|
|
||
|
PE DE ALTĂ PARTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PE DE ALTĂ PARTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 605 pentru PE DE ALTĂ PARTE. Constantin Negruzzi - Parte întăi ... bătrână țâne această casă. Ea șâde lângă o masă pe cari era un mare izvod, pe care să vide însămnati după aflavita un nenumărat număr de adresuri. M-am apropiet de această cinstită persoană cu ochii plecați, cu multă cucernicii, trecând printr-o mare mulțâmi de oameni cari era adunați tot pentru ace pricină. I-am făcut o giumătate de duzină de complementuri de țară, arătându-i plecata me ceriri. Ea mi-au dat audienții cu toată îngâmfare și seriozitate unui mic ministru de stat și, cântărindu-mă cu ochiul, ea mi-au răspuns, după ce m-au făcut întăi să dau un șiling, că condițiile pentru fimei era ... mai vârtos pentru mine cari nu sămănam vrednică pentru lucrurile celi de ostineală. Cu toate aceste, va căuta în carte sa de era vrun lucru de care să fiu vrednică, după ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai diznădâjduită de răspunsul aceștii vechi antici. Pentru ca să mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ-mi primblu căutătura pe cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o fiziognomii țărănească, ca de ... Ion Luca Caragiale - Partea poetului ... — Bag seama, zice muncitorul, d-ta or ești lovit cu leuca, or altă treabă n-ai decât să râzi de mine... Ia cată-ți de drum, domnule, că n-am poftă de glumă pe nemâncate!... Și s-a pornit omul la lucru mai departe. Vorbele și purtarea atât de grosolane ale acelui țăran l-au mâhnit pe Poet, îndemnându-l să se ducă-napoi, sus. — Iar d-ta, drăguță? l-a-ntrebat portarul. — Iar eu, sfinte Petre, și ... a dus jos la plimbare... Dar nu s-a mai dus la țară; a mers într-un oraș foarte mare. Umblând de colo până colo, cum umblă omul fără treabă, a intrat, către seară, pe gangul unui palat, s-a suit pe scări, pe unde se-mbulzea fel de fel de lume, și a nemerit într-o sală mare. Acolo țineau sfat diplomați și militari împrejurul unei mese, pe care, sub lumina a o sumă policandre strălucitoare, stau întinse hărți, documente, tractate; iar în capul mesei, într-un jeț mai înalt, aromea ... de ... dânș, să să-ncrează. Și Duca voievoda Dumnezău să-i caĂ¹te Sufletul cu odihnă,-ntr-a sa bunătate. Iliaș Alexandru, din domnii de țară, Prin săraci ce da milă ș-au tins spre ceri scară. Și Petriceico Ștefan-vodă ș-are parte În ceri cu domnii țărâi și-ntr-a vieții carte. Cu luminat cinstită doamnă-sa Maria, 1 Pronunțat Mo-i-sĂ. În ceri ... Lui Dumitrașco-vodă bine să să zică, Că certă pre viclenii de le dede frică. Domnit-au după dânsul Antonie RĂșset, S-aibă cu domnii parte ș-Ă¡ lui cinstit suflet, C-au lăsatu-ș pomană cât au putut face; Dea-i Dumnezău cu svinții trai în ceri cu pace! După ... Din a nărodului ură ș-a ostașilor urgie. Las’ pre tatăl că-l tăiară, dară pruncii fără vină, Ce nu știu de răutate, și cu deșert i-au tăiatu-i. De-ale noastre de-acmu frunză nu să va mai umbri Râmul, Că s-au tăiat rădăcina de vânturi de la TrachĂe. [STIHURI PENTRU ÎMPĂRATUL ROMAN ARGHIROPOL, UCIS DE ... Miron Costin - De neamul moldovenilor ... și o dată discălecați suntÅ, de unde suntÅ veniți strămoșii lorÅ pre acĂ©ste locuri, supt ce nume au fostÅ întăi la discălecatul lor și de cândÅ s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovan și muntean, în ce parte de lume ieste Moldova, hotarăle ei păn unde au fostÅ întâi, ce limbă țin și păn-acum, cine au lăcuit mai nainte de noi pe acestÅ pământÅ și supt ce nume, scot la știrea tuturorÅ, carii vorÅ vrea să știe neamul țărilor acestora. Dzice-va nĂ©ștene: prea târziu ieste ... ieste carea să închide pănă la Țarigrad. Grecii zic Italiei