|
|
||
Vezi și:DUMPING,
AGORA,
ACAPARA,
AGORAFOBIE,
BIRJĂ,
CARTEL,
COMUNITAR,
CONCURENȚĂ,
CONCURENT,
DEBUȘEU,
EȘAFOD
... Mai multe din DEX...
PIAȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PIÁȚĂ, piețe, s.f. I. 1. Loc special amenajat unde se face comerț cu mărfuri, mai ales cu produse agroalimentare. * Trăsură (sau mașină) de piață = trăsură (sau mașină) care transportă, contra cost, persoane, bagaje etc. * Expr. A face piața = a cumpăra alimentele necesare pentru hrana zilnică. (Fam.) A se certa ca la piață = a se certa violent și folosind cuvinte grosolane. 2. Loc întins și deschis dintr-o localitate, unde se întâlnesc sau se întretaie mai multe străzi, adesea amenajat cu spații verzi, statui etc. II. (Ec. pol.) Sferă a circulației mărfurilor; cererea și oferta de mărfuri. - Din it. piazza.Sursa : DEX '98 PIÁȚĂ s. târg, (la orientali) bazar, (înv.) târgoviște. (Își vinde produsele la \~.)Sursa : sinonime piáță s. f. (sil. pia-), g.-d. art. piéței; pl. piéțeSursa : ortografic PIÁȚĂ piéțe f. 1) Spațiu liber (cu monumente sau/și plantații decorative) în interiorul unei localități (mai ales urbane). Piața Marii Adunări Naționale. 2) Loc special amenajat, de obicei într-o localitate de tip orășenesc, unde se vând și se cumpără diferite produse agricole și industriale; târg. * A face piața a cumpăra produse alimentare (în special de la piață). 3) ec. Sferă de circulație a mărfurilor. * Piața internă totalitate a relațiilor de schimb de mărfuri din interiorul unei țări. Piața mondială totalitate a relațiilor privind schimbul de mărfuri între țările lumii. [G.-D. pieței; Sil. pia-] /Sursa : NODEX PIÁȚĂ s.f. I. 1. Loc, spațiu întins, descoperit, unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș. 2. Loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente); târg. II. Categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresie totalitatea actelor de vânzare-cumpărare privită în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. [Pron. pia-ță, pl. piețe. / < it. piazza].Sursa : neologisme PIÁȚĂ s. f. I. 1. spațiu (întins) unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș. 2. loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente, zarzavaturi). II. categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresia totalitatea relațiilor economice ce apar în procesul de vânzare-cumpărare a mărfurilor. o ~ valutară = ansamblul operațiilor de vânzare-cumpărare de valută. (< it. piazza)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PIAȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 118 pentru PIAȚĂ. Paul Zarifopol - Caragiale, pe scurt ... Desigur ratați, însă nu chiar simpli: e obiecția unică pe care o putem ridica sentinței omului politic, în această materie. Obișnuit, are dreptate omul de piață, când judecă pe oricine vreți din punctul de vedere al pieței. Destul de curios e că oamenii de piață se amestecă a judeca pe artiști, de exemplu, și din punctul de vedere al artei respective. Acesta e, probabil, efectul unui obicei propriu ... profund: formulase filozofia întreagă a politicianului din statele încă crude. Caragiale trebuie să fi supărat pe mult prea mulți oameni nu numaidecât de piață, ci și mai mărunți, însă în care practicismul se luptă complicat cu vanități prea depărtate, de exemplu cu vanitatea de a avea păreri ... Ion Luca Caragiale - Telegrame ... obținind titlu executoriu, iar opoziția promis răzbunare pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notoritate publică. În consecință alaltaeri nepotul lor însoțit de moșii lui pândind piață fosta socie insultato public foarte grav. Dama chemat sergent stradă care nefiind nici unul urcat birje un cal plecând degrab huiduită di toți trii și ... Alecu Russo - Scrisori (Russo) Alecu Russo - Scrisori (Russo) Scrisori de Alecu Russo Cuprins 1 Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja 2 Scrisoare către N. Bălcescu 3 Bilet din închisoarea din Cluj către V. Alecsandri 4 Bilet din închisoarea de la Cluj către prietenii din Iași 5 Protest către Consiliul de război din Cluj 6 Protest către comisarul guvernului din Cluj Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el nu are alt vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii ... Ion Luca Caragiale - Un mare sculptor român Ion Luca Caragiale - Un mare sculptor român Un mare sculptor român de Ion Luca Caragiale Care român, din clasele culte cel puțin, n-a cunoscut figura simpatică și-n adevăr remarcabilă a lui Dumitru Brătianu? Totdeauna foarte corect, foarte inimos, deși cam exagerat, cam prea vizionar și afectând atât în scris, cât și-n vorbă un stil cam prea apocaliptic, ca să nu zicem bombast, Dumitru Brătianu a fost un patriot mare, un revoluționar