|
|
||
|
PE DE CEALALTĂ PARTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PE DE CEALALTĂ PARTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 376 pentru PE DE CEALALTĂ PARTE. Ion Luca Caragiale - Partea poetului ... — Bag seama, zice muncitorul, d-ta or ești lovit cu leuca, or altă treabă n-ai decât să râzi de mine... Ia cată-ți de drum, domnule, că n-am poftă de glumă pe nemâncate!... Și s-a pornit omul la lucru mai departe. Vorbele și purtarea atât de grosolane ale acelui țăran l-au mâhnit pe Poet, îndemnându-l să se ducă-napoi, sus. — Iar d-ta, drăguță? l-a-ntrebat portarul. — Iar eu, sfinte Petre, și ... a dus jos la plimbare... Dar nu s-a mai dus la țară; a mers într-un oraș foarte mare. Umblând de colo până colo, cum umblă omul fără treabă, a intrat, către seară, pe gangul unui palat, s-a suit pe scări, pe unde se-mbulzea fel de fel de lume, și a nemerit într-o sală mare. Acolo țineau sfat diplomați și militari împrejurul unei mese, pe care, sub lumina a o sumă policandre strălucitoare, stau întinse hărți, documente, tractate; iar în capul mesei, într-un jeț mai înalt, aromea ... de Miron Costin - De neamul moldovenilor ... și o dată discălecați suntÅ, de unde suntÅ veniți strămoșii lorÅ pre acĂ©ste locuri, supt ce nume au fostÅ întăi la discălecatul lor și de cândÅ s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovan și muntean, în ce parte de lume ieste Moldova, hotarăle ei păn unde au fostÅ întâi, ce limbă țin și păn-acum, cine au lăcuit mai nainte de noi pe acestÅ pământÅ și supt ce nume, scot la știrea tuturorÅ, carii vorÅ vrea să știe neamul țărilor acestora. Dzice-va nĂ©ștene: prea târziu ieste ... ieste carea să închide pănă la Țarigrad. Grecii zic Italiei cu altÅ nume Hesperiia, di pe Hesper, steaoa cĂ©ia căriia zicem noi luceafărul cel de noapte, că acel luceafăr dreptÅ peste Italiia apune. Simănătoare foarte cu Țările Grecești, că cum Grețiia să încĂ©pe din Marea Albă, între mări, pănă la Machidonie, de o parte cu Marea Albă, carea să întinde pănă în Țarigrad, de altă parte limba de mare, de care s-au scris mai sus, desparte pe Italiia de Țările Grecești, așa Italiia dincoace cu limba ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... se uita mult la această prea regulată arhitectură; poate pentru că lucrările nouă n-au acel grandios ce se vede în toate lucrurile bătrâne. Aici pe vale curge Siretul; mai încolo, pe un pestriț prundiș se leagănă trândava Moldovă. Întocma ca o cochetă, după ce face multe cotituri, în sfârșit lângă Roman, vine de saruncă în brațele Siretului, amorezului ei. Drumul mare este prin mijlocul a câteva sate de unguri, aduși și locuiți aice de domnii români în vremea necurmatelor bătălii ce aveau cu rigatul Ungariei, căci țara pustiindu-se adese de năpădirile dușmănești, domnii o împoporau cu prinșii ce luau de la vecinii lor. Colonii de aceste sunt și în Besarabia, unde multe sate sunt locuite și pănă astăzi cu ruși (malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui ... să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... spre a ajunge la celalalt capăt de cărare. Atunci el se crezu pierdut. Având în față și în stânga râpa, în dreapta zidul, obosit de osteneală, udat până la oase, el se încleștă cu amândouă mânile de-o rădăcină de brad și se culcă la pământ. — Fii mai verde, domnișorule, nu-i vreme să tremurăm de frică. Ducă-se pe pustii ne-a tăiat drumul; dar bun e Dumnezeu! De-om trece de aici, suntem scăpați. Și, fără a pierde un minut, călăuzul scoase din traistă o funie lungă, legă pe Costin de-a curmezișul trupului și luând celalalt capăt în mână își făcu semnul crucii și apucă de-a dreptul pe păretele muntelui. Întreprinderea sa era din cele mai îndrăznețe. Deasupra sufla furtuna așa de puternic, încât ducea păserile de-a roata în aer, și amenința când de când să-l răstoarne în prăpastie, dedesupt pământul năsipos și ud îi luneca sub picioare, și, cu toate aceste, el se urca mereu ajutânduse când ... de-a roata în vale. Ucigă-l crucea le aruncă cu praștia Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le simte mai ales bărbatul (cât e de inferior în această privință!) nu-s de natur[...]mprieteni... Cine nu știe că ,,amorul" când se are de scop pe sine însuși, când nu este un incident în viața conjugală, duce la durere și adesea la catastrofă. 