cu altÅ nume Hesperiia, di pe Hesper, steaoa cĂ©ia căriia zicem noi luceafărul cel de noapte, că acel luceafăr dreptÅ peste Italiia apune. Simănătoare foarte cu Țările Grecești, că cum Grețiia să încĂ©pe din Marea Albă, între mări, pănă la Machidonie, de o parte cu Marea Albă, carea să întinde pănă în Țarigrad, de altă parte limba de mare, de care s-au scris mai sus, desparte pe Italiia de Țările Grecești, așa Italiia dincoace cu limba ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... se uita mult la această prea regulată arhitectură; poate pentru că lucrările nouă n-au acel grandios ce se vede în toate lucrurile bătrâne. Aici pe vale curge Siretul; mai încolo, pe un pestriț prundiș se leagănă trândava Moldovă. Întocma ca o cochetă, după ce face multe cotituri, în sfârșit lângă Roman, vine de saruncă în brațele Siretului, amorezului ei. Drumul mare este prin mijlocul a câteva sate de unguri, aduși și locuiți aice de domnii români în vremea necurmatelor bătălii ce aveau cu rigatul Ungariei, căci țara pustiindu-se adese de năpădirile dușmănești, domnii o împoporau cu prinșii ce luau de la vecinii lor. Colonii de aceste sunt și în Besarabia, unde multe sate sunt locuite și pănă astăzi cu ruși (malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui ... să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu de foame mai mort, Cine m-a văzut în viață Vrodată să găsesc bani? Să vie să stea de față, Să văz, care-mi sînt dușmani? Pîra cere și dovadă, Oameni buni de crezămînt, Că așa pot o grămadă Să vorbească numa-n vînt. Atuncea zapciul pune Pe pîrîșul la mijloc Și către el zise : -Spune, Cum l-ai văzut ș-în ce loc? - Eu nu-l văzui, el răspunse, Ci numai am ... Îi dete răspuns zicînd: Nu țiu minte așa bine Ca Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... spre a ajunge la celalalt capăt de cărare. Atunci el se crezu pierdut. Având în față și în stânga râpa, în dreapta zidul, obosit de osteneală, udat până la oase, el se încleștă cu amândouă mânile de-o rădăcină de brad și se culcă la pământ. — Fii mai verde, domnișorule, nu-i vreme să tremurăm de frică. Ducă-se pe pustii ne-a tăiat drumul; dar bun e Dumnezeu! De-om trece de aici, suntem scăpați. Și, fără a pierde un minut, călăuzul scoase din traistă o funie lungă, legă pe Costin de-a curmezișul trupului și luând celalalt capăt în mână își făcu semnul crucii și apucă de-a dreptul pe păretele muntelui. Întreprinderea sa era din cele mai îndrăznețe. Deasupra sufla furtuna așa de puternic, încât ducea păserile de-a roata în aer, și amenința când de când să-l răstoarne în prăpastie, dedesupt pământul năsipos și ud îi luneca sub picioare, și, cu toate aceste, el se urca mereu ajutânduse când ... de-a roata în vale. Ucigă-l crucea le aruncă cu praștia Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le simte mai ales bărbatul (cât e de inferior în această privință!) nu-s de natur[...]mprieteni... Cine nu știe că ,,amorul" când se are de scop pe sine însuși, când nu este un incident în viața conjugală, duce la durere și adesea la catastrofă. 8. Cred că experiența tristă în amor e ... a trăi sau, mai bine, Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir ... vârful limbii Mătăniile trage, pășește-ncetinel... ș.c.l. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . El carne nu ia-n gură la mesele străine. Nici vin nu vrea să guste, dar nu e de mirat; Un gras clapon acasă întreg îl ospătă, Spălându-l cu-o butelcă de vin unguresc dulce. Pre cei supuși la pofte trupești îi tânguiește, Deși el pe sub gene cu ochi scânteietori La sânul alb și gingaș se uită pe furiș; Eu însă-mi spun păcatul, nu mi-aș lăsa nevasta C-un cuvios ca dânsul să facă cunoștință.