|
|
||
|
Vezi și:VOAL,
CORNIZĂ,
AMBRASĂ,
SAIVAN,
STOR,
GALERIE,
POLOG,
DANTELĂ,
MUSELINĂ,
CORTINĂ,
VOLAN
... Mai multe din DEX...
PERDEA (SAU) PERDELE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PERDEA (SAU) PERDELERezultatele 1 - 10 din aproximativ 110 pentru PERDEA (SAU) PERDELE. Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala ... Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala de Nicolae Filimon Cuprins 1 Capitolul I - Slujnicăria 2 Capitolul II - Mitică Rîmătorian 3 Capitolul III - Cafeneaua din pasagiu 4 Capitolul IV ... slujnicarul nu voiește să înțeleagă că ciocoiul Convenției este mai venal și mai fără inimă decît acela al Regulamentului. Slujnicarii sînt de mai multe categorii sau tagme. Cînd face parte din ortaua poeților, atunci cată să fugi cît vei putea de dînsul sau să te rogi lui Dumnezeu ca să-ți dea răbdarea lui Iov din Biblie, căci altfel nu vei putea să suferi scălămbăturile și declamările lui ... cu susul în jos. Slujnicarul adevărat, pe lîngă alte daruri, mai are și virtutea cumpătării; el șade toată ziua în cafenea, fără să guște ceva, sau daca din întîmplare bea o cafea neagră sau o dulceață, potrivește tocmai timpul cînd cafeneaua este plină de oameni și pleacă fără să plătească. Unii zic că fac aceasta din distracțiune, dar gurele ... cu o voce iarăși convențională: — Rezi!… Rezi!… — Ei, bine, aud, nu sunt surdă, răspunse vocea dinlăuntru, cu un acent de nepăsare sau Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei ... Petre Ispirescu - Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau ... Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său ... LABRANCHE LABRANCHE: — Nu-i acela Crispin? CRISPIN: — Oare pe Labranche îl văd eu? LABRANCHE: — întocma, Crispin, el însuși! CRISPIN:— îi Labranche sau mori! Norocita întâlniri! Vin să te îmbrățoșez, scumpul meu! Cu adivărat, nemaivăzându-te la Paris, mă temem să nu te fi depărtat vreo hotărâre a ... Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor ... apoi au încurcat lumea amar de vreme, vrând ca să-și recâștige valoarea unei vieți pierdute-n cărți. Nu creadă cineva că vorbesc din ură sau din predilecțiune pentru cele trecute. Nici prin minte nu-mi trece. Urât sau iubit, oricare obiect sau relațiune care e capabil de-a stârni unul din aceste două afecte în sufletul nostru este în sine considerabil. Pe secături însă nu ... prelat. Dar să ne gândim la oamenii înfundați în dosul perdelelor. În fiecare societate se găsesc oameni ce se izolează, siliți de natura lor proprie sau de vro preocupațiune, și nu iau decât o parte foarte pasivă la decursul petrecerii și instinctiv îi vezi ascunzându-se or [i] în dosul unei ... că-i frumos, dar vigoarea deosebită, aspră care respira din toate mișcările sale îi dădeau acea atragere pe care-o exercită fără s-o vrea sau s-o știe toate naturile tari. Afară de aceea era foarte cult, umblase și citise mult și era un muzicant excelent. Prin pielea mâinilor sale ... tari de păreau de oțel. Avea un glas adânc, cam aspru, dar plăcut în rara lui preciziune. Râsul lui era însă supărător. Înfundat după o ... Mihai Eminescu - Rime alegorice ... găsit amara, cruda moarte Într-un pustiu arzând și fără fine. Vorbesc încet... ca-n somn... și vorba sună Ca frunze-uscate cari vântu-adună, Sau ca murmurul cel vrăjit de ape Când peste codri-apare blonda lună. Deodată-n două șirul se desface. În fund apare-un mândru chip ce ... glasul blând amantul cere, Pe când iubita gura ei, uscată De sărutări, deschide la plăcere. Ce-i lumea asta mă întreb acuma: Au nebunit-au, sau domnește ciuma? De-acopăr moartea, ranele hidoase Cu