8. Cred că experiența tristă în amor e ... a trăi sau, mai bine, Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu ... Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Pe un volum al lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună și adevăr, cu lăcomia struțului care nu alege cînd îi ... în volumul lui Gîrleanu, veți găsi micele drame ori măruntele bucurii, din care e alcătuită viața celor cari nu cuvîntă. Mărturisesc însă cu un fel de mîndrie națională, și spre bucuria dobitoacelor noastre, că oricît ar fi de premiat volumul lui Pergaud nu poate fi asemănat nici pe departe cu acela al lui Gîrleanu. Unul pune cinci zeci de pagini ca să descrie mișcătoarea dramă a unei vulpi și celălalt e în stare să concentreze un elefant în trei cuvinte. Cel dintîi nu ne face grație de nici un detaliu spre a da mai multă putere unui deznodămînt, cel de al doilea alege numai cîteva amănunte și procedează prin imagini. Pergaud mărește proporțiile, ... George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu ... a coborât în laborator să surprindă tainele acestui artist incomparabil. * Despărțind ad-hoc forma de fond, observăm că la unii poeți de ieri și de astăzi expresia formală întrece cu mult conținutul sufletesc. Poetul are mania de a spune totul cât mai pe departe, cu ocol, cu diplomație parcă... E un labirint de întorsături precaute în care uneori te pierzi definitiv. Trebuie să dai cuvintele la o parte cu lopata, ca să descoperi o idee liliputană, care de obicei nu merită osteneala: Nu vezi tu că-n înțelesul cel zadarnic și cuminte, Care tremură-n belșugul de zâmbiri și de cuvinte, E podoaba unei calde, dulci comori nerisipite De dorinți pe care ochii nu le lasă tăinuite Prin văpaia lor duioasă, rugătoare și senină Ca o rază ne-ntinată de sfielnică lumină? [1] Toate acestea vor să ne spună: „Nu vezi cum te doresc?â€� Alteori, forma îmbracă exact, fără cute inutile, intenția poetului ... spus, lăsând pe cititor să completeze inevitabil restul. Acesta e Eminescu. El spune întotdeauna mai mult decât exprimă direct. Conținutul sufletesc întrece covârșitor expresia formală... De aceea el a avut, într-o măsură unică la noi, puterea Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... ceasul cînd truditul Muncitor voios aruncă La o parte grija zilei Și uneltele de muncă ; S-au întors de la pășune Liniștitele cirezi, Umbre cresc pe nesimțite Prin grădini și prin livezi. Dar un zvon de mii de glasuri Umple zarea fără veste : Craiul zilei, stînd s-apună, A încremenit pe creste. Văile răsună toate, Dealurile viu răspund Și vijelios se-nalță Pulberea departe-n fund. Sună dealul, valea sună, Stă văzduhul să se spargă De ... greu potop de ceață Înainte și-napoi... Un berbec cu coarne-ntoarse, Tacticos și prea cuminte, După gît c-un clopot mare, Merge singur înainte. Pe la margine dulăii ; Urecheatul, la mijloc, Cu desagii grei în spate, Anevoie-și face loc. Iar prin pulberea de aur Tocma-n capul celălalt Crește umbra-ntunecată A ciobanului înalt : Cu căciula într-o parte, El pășește plin de fală, Sara purpurie-i schimbă Zeghea-n mantă triumfală... VI DOINA Se tînguiesc Tălăngi pe căi, Și neguri cresc Din negre văi, Plutind pe munți... La făgădău, La Vadul-Rău, Sus, la răscruci, Vin trei haiduci Pe Ion Luca Caragiale - Lache și Mache ... s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul ... și același în două fețe, doime de o ființă și nedespărțită. Viața lor seamănă foarte mult cu un sistem solar dublu, în care fiecare joacă pe rând rolul centrului, pe când celălalt i se rotește împrejur. Când buzunarul lui Lache înfățișează o greutate oarecare, dânsul este soarele sistemului, iar Mache planeta respectivă. A doua zi ... daca nu, dânsul face o țigară venerabilă de senator, și după ce-ți mai ia și câteva foițe de hârtie, merge să-mpartă prada cu celălalt. Dacă vreun cunoscut voiește să cinstească cu o cafea pe Lache, acesta refuză cinstea în favoarea lui Mache, și astfel cunoscutul e silit să-i cinstească ... ... Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să ... mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed ... să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel. Cât n-ar fi dat acuma frunza ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, împodobită cu fel de fel de florării, verdeață, chipuri de marmură și izvoare de apă bătătoare în sus. De amândouă părțile toloacei erau pavilioanele expoziției, împodobite cu niște coloane (stâlpi) mărețe. În partea din fundul expoziției o scară mare de piatră cu 120 Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PE DE CEALALTĂ PARTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru PE DE CEALALTĂ PARTE. ... care era de treisprezece coți. 12 Înaintea odăilor de pază era un loc gol de un cot de o parte și de cealaltă; fiecare odaie de pază avea șase coți de o parte, și șase coți de cealaltă. 13 A măsurat poarta dela acoperițul unei odăi de pază, pînă la acoperișul celeilalte; între cele două deschizături cari erau față în față era o lățime de douăzeci și cinci de coți. 14 A măsurat tinda porții și a găsit douăzeci de coți; tinda da într`o curte, de jur împrejurul porții. 15 Locul dintre poarta dela intrare și tinda porții dinlăuntru era lung de cincizeci de coți. 16 La odăile de pază și la stîlpii lor dinlăuntrul porții de jur împrejur erau niște ferestre îngrădite; ferestre erau și înlăuntru în tinzile porții de jur împrejur; iar pe stîlpi erau săpate ramuri de finici. 17 M`a dus în curtea de afară, unde se aflau odăi și un caldarîm de jur împrejur; pe caldarîmul acesta erau treizeci de odăi. 18 Caldarîmul era lîngă porți, și era dealungul porților: acesta era caldarîmul de jos. 19 A măsurat lățimea dela poarta de jos pînă la ... hotarul lui Ruben, dela răsărit pînă la apus, partea lui Iuda. 8 Lîngă hotarul lui Iuda, dela răsărit pînă la apus, va fi partea sfîntă pe care o veți despărți, lată de douăzeci și cinci de mii de coți și lungă cît una din părțile dela răsărit pînă la apus; în mijlocul ei va fi sfîntul Locaș. 9 Partea pe care o veți despărți pentru Domnul, va avea douăzeci și cinci de mii de coți lungime în lungime și zece mii în lățime. 10 Această parte sfîntă va fi a preoților: douăzeci și cinci de mii de coți la miază noapte, zece mii în lat la apus, zece mii în lat la răsărit, și douăzeci și cinci de mii în lung la miazăzi. În mijloc însă va fi sfîntul Locaș al Domnului. 11 Ea va fi a preoților sfințiți, a ... va da veniturile rînduite pentru întreținerea lucrătorilor cetății. 19 Lucrătorii cetății vor fi luați din toate semințiile lui Israel. 20 Toată partea sfîntă va fi de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și douăzeci și cinci de ... ... la capătul Cretei, alături de Salmona. 8 De abia am mers cu corabia pe marginea insulei, și am ajuns la un loc numit ,,Limanuri bune``, de care era aproape cetatea Lasea. 9 Trecuse destul de multă vreme, și călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentrucă trecuse chiar și vremea ,,postului``. De aceea Pavel a înștiințat pe ceilalți, 10 și le -a zis: ,,Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie și fără multă pagubă, nu numai pentru ... timp funiile cîrmelor; apoi au ridicat ventrila cea mică după suflarea vîntului, și s`au îndreptat spre mal. 41 Dar au dat peste o limbă de pămînt, unde s`a înfipt corabia; și partea dinainte a corăbiei s`a împlîntat și stătea neclintită, pe cînd partea dinapoi a început să se rupă de izbitura valurilor. 