îndrăzneț și convins, un bărbat de stat dibaci, un orator și un publicist entuziast: e, în sfârșit, o figură cu care se poate făli o generație întreagă. Iată ce știam cu toții până astăzi despre Dumitru Brătianu. Dar oamenii mari au în genere niște deprinderi ciudate. Ei, în afară de ocupațiunile lor, de sfera lor de activitate publică, se ocupă, în momentelelor pierdute, cu câte o lucrare de predilecție; în genere, artele sunt, acelea cari fac pe oamenii mari să-și uite de preocupările ce le dă misiunea lor publică. Frederic cel Mare cânta cu flautul și făcea versuri; Carol Quintu făcea ceasornice; Goethe — pictură, Dumitru Brătianu făcea sculptură. Există în capitala vechei republici de Prahova, în cetatea ... Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F ... saci în căruță, că era și ostenit. Astfel, încet-încet, a ajuns în dosul Teatrului și a voit să treacă peste piață în strada Regală, de acolo pe la Colțea și pe urmă pe la Sf. Gheorghe în Calea Moșilor — pe drumul cel mai drept. Dar ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche, un basm din vremuri legendare. Soarele l-a luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni, de pe străzi, roiuri negre curg, pe ... Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă ... va vedea figurile străine ce mișună tot mai mult pe străzile vechi, le va vedea tot așa de bine din piața Unirei sau din altă piață, și cu brațele încrucișate va fi osîndit să asculte fără ca gura lui mută să poată răspunde elanului oratoric ce va urca spre el. Tumultul ... Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ... Gelu Vlaşin - 17:23 â†�â†� 16:09 17:23 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 17:45 →→ birtul tău s-au așternut versurile precum halbele lipsite de sens bați din palme printre mici și muștar vorbele răscolesc amintiri precum hoții buzunarele sparte în piața sudului traiane spune-mi tu peste masa plină de bunătățile altora spune-mi tu cipariule în fiecare cuvânt pe care-l rostești pentru publicul tău însetat hai dați-o dracului de conveniență socială și dezbrăcați-vă umilința vizavi de piața floreasca hai dați-o naibii de pudoare și nu mai scoateți limba precum peștele pe uscat în acvariul de plumb la terasa lui bara (unde-ți pierzi toată Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... pungi?... Sau fi-va ea silită a alerga la vreun greu împrumut, pentru a plăti moldovenilor, ca zarafi și neguțitori din piață, prețul unei mărfi cu suflet și creștină?... Dar plata unui împrumut se poate sminti de vreo întâmplare neprevăzută, căci bugeturile, cât de regulate, tot vor ... de cei cu câte 3 galbeni, și una sută câte de 4 galbeni, peste tot i se cuvine 1.200 galbeni, sau în lei de piață 44.400. Pentru această sumă statul sloboade dlui S. atâtea bucăți (sineturi) câte de 1.000 lei și de 900 lei și de 200 lei ... și se coboară după nevoile partizilor? 8.000 galbeni în obligațiile statului se vor vinde, ca și toate sineturile și vecselele ce se vând în piață, cu osebire ca amaneturile și siguranțele private aduc prelungiri, procesuri; iar obligațiile statului se vor privi ca bani gata, cu atâta mai lesne, că sunt ... Ion Luca Caragiale - Monopol... Ion Luca Caragiale - Monopol... Monopol... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman. A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin să se caute la băile din Iași. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PIAȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru PIAȚĂ. ... de nimic.`` 20 Bătrînul a zis: ,,Pacea să fie cu tine! Toate nevoile tale le iau asupra mea, numai să nu rămîi în piață peste noapte.`` 21 L -a dus în casa lui, și a dat nutreț măgarilor. Călătorii și-au spălat picioarele; apoi au ... ... i -a trimes la vie. 3 A ieșit pela ceasul al treilea, și a văzut pe alții stînd în piață fără lucru. 4 ,Duceți-vă și voi în via mea`, le -a zis el, ,și vă voi da ce va fi cu dreptul ... și a făcut la fel. 6 Cînd a ieșit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stînd în piață, și le -a zis: ,De ce stați aici toată ziua fără lucru?` 7 Ei i-au răspuns: ,Pentru că nu ne -a ... Ezechiel Capitol 16 Ezechiel 15 Ezechiel Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! 3 Și spune -i: ,,Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4 La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s`a tăiat, n`ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n`ai fost frecată cu sare, și nici n`ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s`a îndurat de tine, ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, așa de scîrbă le era de tine, în ziua nașterii tale. 6 Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` Da, ți-am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` 7 Te-am înmulțit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s`au rotunjit ... Deuteronomul Capitol 13 Deuteronomul 12 Deuteronomul Capitol 13 1 Dacă se va ridica în mijlocul tău un prooroc sau un visător de vise care-ți va vesti un semn sau o minune, 2 și se va împlini semnul sau minunea aceea de care ți -a vorbit el zicînd: ,,Haidem după alți dumnezei``, -dumnezei pe cari tu nu -i cunoști, -,,și să le slujim``! 