Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul PELERINA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PELERINĂ

  Vezi și:PELERINUȚĂ, CAPĂ, CHULO, FELON, FEREGEA, FOLIE, MACFERLAN, MANTIE, PELERINĂ, PONCHO ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PELERINA: PELERINĂ.

 

PELERINA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PELERÍNĂ, pelerine, s.f. 1. Haină largă de lungimi variabile, fără mâneci, adesea cu glugă, care se poartă peste altă îmbrăcăminte. 2. Îmbrăcăminte femeiască în formă de guler mare, care acoperă umerii (și bustul) și care se poartă peste palton sau peste rochie. - Din fr. pèlerine.

Sursa : DEX '98

 

pelerínă s. f., g.-d. art. pelerínei; pl. peleríne

Sursa : ortografic

 

PELERÍN//Ă \~e f. 1) Pardesiu larg, fără mâneci, care se încheie numai la gât. 2) Accesoriu vestimentar de forma unui guler lat, care acoperă umerii (și bustul), purtat de femei peste palton sau peste rochie. /pelerine

Sursa : NODEX

 

PELERÍNĂ s.f. 1. Haină lungă și largă, fără mâneci, care se poartă pe umeri. 2. Guler mare care acoperă umerii, purtându-se peste palton sau peste rochie. [< fr. pèlerine].

Sursa : neologisme

 

PELERÍNĂ s. f. 1. haină lungă și largă, fără mâneci, care se poartă pe umeri. 2. guler mare care acoperă umerii, purtându-se peste palton sau peste rochie. (< fr. pèlerine)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PELERINA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PELERINA.

Marius Marian Șolea - Un sentiment

Marius Marian Şolea - Un sentiment Un sentiment de Marius Marian Șolea Rămășița urmei mele în cuvînt nu va spori ruina, nici nu va șterge praful de pe săbii. va ridica pe mîini doar pelerina sfîșiată și-apoi cu alte pietre o va acoperi. iar tîmpla zării nu va fi împinsă, nici neajuns, nici moarte nu va desolemniza momentul urcării pe scară a păsării cu aripile frînte și picurate cu ceară. doar graiul ei va mai mușca urechea nopții și-o stea va coborî în lacuri la priveghi. cîte un copil grăbit își va întoarce capul și va lovi cu bățul oglinda în care se mai strîmbă

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Delicate lucruri vechi de Paul Zarifopol Notă despre romanul domnului Ibrăileanu [1] Un fin studiu moldovenesc, alcătuit din nuanțe savant șterse. Ni se arată întâmplările curioase ale unor suflete ce au fost și care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească de ce natură e sentimentul lui pentru ea, bărbatul răspunde: e un sentiment foarte curios. Femeia încheie, firește, aproape ofensată: Adică bun de pus la muzeu. Adevărat, jurnalul doctorului Emil Codrescu dă impresia delicată a unui capitol de arheologie sufletească. De optzeci de ani viața societății românești curge în prestissimo. Totul în ea se învechește cu o iuțeală straniu distrugătoare de valori. Iar Moldova a rămas până azi, poate numai până ieri, provincia conservării elegante. Sfioasele umbre ce joacă în romanul acesta ne apar desigur familiare nouă, moldovenilor; ne apar însă ca amintiri de demult, tot așa cum de demult ne sună ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Mihaida de Ion Heliade Rădulescu Fragment epic Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și-mperecheri civile, Căci Domnul îi protege și-i ține peste secoli Și i-a ales să-și facă din ei tărie mare. O, muză-mbărbătată ce-n Elicon n-ai nume, Ce soarele dreptății te-ncinde și te-nspiră! Mută să fie buza profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu revarsă mânia ceea sacră; Aprinde-a ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PELERINA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru PELERINA.

PELERINUȚĂ

... PELERINÚȚĂ , pelerinuțe , s . f . Diminutiv al lui pelerină ( 1 ) . - Pelerină

 

CAPĂ

... CÁPĂ , cape , s . f . 1. Pelerină ( scurtă ) de blană sau de stofă . 2. Dispozitiv de protecție aplicat la mașini , ferăstraie etc . pentru a preîntâmpina accidentele . 3. ( Mar . ) Orientare a ...

 

CHULO

CHULO s . m . Toreador care luptă pe jos și are misiunea de a întărâta taurul cu ajutorul unei pelerine roșii . [ Pr . : ciúlo ] - Cuv .

 

FELON

... FELÓN , feloane , s . n . Pelerină

 

FEREGEA

... FEREGEÁ , feregele , s . f . 1. Manta ori pelerină din stofă fină și subțire sau din mătase , purtată odinioară de boieri sau de soțiile lor peste îmbrăcămintea obișnuită . 2. Văl cu care femeile musulmane ...

 

FOLIE

FOLÍE^2 , folii , s . f . ( Fam . ) Veselie ( zgomotoasă ) , grozăvie , nebunie ( plină de satisfacții ) ; ( concr . ) lucru grozav , extrem de plăcut , care produce o impresie vie . FÓLIE^1 , folii , s . f . Foaie subțire din material plastic din care se confecționează pelerine , umbrele ,

 

MACFERLAN

... MACFERLÁN , macferlane , s . n . Pardesiu bărbătesc ( larg și ) fără mâneci , cu două deschizături pentru brațe , peste care cade o pelerină

 

MANTIE

... MÁNTIE , mantii , s . f . 1. ( Astăzi fig . ) Haină ( de ceremonie ) ca o pelerină

 

PELERINĂ

PELERÍNĂ , pelerine , s . f . 1. Haină largă de lungimi variabile , fără mâneci , adesea cu glugă , care se poartă peste altă îmbrăcăminte . 2. Îmbrăcăminte femeiască în formă de guler mare , care acoperă umerii ( și bustul ) și care se poartă peste palton sau peste

 

PONCHO

... PÓNCHO , ponchouri , s . n . Pelerină