surioara crinului! Ghelai, ghelai pân colea Ca să-mi dai o floricea, Dar mi-o dă cu mâna ta, Ca să ... cadiului Din satul Odriului Bujorică se făcea Ș-o garoafă culegea O garoafă ca și ea, Apoi singură-o ducea Celui mândru Novăcel, Avere-ar parte de el! Feciorașul se pleca, De mijloc o apuca, La sânu-i o ridica Și la fugă se-arunca, Și din fugă-o dezmierda, Mii de sărutări îi da. Iar cea roabă medioară Și de minte cam ușoară Spaimă singură-și făcea Și-ntr-un suflet ... Stai, cuscre cadiule, Să ne-ascultăm vorbele, Că junii fac certele Și bătrânii pacele!" ↑ Comănacul e coifură călugărească. Este de crezut că bătrânul Novac din această baladă nu e tot acela din balada precedentă, căci nu se potrivește comănacul său cu hainele novăcești și cuca viteazului ostaș și prieten al domnului Mihai Viteazul. ↑ Cadiu, cuvânt turcesc ... însemnează judecător. ↑ Din Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele ... siriman. Adecă, de! nimeni nu știa ce vierme îl rodea la inimă și pe dânsul. Ar fi dorit, boieri d-voastră, să aibă și o fată barim, la atâția feciori. Și mai una, și mai alta, dete Dumnezeu în cele din urmă de i se împlini și această poftă a inimei: nevasta lui, împărăteasa, rămase grea și peste nouă luni făcu o fată, frumoasă, de seamăn pe lume n-avea. De unde se aștepta acum împăratul ca să fie pe deplin fericit, ași! unde? iaca se adeveri și ... zi îi zise să bage de seamă în trei zile d-a rândul cum îi dorm copiii. Trecând cele trei zile filosoful veni din nou. Împăratul îi spuse că băieții dormeau care cu mâinile dasupra capului, care întrÂo parte, care cu mâinile pe piept, și care pe spate și cu mâinile pe lângă dânșii, iar fata doarme pe brânci, ori strânsă făcută ghem, sau ... ți mai și rămâie. Și scoase de-i mai dete o giuvaierica. A treia zi găsiră și pisica moartă. - Să te duci, fetico, din ... George Coșbuc - Fata craiului din cetini ... Dar pentru ce te tulburi și te ferești de mine?... Căci măcar eu-s bătrână, dar sfatu mi-e frumos; Pe mulți viteji cu sfatul din pacoste i-am scos Și poate-acum și ție vrun sfat să-ți dau! Răspunde, Din care parte-a lumii grăbești și până unde? Voinic-Zorilă însă n-ascultă-al ei cuvânt, Ci-ncalecă și-aleargă precum aleargă-n vânt O ... Degeaba tu, Zorilă, porți nume de voinic!... Acuma Grangur iese, la staule grăbește Și-alege-un șoim, a cărui copită strălucește De-argintul din potcoavă; apoi blândul fecior Încalecă și pleacă cu gânduri și cu dor Să capete pe fata crăiască de soție: Pe fată de-o câștigă, câștigă-o-mpărăție! Trecut-a munți și dealuri și culmi a străbătut, Prin șepte țări de-a ... dalba Viorică, Bujor de primăvară, cu ochi de brebenei; S-arăt că eu-s pe lume mai mult ca frații mei! Dar n-am un cal de seamă, precum aș vre să fie; Oh, dă-mi, înalte tată, un cal năzdrăvan mie, Dă-mi Cal-Vestit-din ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului ... Aida-de, dacă n-a dat Dumnezeu până acum, nu mai dă de-aci înainte. Mai bine ar fi s-o ștergi mâine din revărsatul zorilor la Sfânta Vineri, milostiva, că așa am visat eu ast-noapte. — Bine, mătușă, bine, m-oi duce pân' la sfârșitul pământului, numai ... ce bine ai face s-o întrebi și de mine. Zac... gol pușcă... numai c-o rogojină... aci sub mine... aci-n spinare. Și căscă, din căscat în căscat, până-l trecură lacrimile. Și-i căzu capul pe spate și începu să horcănească parcă n-ar fi dormit de când lumea ... flori să le fi cules de-a încălarele. După ce sui dealul, dete peste o apă întinsă, liniștită și sclipitoare ca o oglindă, din mijlocul căreia se ridică un glas ca de om: — Moșule, moșule, nu trece așa trecător, ci spune și de mine, acolo unde te duci ... Moșule, să spui și de mine, că nalt sunt, frumos sunt, că înverzesc, înfloresc și mă scutur, și pere tot nu fac. La urma urmelor, din fundul unei fântâni: — Moșule, de-ai simți și foc în cerul gurii, să nu te pleci la izvorul meu. M-ai blestema și tu ... Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale) ... un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!" Dacă-i da cineva ceva, zicea baba: "Bogdaproste, măiculiță! Dumnezeu drăguțul ... Ce faci, mă? - Ce să fac?... vreau să beau. - Păi, apă rece să bei dupa costiță afumată? Ia colea!... Și i-a dat din desagă un clondiraș cu rachiu de izmă. - Să-nveți de la mine, mă băiete: să nu bei apă după lucru gras, că ți s-apleacă ... de bătrâni, numai iacătă că vine o țigancă, mai bătrână ca ei, și zice să le dea cu ghiocul... Aude baba ceva și se oprește din povestit... Prichindel jos sforăia, și luna sus de trei suliți și mai bine... Baba s-apleacă pe o rână, să-l vază dacă-i învelit ... cunosc eu dumitale meșteșugul! Îi înfige o mână-n păr și cu alta l-apucă de coadă și trage ș-așa ș-așa. Băiatul sare din ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului ... până ce, din întâmplare, îi ieși înainte o cățelușă, bolnavă ca vai de capul ei și slabă de-i numărai coastele; și cum văzu pe fată, îi zise: — Fată frumoasă și harnică, fie-ți milă de mine și mă grijește, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Atunci fetei i se făcu milă ... de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, lipește-mă și grijește-mă, că poate ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata, care știa că de făcut treabă nu ... pe fată cu blândețe și-i zice: — Da' ce cauți prin aceste locuri, copilă, și cine ești? — Cine să fiu, mătușă? Ia, o fată săracă, fără mamă și fără tată, pot zice; numai Cel-de-sus știe câte-am tras de când mama care m-a făcut ... însă, nefiind lacomă, ș-alege pe cea mai veche și mai urâtă dintre toate. Și când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încrețește din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie ... școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ... scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică ... Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum gândește omul, ci-i cum vrea Domnul. Într-una din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil ... acestora reintrau în gloată, dacă nu-i favoriza norocul ca să intre în clasa funcționarilor. Pe timpul domnilor vechi, unele familii au conservat prestigiul lor din tată în fiu prin valoarea lor personală în luptele țării cu vecinii, însă numele lor odinioară faimoase au căzut din culme și au rămas acum pierdute printre răzeși; astfel Șerpe, Moțoc, Arbore, Purice, Movilă etc. Noblețea dar, așa precum este înțeleasă de popoarele occidentale, nu ... negreșit de favoarea domnițelor și a beizadelelor, căci el aducea dulceață și cofeturi la masă. În realitate, precum vedem, toți acești boieriți făceau parte din categoria ciocoilor, cunoscută la curtea Franciei sub denumirea grotescă de officiers de bouche. Un personaj însă care avea o fizionomie mai caracteristică era Armașul mare ... pământ, în numele lui Moisi și al lui Mahomed și ale tuturor fondatorilor de religii. III [. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .] IV - Epitaful lui Prale Un bătrân dascăl de biserică din mănăstirea Frumoasa, care cunoștea bine pe vestitul Prale, autorul excentric al Evangheliei în versuri, mi-a spus că poetul din Târgușor își făcuse singur epitaful următor: Toată grija mi-am luat Și de lume am scăpat, Eu de dânsa, ea de mine Și... să ne ... Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților ... Dosoftei - Din Viaţa şi petrecerea svinţilor Din Viața și petrecerea svinților de Dosoftei STIHURI [PENTRU SFÂNTA MUCENICĂ EPIHARA, UCISĂ PRIN SABIE] Îndrăzneață Epihara cătră lance, Agiutori având dumnezăiasca pace. STIH [PENTRU DREPTUL ... nume. STIH [PENTRU SFÂNTUL MUCENIC AFTINODOR] Îngerii de gios pre Aftinodor cheamă La Domnul în ceri, dar bun fără samă. STIH [PENTRU SFÂNTUL MUCENIC ALEXANDRU DIN SOLUN, UCIS PRIN SABIE] Din țara tetalilor Alexandru stâlpare Tăiată, mucenicească tinsă umbră mare. STIH [PENTRU SFÂNTUL ARHANGHEL MIHAIL] Ț-aș cânta, Mihaile, cântecul cu viersuri, Ce n-am deagiuns ... ceresc. STIH [PENTRU SFÂNTUL PORFIRIE, CU CEI DOUĂ SUTE DE OSTAȘI] Stătu viteaz Porfirie cu a sa oaste, Pre pizmașii lui Dumnezău lovind din coaste. STIH [PENTRU SFÂNTUL ANDREI, TÂRÂT PE PĂMÂNT PENTRU CULTUL ICOANELOR] Din țărnă sunt făcut, și țărna să mă strice, Celui ce o au fapt chipuri voi da ferice. STIH [PENTRU SFÂNTA ANA, UCISĂ ÎN BĂTĂI] Pre ... n lume focul, Xeni pentru dâns rabdă, arsă cu totul. STIH [PENTRU PREACUVIOSUL MACARIE] Macarie de pământ fugĂ departe, În fericita ceriului s-au suit parte. STIH [PENTRU SFÂNTA MUCENICĂ EVFRASIA] Scăpaș de rușine cu minciună-nțăleaptă Și ț-ai făcut izbânda cu capul, tăiată. STIH [PENTRU ADUCEREA MOAȘTELOR SFÂNTULUI GRIGORE ... Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă ... în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc, încât trei zile n-a fost noapte, ci numai senin și veselie, — vinul curgea din butii sparte și chiotele despicau bolta cerului. Și-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an. Când era destul de mare, puse ... cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să-l audă, fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor șopti văilor și florilor. Râurile se ciorăiau mai în jos de brâiele melancolicelor stânce, învățau de la ... albastre, roșie-închise și albe, iar printre ele roiau fluturi ușori, ca sclipitoare stele de aur. Miros, lumină și un cântec nesfârșit, încet, dulce, ieșind din roirea fluturilor și a albinelor, îmbătau grădina și casa. Lângă prispă stăteau două butii cu apă, iar pe prispă torcea o fată frumoasă. Haina ei albă și lungă părea un nor de raze și umbre, iar părul ei de aur era împletit în cozi lăsate pe spate ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PARTEA DIN FATA A CALULUIRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PARTEA DIN FATA A CALULUI. ... și i -a pus ușile, încuietorile și zăvoarele. A făcut zidul iazului Siloe lîngă grădina împăratului, pînă la treptele cari pogoară din cetatea lui David. 16 După el Neemia, fiul lui Azbuc, mai marele peste jumătate din ținutul Bet-Țurului, a lucrat la dregerea zidului pînă în fața mormintelor lui David, pînă la iazul care fusese zidit, și pînă la ... După el au lucrat Leviții, Rehum, fiul lui Bani, și alături de el a lucrat, pentru ținutul său, Hașabia, mai marele peste jumătate din ținutul Cheila. 18 După el au lucrat frații lor, Bavai, fiul lui Henadad, mai marele peste jumătate din ținutul Cheila; 19 și alături de el Ezer, fiul lui Iosua, mai marele Mițpei, a dres o altă parte a zidului, în fața suișului casei armelor, în unghi. 