|
|
||
|
Cuvântul PARTIDA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PARTIDĂ Vezi și:REMIZĂ, ACHIU, CHIBIȚ, FACȚIUNE, MAT, MECI, OTUZBIR, PAT, PION, PLATCĂ, REMIZA ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PARTIDA: PARTIDĂ.
PARTIDA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PARTÍDĂ, partide, s.f. 1. Desfășurare completă a unui joc distractiv sau sportiv, cu toate fazele lui succesive, în urma cărora se stabilesc câștigătorii; întrecere sportivă; meci. * Expr. (Fam.) A pierde partida = a nu reuși într-o acțiune sau într-o întreprindere, a suferi un eșec, a nu avea nici o șansă. ** Petrecere, distracție în grup, organizată după un anumit program. O partidă de vânătoare. 2. Căsătorie sau proiect de căsătorie (avantajos); p. ext. persoană vizată pentru un proiect de căsătorie. 3. (Înv.) Partid; grupare, tabără. * Expr. A fi de partida cuiva = a fi partizanul unei grupări. A lua partida cuiva = a trece de partea cuiva, a lua apărarea cuiva. 4. (Cont.) Cont. * (Contabilitate în) partidă dublă = metodă de evidență contabilă în care înregistrarea operațiilor se face concomitent în debitul unui cont și în creditul altui cont. (Contabilitate în) partidă simplă = metodă de evidență contabilă în care înregistrarea se face fie numai în debitul unor conturi, fie numai în creditul altor conturi. 5. Cantitate de mărfuri vândută sau cumpărată o dată. 6. Parte dintr-o compoziție muzicală executată de unul dintre membrii unui ansamblu, care execută această parte. [Pl. și: (4) partizi] - Din ngr. partídha, it. partita, fr. partie.Sursa : DEX '98 PARTÍDĂ s. v. partid.Sursa : sinonime PARTÍDĂ s. 1. v. meci. 2. (rar) talon. (\~ la unele jocuri de cărți.) 3. v. grupare. 4. (POL.) facțiune. (Aparține \~ adverse.) 5. v. căsătorie. 6. v. cont.Sursa : sinonime partídă (joc, căsătorie, marfă, grup instrumental) s. f., g.-d. art. partídei; pl. partídeSursa : ortografic partídă (cont.) s. f., pl. partíziSursa : ortografic PARTÍD//Ă \~e f. 1) Durată a unui joc sportiv sau distractiv, la sfârșitul căreia se stabilesc câștigătorii. \~ de tenis. \~ de baschet. * A pierde \~a a suferi un eșec. 2) Divertisment concret cu participarea mai multor persoane. 3) Căsătorie contractată în urma unor demersuri prealabile. 4) Persoană care constituie obiectul contractării unei asemenea căsătorii. 5) Fragment al unei partituri destinate unui interpret dintr-un ansamblu sau unui grup de interpreţi, care cântă la unison. 6) Sistem de evidență a unor operații financiare; cont. 7) (în comerț) Cantitate dintr-o marfă venită în același timp de la fabrică sau pusă odată în vânzare; lot. [G.-D. partidei] /Sursa : NODEX PARTÍDĂ s.f. 1. Desfășurare completă a unui joc. ** Îndeletnicire plăcută în grup, organizată din timp. 2. Căsătorie sau proiect de căsătorie; (p. ext.) persoană vizată pentru un asemenea proiect. 3. Cont. 4. Cantitate de mărfuri vândute sau cumpărate o dată. 5. Notele executate de unul dintre membrii unui ansamblu sau de un grup la unison. [< ngr. partida, cf. it. partita].Sursa : neologisme PARTÍDĂ s. f. 1. desfășurare completă a unui joc. * îndeletnicire plăcută în grup, organizată din timp. 2. (proiect de) căsătorie; (p. ext.) persoană vizată. 3. sistem de contabilitate pe categorii de operații economice. * cont. 4. cantitate de mărfuri vândute sau cumpărate o dată. 5. (muz.) parte dintr-o compoziție executată de unul dintre membrii unui ansamblu sau de un grup la unison; grup de instrumente din aceeași familie, aparținând unui ansamblu, care execută această parte. (< ngr. partida, it. partita)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PARTIDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru PARTIDA. Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ... Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7 Ion Luca Caragiale - Guvernul şi modificarea art. 7 Guvernul și modificarea art. 7 de Ion Luca Caragiale În numărul său de ieri Românul cuprinde, în trei coloane foarte interesante, un fel de profesie de credință a partidului roșu, sau mai bine zis, o declarație amoroasă în toată regula adresată cu multă căldură sferelor înalte, ce au înscris și au făcut să se înscrie în tratatul dela Berlin art. 44. Cu o zi înainte, organul prezidentului Camerii arăta că guvernul roșu, nu dela majoritate ci dela minoritate va stărui să aibă o deslegare a cestiunii israelite; a doua zi însă schimbă foaia, și în dorința d'a nu se amăgi cumva autorii tratatului și inspiratorii art. 44 asupra vederilor partidului roșu, Românul așterne trei coloane de lămuriri în această privire. Lăsăm la o parte introducerea articolului, unde Românul se felicită că, grație guvernului roșu țara este acum sosită într'o stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt părerile acelei foi în privința cestiunii art. 7 mai ales față cu partidul conservator. ... Ion Luca Caragiale - Șah și mat! ... nimini nu vine să-l caute... Mormăiala însă crește dincolo... începe să se auză distinct o dispută de joc: regina! calul! pionul!... E desigur o partidă de șah tot așa de încordată ca și situația de la Craiova. Dar între accentele amestecate ce trec prin ușa cu geamul spart, Petrache pare ... năuntru și nu se poate stăpâni a nu scoate un strigăt de uimire... Cine?... cine era în odăiță încă de dimineață la o partidă de șah?... cine!?... Domnul prezident al consiliului, conul Manolache. Se-ntâlnise de dimineață cu amicul său, bătrânul Wiest și se-ncurcaseră. Desperat, Petrache Mănescu dă ... Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Procedee electorale de Ion Luca Caragiale Ne cade în mână copia unui document foarte interesant - o circulară adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri. D-lui președinte al comitetului electoral de... București, 23 Aprilie 1879 Domnule Președinte, Comitetul electoral al partidei naționale-liberale din București, completându-se prin delegații mai multor comitete electorale județene, este mai în pozițiune astăzi de a vă da concursul de care ați putea avea trebuință spre a duce la bun sfârșit însărcinarea pusă de alegători comitetului ce președeți. Ne punem dar la dispozițiunea d-voastră, pentru orice trebuință veți simți și care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună cu ... ... remisă. În seara aceea, Stan câștigase cu mare avans partida-ntâia. Pe la unu trecute, după miezul nopții, când era să se-nceapă o nouă partidă, se aud trei lovituri rare în geam. Toți jucătorii, uitând de petrecerea lor inocentă, se ridică încruntați. Tocsinul sunase. Cauza sfântă a poporului ... Ion Luca Caragiale - Lache și Mache ... nu cu banii lor, cafea după masă. De aceea și chelnerul îi trece pe o singură foaie a catastifului, la una și aceeași partidă. Când datoria a atins o cifră prea mare, trecând spre exemplu peste doi lei, atunci cel care intră întâi pe ușa cafenelii â ... Cincinat Pavelescu - Lui O. Sp%C3%A4the ... O să aibă două pete: Poate: versurile mele; Sigur: statuia lui Späthe. II Späthe, necăjit că pierduse la o partidă de biliard, mă somează să-i fac o epigramă motivată de chixul neprevăzut Enorm admirator al berii, Späthe, Graf von Habenix, La ... Cincinat Pavelescu - Patru epigrame Cincinat Pavelescu - Patru epigrame Patru epigrame de Cincinat Pavelescu Pe când eram magistrat în Brăila, un prieten, judecător, mă roagă, la clubul Rally, să-l împrumut cu 25 lei, ca să ponteze la bacara. Neavând la mine această sumă, el m-a silit să fac câteva versuri unui simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de Ă©cartĂ©, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i ... George Topîrceanu - În jurul unui divorț ... luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ... Nicolae Gane - Agatocle Leuștean ... și bine stropit. După dejun, mergea regulat la cafenea, locul de întâlnire a tuturor dulandragiilor, unde juca pe un biliard cu buzunări, vechea partidă rusească, meșteșugărind la sotnici și la clapștosuri de se minunau marcherii, și toate aceste întrețesute cu fel de fel de glume potrivite cu locul, cu ... Ion Luca Caragiale - Tot Mitică ... Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului forte, Mitică cu glas tare: - 25 cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTIDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru PARTIDA. ... REMÍZĂ , remize , s . f . I. 1. Situație în care doi șahiști angajați într - o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate ; partidă de șah terminată la egalitate . 2. Formă de retribuire ( în comerț ) potrivit căreia lucrătorii primesc pentru munca prestată o sumă de bani calculată în funcție ... ACHÍU^2 , achiuri , s . n . 1. Bilă de încercare la jocul de biliard , care urmează să stabilească persoana care începe partida . 2. Tac ^2 . ACHÍU^1 , achii , s . m . ( Bot . : înv . ) Țelină ^ ... CHIBÍȚ , chibiți , s . m . Persoană care asistă la un joc de cărți , la o partidă de șah , de table etc . fără să ia parte efectiv la joc ( dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători ) . [ Acc . și : chíbiț ... ... FACȚIÚNE , facțiuni , s . f . Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune ( și care de obicei se manifestă prin violență ) ; partidă MAT ^2 , - Ă , mați , - te , adj . 1. Care este fără luciu , fără strălucire ; șters ^2 . 2. ( Despre sticlă ; p . ext . despre obiecte de sticlă ) Care este lipsit de transparență . 3. Fără lumină ; împâclit , acoperit . 4. Fig . ( Despre sunete ) Care are rezonanță slabă ; surd , înfundat . MAT ^1 s . n . Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți , fiind atacat , este pus în imposibilitate de a mai fi apărat , determinându - se astfel sfârșitul ... MECI , meciuri , s . n . Întrecere sportivă disputată între două persoane sau între două echipe ; întâlnire , partidă OTUZBÍR s . n . ( Înv . ) 1. Joc de cărți în care cel ce totalizează treizeci și unu de puncte câștigă partida . 2. ( În expr . ) Cu otuzbirul = cu forța , forțat ; cu PAT ^2 , paturi , s . n . ( La jocul de șah ) Situație în care un jucător , fără a fi în poziție de șah , nu mai poate face nici o mișcare și este obligat să înceteze jocul , partida declarându - se remiză . PAT ^1 , paturi , s . n . 1. Mobilă de lemn sau de metal , prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea ; p . ext . mobila împreună cu lenjeria , cu așternutul respectiv ; așternut , culcuș : crivat . 2. ( Pop . ) Targă , năsălie . 3. ( Pop . ) Răsadniță . 4. Parte a unei instalații sau a unui sistem tehnic cu fața superioară plană și aproximativ orizontală , pe care se reazemă ( și alunecă ) materiale sau anumite părți ale instalației sau ale sistemului tehnic . 5. Partea de lemn a puștii ( sau a pistolului ) , pe care sunt fixate mecanismul și țeava și care servește la imobilizarea armei în poziția dorită în timpul tragerii . 6. Strat de material , orizontal sau înclinat , cu fața superioară aproximativ plană , pe care se reazemă de obicei alte materiale . 7. Strat din ceva . 8. Albie , PIÓN , pioni , s . m . 1. Fiecare dintre cele șaisprezece piese de cea mai mică valoare de la jocul de șah , așezate , la începutul partidei , înaintea celorlalte piese . 2. Fig . Luptător pentru o cauză , pentru o idee nouă , exponent al unei concepții noi . [ Pr . : pi - ... și de care se prinde gulerul . PLÁTCĂ^1 s . f . A intra ( în ) platcă ( În expr . ) = a ) a pierde o partidă la jocul de cărți ; b ) a trebui să plătească o datorie . A pune ( sau a face pe cineva ) platcă ... ... REMIZÁ , remizez , vb . I . Intranz . A termina o partidă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||