“ În această satiră găsim ... fioroase. Iată un tablou al norodului prost în vreme de sărbătoare: „Unii amețiți numai se-mpiedecă-n picioare, Mergând fără să știe în care parte-aleargă; În danțuri desfrânate alți spulberă gunoi, Pre trecători mânjindu-i, în glod se tăvălesc. Uitând rușinea toată și buna-cuviință, Se dezgolesc de haine și cu obrăznicie Nu dau macar cinstire la sexul rușinos. Ici unul plin de drojdii pășește șovăind, Cu capul se izbește d-un zid ce-i stă-nainte: De sânge umple locul și toți de Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... coasta regatului Zanzibar, pe 37° long. E, 6°, 2 lat. S. 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de insula Zanzibar: «O telegramă din Zanzibar anunță că Germania a încheiat cu șefii indigeni ai teritoriului de Vitou (provincie situată George Coșbuc - De profundis (Coșbuc) ... George Coşbuc - De profundis (Coşbuc) De profundis de George Coșbuc Pe sub dealurile Plevnei Doarme spaima și fiorul, Soarele-și ascunde fața Și-ngrozit se-ntoarce norul Să se ducă-ntr-alte părți. O, a ... ndelungată Povesti-se-va prin cărți. Umblă mai încet cu plugul, Tu țăranule, cu grapa, Poartă-te să dai țărâna Mai deoparte-ncet cu sapa Pe colnice cu porumb Poate unde scurmi pământul Tu să vezi că iese sânge, Plugul tău să dezvelească Vrun voinic ce-n groapă plânge Zbuciumat de ... râu. Moarte! Tu aveai cu tine Tot alaiul spaimei tale: Spune tu, putut-ai, moarte, Să oprești voinicii-n cale, Să le pui mâniei frâu? Pe sub dealuri pe la Plevna Doarme spaima și fiorul Plin de grije și-n tăcere Se strecoară călătorul Prin pustiul loc de-omor. Eu mă tem de-un semn, de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PE DE ALTĂ PARTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru PE DE ALTĂ PARTE. ... le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, și le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum, și au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n`avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n`a găsit un pămînt adînc. 6 Dar, cînd a ... sînt îngerii. 40 Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfîrșitul veacului. 41 Fiul omului va trimete pe îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile, cari sînt pricină de păcătuire și pe ceice săvîrșesc fărădelegea, 42 și -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul și scrîșnirea dinților 43 Atunci cei neprihăniți vor străluci ca ... isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A venit în patria Sa, și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce -L auzeau, se mirau și ziceau: ,, ... ... noi cu suspine negrăite. 27 Și Cel ce cercetează inimile, știe care este năzuința Duhului; pentrucă El mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu. 28 De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celorce sînt chemați după planul Său. 29 Căci pe aceia, pe cari i -a cunoscut mai dinainte, i -a și hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentruca El să ... născut dintre mai mulți frați. 30 Și pe aceia pe cari i -a hotărît mai dinainte, i -a și chemat; și pe aceia pe cari i -a chemat, i -a și socotit neprihăniți; iar pe aceia pe cari i -a socotit neprihăniți, i -a și proslăvit. 31 Deci, ce vom zice noi în fața tuturor acestor lucruri? Dacă ... a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, și mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi de Plingerile lui Ieremia Capitol 1 ... cerbi cari nu găsesc pășune, și merg fără putere înaintea celui ce -i gonește. 7 În zilele necazului și ticăloșiei lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bunătățile de cari a avut parte din zilele străbune; cînd a căzut poporul lui în mîna asupritorului, nimeni nu i -a venit în ajutor, iar vrăjmașii se ... aceea a ajuns de scîrbă. Toți cei ce -l prețuiau îl disprețuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, și el însuș se întoarce în altă parte și oftează. 