20 După el Baruc, fiul lui Zabai, a dres cu rîvnă o ... dela unghi pînă la poarta casei marelui preot Eliașib. 21 După el Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoț, a dres o altă parte, dela poarta casei lui Eliașib, pînă la capătul casei lui Eliașib. 22 După el au lucrat preoții ... Iov Capitol 39 Iov 38 Iov Capitol 39 1 Știi tu cînd își fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele ... noaptea la ieslea ta? 10 Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11 Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Și -i lași tu grija lucrărilor tale? 12 Te lași tu pe el ... de geaba, nu -i pasă nici de cum! 17 Căci Dumnezeu nu i -a dat înțelepciune, și nu i -a făcut parte de pricepere. 18 Cînd se scoală și pornește, rîde de cal și de călărețul lui. 19 Tu dai putere calului, și -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie? 20 Tu -l faci să sară ca ... ... ... dări. 7 Solomon avea doisprezece îngrijitori peste tot Israelul. Ei îngrijeau de hrana împăratului și a casei lui, fiecare timp de o lună din an. 8 Iată-le numele: Fiul lui Hur, în muntele lui Efraim. 9 Fiul lui Decher, la Macaț, la Saalbim, la Bet-Șemeș, la Elon ... tot Bet-Șeanul de lîngă Țartan subt Izreel, dela Bet-Șean pînă la Abel-Mehola, pînă dincolo de Iocmeam. 13 Fiul lui Gheber, la Ramot din Galaad; el avea tîrgurile lui Iair, fiul lui Manase, în Galaad; mai avea și ținutul Argob în Basan, șasezeci cetăți mari cu ziduri și zăvoare ... A rostit trei mii de pilde, și a alcătuit o mie cinci cîntări. 33 A vorbit despre copaci, dela cedrul din Liban pînă la isopul care crește pe zid, a vorbit deasemenea despre dobitoace, despre pasări, despre tîrîtoare și despre pești. 34 Veneau oameni ... ... voi întinde mîna peste tine, te voi prăvăli dela înălțimea stîncilor, și te voi preface într-un munte aprins. 26 Nu se vor mai scoate din tine nici pietre din capul unghiului clădirii, nici pietre pentru temelii; căci vei fi o dărîmătură vecinică, zice Domnul... 27 ,Înălțați un steag pe pămînt! Sunați din trîmbiță printre neamuri! Pregătiți neamurile împotriva lui, chemați împotriva lui împărățiile Araratului, Miniului și Așchenazului! Puneți căpetenii de oaste împotriva lui! Faceți să înainteze caii ... și pustiu, o țară unde nimeni nu locuiește și pe unde niciun om nu trece. 44 Voi pedepsi pe Bel în Babilon, îi voi smulge din gură ce a înghițit, și neamurile nu se vor mai îngrămădi în el: chiar și zidul Babilonului va cădea! 45 Ieșiți din mijlocul lui, poporul Meu, și fiecare să-și scape viața, scăpînd de mîni aprinsă a Domnului! 46 Să nu vi se turbure inima ... asupra lui, zice Domnul.`` 49 ,,Chiar și Babilonul va cădea, o morți ai lui Israel, cum a făcut și el să cadă morții din toată țara. 50 Cei cari ați scăpat de sabie, plecați, nu zăboviți! Cei ... a intrat în legămînt. 4 Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de al doilea rînd, și celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, și pentru toată oștirea cerurilor; și le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, și a pus să le ducă cenușa la Betel. 5 A izgonit pe preoții idolilor, puși de ... împrejurimile Ierusalimului, și pe cei ce aduceau tămîie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor și întregei oștiri a cerurilor. 