42 Ostașii au fost de părere să omoare pe cei întemnițați, ca să nu scape vreunul prin înot. 43 Sutașul însă, care voia să scape pe Pavel, i -a oprit dela gîndul acesta. A poruncit ca cei ce pot înota, să se arunce de pe ... ai lor, cei din Din, din Arfarsatac, din Tarpel, din Afaras, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam, 10 și celelalte popoare pe cari le -a mutat marele și vestitul Osnapar și le -a așezat în cetatea Samariei, și în celelalte locuri de dincoace de Rîu, și așa mai departe. 11 Iată cuprinsul scrisorii pe care au trimes -o împăratului Artaxerxe: ,,Robii tăi, oamenii de dincoace de Rîu, și așa mai departe... 12 Să știe împăratul că Iudeii plecați dela tine și veniți printre noi la Ierusalim zidesc din nou cetatea aceea ... faptul acesta nu vei mai avea stăpînire dincoace de Rîu.`` 17 Iată răspunsul trimes de împărat dregătorului Rehum, logofătului Șimșai, și celorlalți tovarăși ai lui de slujbă, cari locuiau la Samaria și în alte locuri de cealaltă parte a Rîului. ,,Sănătate, și așa mai departe. 18 Scrisoarea pe care ne-ați trimes -o a fost cetită întocmai înaintea mea. 19 Am dat poruncă să se facă cercetări; și s`a ... răsculat împotriva împăraților, și s`a dedat la răscoală și la răzvrătire. 20 Au fost la Ierusalim împărați puternici, stăpîni peste toată țara de dincolo ... ... de cinci coți de jur împrejur. 12 Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. 13 A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile sale, aveau de asemenea o lungime de o sută de coți. 14 Lățimea feței casei și a locului gol, din spre răsărit, era de o sută de coți. 15 A măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, pe partea dinapoi a casei, și pridvoarele ei de fiecare parte: erau o sută de coți. 16 Templul și casa dinlăuntru, tinda de afară, pragurile, ferestrele îngrădite, pridvoarele din jurul celor trei caturi, din fața pragurilor, erau acoperite cu lemn de jurîmprejur. Dela pămînt pînă la ferestrele acoperite, 17 pînă deasupra ușii, partea dinlăuntrul casei, partea de afară, tot zidul de jur împrejurul casei din lăuntru și din afară, totul era după măsură, 18 și împodobit cu heruvimi și finici. Între doi heruvimi era un finic ... heruvim avea două fețe, 19 o față ... au așezat acolo cortul întîlnirii. Țara era supusă înaintea lor. 2 Mai rămîneau șapte seminții ale copiilor lui Israel, cari nu-și primiseră încă partea de moștenire. 3 Iosua a zis copiilor lui Israel: ,,Pînă cînd vă veți lenevi să mergeți să luați în stăpînire țara pe care v`a dat -o Domnul, Dumnezeul părinților voștri? 4 Alegeți trei bărbați de fiecare seminție, și -i voi porni. Să se scoale, să străbată țara, să facă un plan în vederea împărțelii, și să se întoarcă la mine ... împărțite în șapte părți, și să mi -l aduceți aici. Voi arunca sorțul pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. 7 Dar Leviții să n`aibă parte în mijlocul vostru, căci moștenirea lor este preoția Domnului; și Gad, Ruben și jumătate din seminția lui Manase, și-au primit moștenirea, pe care le -a dat -o Moise, robul Domnului, de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit.`` 8 Cînd s`au sculat bărbații și au pornit să facă planul țării, Iosua le -a dat ... se pogora pela piatra lui Bohan, fiul lui Ruben. 18 Trecea pe partea ... ... Domnului, el și bătrînii lui Israel, și și-au presărat capul cu țărînă. 7 Iosua a zis: ,,Ah! Doamne Dumnezeule, pentruce ai trecut pe poporul acesta Iordanul, ca să ne dai în mînile Amoriților și să ne prăpădești? De am fi știut să rămînem de cealaltă parte a Iordanului! 8 Dar Doamne, ce voi zice, după ce Israel a dat dosul înaintea vrăjmașilor lui? 9 Cananiții și toți ... piept vrăjmașilor tăi, pînă nu veți scoate lucrul dat spre nimicire din mijlocul vostru. 14 Să vă apropiați mîne dimineață după semințiile voastre; și seminția pe care o va arăta Domnul prin sorți se va apropia pe familii, și familia pe care o va arăta Domnul prin sorți se va apropia pe case, și casa pe care o va arăta Domnul prin sorți se va apropia pe bărbați. 