râs, cu-amorul, cu beții, cu gluma? ,,Ba nu  răspunse-atunci Șeherezade  Nu, nu îi ... lor un vis al morții este, Azi pradă ei, iar mâni ea o să-i prade. Ce afli-n lume? mii de generații. Popoare mândre sau obscure nații Demult pieriră și pe-a lor cenușă Trăiește... cine?... ei! înmormântații. Moarte și viață, foaie-n două fețe: Căci moartea e ... Mihai Eminescu - Pe aceeași ulicioară... ... cele-n lume N-aveai vreme să întrebi. Și în farmecul vieții-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. Vântul tremură-n perdele Astăzi ca și alte dăți, Numai tu de după ele Vecinic nu te ... Grigore Alexandrescu - Polovraci ... copii, ce părea a se îndeletnici la lucrările vârstei lor; mai încolo alte ființe care se împărtășeau de om și de hiare, fauni, sau silvani care se ascund după o coloană piramidală. Înaintezi, și aceleași figuri parcă au trecut înainte ca să te aștepte; unele îți râd, altele, cu ... dulce te însoțește, pieptul răsuflă mulțumit, o uimire plăcută rătăcește vederea. Varietatea boltelor gotice, albeața și luciul parchetu- lui, nenumăratele statui care te înconjoară, grozave sau blânde, posomorâte sau zâmbitoare, după cum le privești, de aproape sau de departe, la lumină sau întuneric; toate îți cuprind cu putere simțirile, și omul cel mai fără iluzii se crede transportat într-o altă lume. Ca să lăsăm un suvenir ... de steluțe, ca acelea ce licăresc dimineața pe un mal de zăpadă. Dar picătura muntelui, adăugând piatră peste piatră, va șterge cu încetul acele nume; sau, de vor mai rămânea câteva litere până când un alt călător va trece pe acolo, ele vor fi pentru dânsul ca acele simboluri nedeslușite, înscrise ... Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș ... de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hrașcu, soția conului Gheorghieș Hrașcu, proprietarul acestei case mici ... iarăși în minte: ...Dacă ar vinde via! Cu ce ar mai lua pe dânsa și cu acești două mii de galbeni ce n-ar face!... Sau mai bine, nu, n-ar vinde via, dar și-ar clădi niște case încăpătoare, boierești, să se vadă tocmai din târg, colo pe deal, sticlind ... Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu) ... optsprezece ani, Priviri trimite, timide, șirete, Când unui tont, ce o privea avan, Când unui ghiuj, cu mintea căpietă, Urât ș-avar, sinistru și pleșcan, Sau unui general cu talia naltă, Strigău și prost ca și un bou de baltă? Să cânt cum samănă de rău, impulsul În corp de înger ... perdelei umbră scutitoare, Ce de trădarea mândrului cristal Al marilor oglinzi te scapă sigur, Când vrei s-observi cum grupe se configur. Deci după o perdea! Pe-o moale sofă Alene șade-un înger de copil. În păru-i negru-o roșie garofă, În ochi albaștri plutitori ș-agil Și haina ... ... geam Și, spionând perdeaua trasă, Te-ai supărat că nu eram Acasă?... Vrei poate macii din livezi Pe toți cu mâna ta să-i scuturi? Sau te distrezi Cu pălăria după fluturi? N-ai adormit cumva pe-afară Și te-ai trezit sub un umbrar, Îndrăgostită de-un măgar Ca-n ... Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" ... stăteau mai mult pe afară decît în casă. Precum persanul stă de-a pururi cu o roză în mînă, turcul cu o narghilea sau cu un șirag de mătănii, așa se identifica și ea cu un pămătuf pe care nu-l părăsea niciodată. Intra cu pasul ei de nălucă ... cerca cu degetul ei uscat cea mai mică pată și era de ajuns să i se pară ceva, ca să hotărască : "Azi scoatem din salon !" sau : "Mîini afară cu odaia albastră" !... Și bietele mobile abia aciuiate apăreau în ogradă. Tînjitoare și cu brațele întinse, se rugau parcă vechile fotolii. Sarcastic rîdea ... apelor bătute de lună, și