9 Necurăția sta lipită pe poala hainei lui, și nu se gîndea la sfîrșitul său. A căzut greu de tot. Nimeni nu -l mîngîie. -,,Vezi-mi ticăloșia, Doamne, căci iată ce semeț este vrăjmașul!`` - 10 Asupritorul a întins mîna la tot ce ... au intrat neamurile cărora Tu le poruncisei să nu intre în adunarea Ta! 11 Tot poporul lui caută pîne suspinînd; și-au dat lucrurile scumpe pe hrană, numai ca să-și țină viața. ,,Uită-Te, Doamne, și privește cît de înjosit sînt!`` 12 O! voi, cari treceți pe ... ... dau, și cînd veți secera sămănăturile, să aduceți preotului un snop, ca pîrgă a secerișului vostru. 11 El să legene snopul într`o parte și într`alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să -l legene într`o parte și într`alta, a doua zi după Sabat. 12 În ziua cînd veți legăna snopul, să aduceți, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur; 13 să adăugați la el două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; și să aduceți o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. 14 Să nu mîncați nici pîne, nici spice prăjite sau pisate, pînă în ziua aceasta, cînd veți aduce un dar de mîncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege vecinică pentru urmașii voștri, în toate locurile în cari veți locui. 15 De a doua zi după Sabat, din ziua cînd veți aduce snopul ca să fie legănat într`o parte și într`alta, să numărați șapte săptămîni întregi. 16 Să numărați cincizeci de zile pînă în ziua care vine după al șaptelea Sabat; și atunci să ... ... afară a curții dinlăuntru, și avea o sută doi coți, la răsărit și la miazănoapte. 20 A măsurat lungimea și lățimea porții de miazănoapte a curții de afară. 21 Odăile ei de pază, în număr de trei de o parte și trei de alta, stîlpii și tinda ei, aveau aceeaș măsură ca poarta dintîi, cincizeci de coți în lungime și douăzeci și cinci de coți în lățime. 22 Ferestrele ei, tinda ei, finicii ei, aveau aceeaș măsură ca poarta de răsărit; te suiai la ea pe șapte trepte, iar tinda ei era în partea dinlăuntru. 23 La curtea dinlăuntru era o poartă, în fața porții de miazănoapte și în fața porții de răsărit; a măsurat o sută de coți dela o poartă pînă la cealaltă. 24 M`a dus în partea de miazăzi, unde se afla poarta dela miazăzi. I -a măsurat stîlpii și tinda, cari aveau aceeaș măsură. 25 Poarta aceasta și tinda ei ... o parte, și cinci coți de cealaltă. Lățimea porții era de patrusprezece coți, iar peretele de pe laturile porții era de trei coți deoparte și de trei coți ... cu El au fost răstigniți alți doi, unul deoparte și altul de alta, iar Isus la mijloc. 19 Pilat a scris o însemnare, pe care a pus -o deasupra crucii, și era scris: ,,Isus din Nazaret, Împăratul Iudeilor.`` 20 Mulți din Iudei au citit această însemnare, pentrucă ... El a zis: ,Eu sînt Împăratul Iudeilor.`` 22 ,,Ce am scris, am scris``, a răspuns Pilat. 23 Ostașii, dupăce au răstignit pe Isus, I-au luat hainele, și le-au făcut patru părți, cîte o parte pentru fiecare ostaș. I-au luat și cămașa, care n`avea nici o cusătură, ci era dintr -o singură țesătură de sus pînă jos. 24 Și au zis între ei: ,,Să n`o sfîșiem, ci să tragem la sorți a cui să fie.`` Aceasta ... au întîmplat, ca să se împlinească Scriptura: ,,Niciunul din oasele Lui nu va fi sfărîmat.`` 37 Și în altă parte, Scriptura mai zice: ,,Vor vedea pe cine au străpuns.`` 38 După aceea, Iosif din Arimatea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica Iudeilor, a rugat pe ... Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 ... de cinci coți de jur împrejur. 