6 A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, și l -a dus afară din Ierusalim, la pîrîul Chedron; l -a ars la pîrîul Chedron și l -a prefăcut în cenușă, iar cenușa i -a ... zis: ,,Ce este mormîntul acesta pe care -l văd?`` Oamenii din cetate i-au răspuns: ,,Este mormîntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, și a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe cari le împlinești tu.`` 18 Și el a zis: ,,Lăsați -l; nimeni să nu -i miște oasele!`` Astfel, au ... și a zis: ,,Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pămîntul, decît în Israel. Și acum, primește, rogu-te, un dar din partea robului tău.`` 16 Elisei a răspuns: ,,Viu este Domnul, al cărui slujitor sînt, că nu voi primi.`` Naaman a stăruit ... Dumnezeu, a zis în sine: ,,Iată că stăpînul meu a cruțat pe Sirianul acela Naaman, și n`a primit din mîna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, și voi căpăta ceva dela el.`` 21 Și Ghehazi a alergat ... totul?`` 22 El a răspuns: ,,Totul este bine. Stăpînul meu mă trimite să-ți spun: ,,Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint și două haine de schimb.`` 23 Naaman a ... și a legat doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, și a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24 Ajungînd la deal, Ghehazi le -a luat ... ... altarului acestuia la Ierusalim?` 23 Acum fă o învoială cu stăpînul meu, împăratul Asiriei: îți voi da două mii de cai, să vedem dacă poți din partea ta să dai atîția călăreți ca să încalece pe ei. 24 Și cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpînului meu? Îți pui încrederea în Egipt pentru cară și călăreți. 25 De altfel, oare fără voia Domnului m`am ... împăratului Asiriei.` 31 N`ascultați de Ezechia; căci așa vorbește împăratul Asiriei: ,Faceți pace cu mine, supuneți-vă mie, și fiecare din voi va mînca din via lui și din smochinul lui, fiecare va bea apă din fîntîna lui, 32 pînă voi veni, și vă voi duce într`o țară ca a voastră, într`o țară cu grîu și cu ... veți muri. N`ascultați dar de Ezechia, care vă amăgește zicînd: ,Domnul ne va izbăvi.` 33 Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare țara lui din mîna împăratului Asiriei? 34 Unde sînt dumnezeii Hamatului și Arpadului? Unde sînt dumnezeii Sefarvaimului, Henei și Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mîna mea? 35 Cari dintre toți dumnezeii acestor țări și-au izbăvit țara din ... ... dinapoia alergătorilor: să păziți bine casa, așa încît să nu lăsați pe nimeni să intre. 7 Celelalte două cete ale voastre, toți cei ce ies din slujbă în ziua Sabatului, vor păzi Casa Domnului de lîngă împărat; 8 să înconjurați pe împărat de toate părțile, fiecare cu armele în mînă, și ... au îndeplinit toate poruncile pe cari le dăduse preotul Iehoiada. Și-au luat fiecare oamenii, pe cei ce intrau în slujbă și pe ceice ieșeau din slujbă în ziua Sabatului, și s`au dus la preotul Iehoiada. 10 Preotul a dat sutașilor sulițele și scuturile cari veneau dela împăratul ... a adus înainte pe fiul împăratului, și i -a pus cununa împărătească și mărturia. L-au pus împărat, l-au uns, și bătînd din palme, au zis: ,,Trăiască împăratul!`` 13 Atalia a auzit vuietul alergătorilor și poporului, și a venit la popor în Casa Domnului ... a uitat. Și iată că împăratul stătea pe scaunul împărătesc, după datină. Căpeteniile și trîmbițele erau lîngă împărat: tot poporul țării se bucura, și sunau din trîmbițe. Atalia și -a sfîșiat hainele, și a strigat: ,,Vînzare!`` ,,Vînzare!`` 15 Atunci preotul Iehoiada a dat următoarea poruncă ... |
||