15 Cine va fi arătat prin sorți că a luat din ce era dat spre nimicire, va fi ars în foc, el ... a zis: ,,Este adevărat că am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lui Israel, și iată ce am făcut. 21 Am văzut în pradă o manta frumoasă de Șinear, două sute de sicli de ... ... cetate cu porți și zăvoare.`` 8 Și Saul a chemat tot poporul la război ca să se pogoare la Cheila și să împresoare pe David și pe oamenii lui. 9 David, luînd cunoștință de acest plan rău pe care -l punea la cale Saul împotriva lui, a zis preotului Abiatar: ,,Adu efodul!`` 10 Și David a zis: ,,Doamne, Dumnezeul ... dus acasă. 19 Zifiții s`au suit la Saul la Ghibea, și au zis: ,,Nu -i David ascuns între noi în locuri întărite, în pădure, pe dealul Hachila, care este la miazăzi de pustie? 20 Pogoară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorința sufletului tău; lasă pe noi dacă e vorba să -l dăm în mînile împăratului.`` 21 Saul a zis: ,,Domnul să vă binecuvinteze că aveți milă de mine! 22 Duceți-vă, vă rog, de mai cercetați, ca să știți și să descoperiți în ce loc și -a îndreptat pașii, și cine l -a văzut, căci ... a urmărit pe David în pustia Maon. 26 Saul mergea pe o parte a muntelui, și David cu oamenii lui ... Îndată a fost curățită lepra lui. 4 Apoi Isus i -a zis: ,,Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, și adu darul, pe care l -a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.`` 5 Pe cînd intra Isus în Capernaum, s`a apropiat de El un sutaș, care -L ruga 6 și -I zicea: ,,Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, și se chinuiește cumplit.`` 7 Isus i -a ... ucenicii Lui au mers după El. 24 Și deodată s`a stîrnit pe mare o furtună atît de strașnică, încît corabia era acoperită de valuri. Și El dormea. 25 Ucenicii s`au apropiat de El, și L-au deșteptat, strigînd: ,,Doamne, scapă-ne, că pierim!`` 26 El le -a zis: ,,De ce vă este frică, puțin credincioșilor?`` Apoi S`a sculat, a certat vînturile și marea, și s`a făcut ... se mirau, și ziceau: ,,Ce fel de om este acesta, de -L ascultă pînă și vînturile și marea?`` 28 Cînd a ajuns Isus ... ... și voi face din tine o jertfă sîngeroasă a urgiei și geloziei. 39 Te voi da în mînile lor; îți vor surpa casele de curvie, și îți vor nimici înălțimile; te vor desbrăca de hainele tale, îți vor lua toată podoaba de pietre scumpe, și te vor lăsa goală, goală de tot. 40 Vor aduce gloata împotriva ta, te vor ucide cu pietre și te vor străpunge cu lovituri de sabie. 41 Îți vor arde casele cu foc, și se vor răzbuna pe tine, înaintea unei mulțimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia ta, și nu vei mai da plată de curvă. 42 Îmi voi potoli mînia împotriva ta, și nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi liniști, nu voi mai fi supărat. 43 Pentru că nu ți-ai adus aminte de vremea tinereței tale, ci M`ai ațîțat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu ... păcatele tale, prin cari te-ai făcut mai urîcioasă decît ele, acum le faci mai ușoară vina decît a ta; deaceea acopere-te de rușine, și poartă-ți ocara, fiindcă ai ușurat vina surorilor tale! 53 Voi aduce înapoi pe prinșii lor ... ... aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci cînd te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.`` 37 Pe cînd vorbea Isus, un Fariseu L -a rugat să prînzească la el. El în intrat și a șezut la masă. 38 ... a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz. 39 Dar Domnul i -a zis: ,,Voi, Fariseii, curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire și de răutate. 40 Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n`a făcut și pe cea dinlăuntru? 41 Dați mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, și atunci toate vă vor fi curate. 42 Dar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi dați zeciuială din izmă, din rută și din toate zarzavaturile, și dați uitării dreptatea și dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceți, și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute! 43 Vai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||