12 Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. 13 A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile sale, aveau de ... la capătul Cretei, alături de Salmona. 8 De abia am mers cu corabia pe marginea insulei, și am ajuns la un loc numit ,,Limanuri bune``, de care era aproape cetatea Lasea. 9 Trecuse destul de multă vreme, și călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentrucă trecuse chiar și vremea ,,postului``. De aceea Pavel a înștiințat pe ceilalți, 10 și le -a zis: ,,Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie și fără multă pagubă, nu numai pentru ... timp funiile cîrmelor; apoi au ridicat ventrila cea mică după suflarea vîntului, și s`au îndreptat spre mal. 41 Dar au dat peste o limbă de pămînt, unde s`a înfipt corabia; și partea dinainte a corăbiei s`a împlîntat și stătea neclintită, pe cînd partea dinapoi a început să se rupă de izbitura valurilor. 42 Ostașii au fost de părere să omoare pe cei întemnițați, ca să nu scape vreunul prin înot. 43 Sutașul însă, care voia să scape pe Pavel, i -a oprit dela gîndul acesta. A poruncit ca cei ce pot înota, să se arunce de pe ... 2 Corinteni Capitol 11 2 Corinteni 10 2 Corinteni Capitol 11 1 O, de ați putea suferi puțintică nebunie din partea mea! Ei, haide, suferiți-mă! 2 Căci sînt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentrucă v`am logodit cu un bărbat, ca să vă înfățișez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată. 3 Dar mă tem ca, după cum șarpele a amăgit pe Eva cu șiretlicul lui, tot așa și gîndurile voastre să nu se strice dela curăția și credincioșia care este față de Hristos. 4 În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiți un alt duh pe care nu l-ați primit, sau o altă Evanghelie, pe care n`ați primit -o, oh, cum îl îngăduiți de bine! 5 Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceștia ,,nespus de aleși!`` 6 Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă și în cunoștință; și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul ... ... repezit de pe rîpă în lac, și s`a înecat. 34 Porcarii, cînd au văzut ce se întîmplase, au fugit și au dat de veste în cetate și prin sate. 35 Oamenii au ieșit să vadă cele întîmplate. Au venit la Isus, și au găsit pe omul din care ieșiseră dracii, șezînd la picioarele lui Isus, îmbrăcat, și în toate mințile; și i -a apucat frica. 36 Ceice văzuseră ... a aruncat la picioarele lui Isus, și L -a rugat să vină pînă la el acasă; 42 pentrucă avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade. 43 Și era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge; ea își cheltuise toată averea cu doftorii, fără s`o fi putut vindeca vreunul. 44 Ea s`a apropiat pe dinapoi, și s`a atins de poala hainei lui Isus. Indată, scurgerea de sînge s`a oprit. 45 Și Isus a zis: ,,Cine s`a atins ... ... Dar dacă mă vei vedea cînd voi fi răpit dela tine, așa ți se va întîmpla; dacă nu, nu ți se va întîmpla așa,`` 11 Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc și niște cai de foc i-au despărțit pe unul de altul, și Ilie s`a înălțat la cer într`un vîrtej de vînt. 12 Elisei se uita și striga: ,,Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!`` Și nu l -a mai văzut. Apucîndu-și ... i-au ieșit înainte, și s`au închinat pînă la pămînt înaintea lui. 16 Ei i-au zis: ,,Iată că între slujitorii tăi sînt cincizeci de oameni viteji; vrei să se ducă să caute pe stăpînul tău?`` Poate că Duhul Domnului l -a dus și l -a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale.`` El a răspuns: ,,Nu -i trimeteți.`` 17 Dar ei au stăruit multă vreme de el. Și el a zis: ,,Trimeteți -i.`` Au trimes pe cei cincizeci de oameni, cari au căutat pe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||