nu era lucru să nu fie întors, bătut, sucit, șlefuit ca și cînd ar fi trecut vreo molimă prin casă sau s-ar fi așezat moartea o clipă la căpătîiul cuiva. Fugeau gîngăniile și fluturii, și pînă și încăpățînatele furnici nu mai călcau pe acolo de ... și-și lăsase capul obosit pe o pernă de mătase, știind că n-o s-o mai tulbure nimeni. Așa stătea liniștea privind în gol sau poate la sora ei moartea, ce s-așezase și ea nevăzută într-un fotoliu și privea cu drag cum curg liniștite ceasurile și neoprite de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERDEA (SAU) PERDELERezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PERDEA (SAU) PERDELE. ... VOAL , voaluri , s . n . 1. Țesătură fină ( transparentă ) de mătase , bumbac sau fibre sintetice , folosită pentru perdele sau pentru confecționarea unor obiecte vestimentare femeiești ; bucată de țesătură fină , rară , cu care femeile își acoperă capul sau fața ; văl . 2. Înnegrire a unui material fotografic fotosensibil , datorită unui defect de fabricație sau ... CORNÍZĂ , cornize , s . f . Vergea de lemn sau de metal de care se atârnă draperiile sau ... AMBRÁSĂ , ambrase , s . f . ( Rar ) Cordon care servește pentru a ține strâns mijlocul unei perdele sau ... SAIVÁN , saivane , s . n . 1. ( Reg . ) Adăpost de iarnă pentru oi ( sau pentru vite ) ; perdea . 2. ( Înv . ) Cort deschis , asemănător cu un baldachin , destinat domnitorului sau ... STOR , storuri , s . n . Perdea de țesătură , de împletitură sau din scândurele subțiri , orizontale , paralele și mobile , care se poate lăsa și ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi , destinată ... ... adesea ramificat ) pe care și - l sapă unele animale pentru a le servi ca adăpost . 4. Coridor lung ( și boltit ) situat în interiorul sau în afara unei clădiri , servind ca element de legătură sau ca loc de plimbare . 5. Muzeu , secție a unui muzeu sau sală într - o expoziție ori într - un muzeu , în care sunt expuse mai ales opere de pictură și de sculptură . 6. Magazin în care se ... spectatorii de la acest balcon ; p . ext . publicul care manifestă zgomotos la un spectacol , la o adunare , la o întrunire etc . 8. Bară de lemn sau de metal de care se atârnă perdelele . 9. Un fel de tavă de metal care se pune în fața sobei ca să nu cadă cărbunii ... ... POLÓG^1 , poloage , s . n . 1. ( Pop . ) Cantitate de iarbă ( sau de alte plante ) cosită dintr - o singură mișcare de coasă ; mănunchi de fân sau de grâu secerat ( care urmează să fie adunat sau legat în snopi ) . 2. ( Reg . ) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit ( pentru a se usca ) . 3. ( Reg . ) Iarbă bună de cosit . POLÓG^2 , poloage , s . n . 1. Țesătură ... lucrată din lână , din in sau din cânepă și folosită ca cergă , pătură , așternut etc . 2. Țesătură fină , folosită mai ales ca draperie ; perdea ; p . ext . baldachin . 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau ... DANTÉLĂ , dantele , s . f . Împletitură fină și ușoară cu găurele , reprezentând modele variate , executată ( manual sau mecanic ) din fire subțiri de ață , de mătase sau ... MUSELÍNĂ , museline , s . f . Țesătură de bumbac sau ... CORTÍNĂ , cortine , s . f . Perdea de stofă , de catifea etc . care desparte sala de spectacol de scena și care , prin ridicare sau prin lăsare în jos sau tragere în părți , marchează începutul , respectiv încheierea unui spectacol sau ... dă vehiculului direcția voită . 2. Piesă în formă de roată , cu ajutorul căreia se acționează un anumit mecanism al unei mașini . II. Fâșie de țesătură sau de dantelă încrețită sau Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||