3 să n`asculți cuvintele acelui prooroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la încercare ca să știe dacă iubiți pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră și din tot sufletul vostru. 4 Voi să mergeți după Domnul, Dumnezeul vostru, și de El să vă temeți; poruncile Lui să le păziți; de glasul Lui să ascultați; Lui să -I slujiți, și de El să vă alipiți. 5 Proorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răsvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v`a scos din țara Egiptului și v`a izbăvit din casa robiei, și a voit să te abată dela calea în care ți -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. ... 2 Samuel Capitol 21 2 Samuel 20 2 Samuel Capitol 21 1 Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ținut trei ani. David a întrebat pe Domnul, și Domnul a zis: ,,Din pricina lui Saul și a casei lui sîngeroase, pentru că a ucis pe Gabaoniți este foametea aceasta.`` 2 Împăratul a chemat pe Gabaoniți să le vorbească. -Gabaoniții nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămășiță a Amoriților; copiii lui Israel se legaseră față de ei cu un jurămînt, și totuș Saul voise să -i ucidă, în rîvna lui pentru copiii lui Israel și Iuda. - 3 David a zis Gabaoniților: ,,Ce pot face eu pentru voi, și cu se să fac ispășire, ca să binecuvîntați moștenirea Domnului?`` 4 Gabaoniții i-au răspuns: ,,Nu voim nici argint nici aur dela Saul și dela casa lui, și nici nu este treaba noastră să omorîm pe cineva din Israel.`` Și împăratul a zis: ,,Ce voiți dar să vă fac?`` 5 Ei au răspuns împăratului: ,,Fiindcă omul acela ne -a slăbit și își pusese de ... ... smîntînă, și stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn! 7 Dacă ieșeam să mă duc la poarta cetății, și dacă îmi pregăteam un scaun în piață, 8 tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau și stăteau în picioare. 9 Mai marii își opriau cuvîntările, și își puneau mîna ... Psalmii Capitol 55 Psalmii 54 Psalmii Capitol 55 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, și nu Te ascunde de cererile mele! 2 Ascultă-mă, și răspunde-mi! Rătăcesc încoace și încolo, și mă frămînt, 3 din pricina zarvei vrăjmașului și din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, și mă urmăresc cu mînie. 4 Îmi tremură inima în mine, și mă cuprinde spaima morții, 5 mă apucă frica și groaza, și mă iau fiorii. 6 Eu zic: ,,O, dacă aș avea aripile porumbelului, aș sbura, și aș găsi undeva odihnă!`` 7 Da, aș fugi departe de tot, și m`aș duce să locuiesc în pustie. -(Oprire). 8 Aș fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic și de furtuna aceasta. 9 Nimicește -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă și certuri; 10 zi și noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea și răutatea sînt în sînul ei; 11 răutatea este în mijlocul ei, și vicleșugul și înșelătoria nu lipsesc din piețele ei. 12 Nu un vrăjmaș mă batjocorește, căci aș suferi: nu ... Proverbele Capitol 1 Psalmii 150 Proverbele Capitol 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință- 6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tîlc. 7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău, și nu lepăda îndrumările mamei tale! 9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, și un lanț de aur la gîtul tău. 10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! 11 Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; 12 haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; 13 vom găsi tot felul de ... Proverbele Capitol 5 Proverbele 4 Proverbele Capitol 5 1 Fiule, ia aminte la înțelepciunea mea, și pleacă urechea la învățătura mea, 2 ca să fii cu chibzuință, și buzele tale să aibă cunoștință. 3 Căci buzele femeii străine strecoară miere, și cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul; 4 dar la urmă este amară ca pelinul, ascuțită ca o sabie cu două tăișuri. 5 Picioarele ei pogoară la moarte, pașii ei dau în locuința morților. 6 Așa că ea nu poate găsi calea vieții, rătăcește în căile ei, și nu știe unde merge. 7 Și acum, fiilor, ascultați-mă, și nu vă abateți dela cuvintele gurii mele: 8 depărtează-te de drumul care duce la ea, și nu te apropia de ușa casei ei, 9 ca nu cumva să-ți dai altora vlaga ta, și unui om fără milă anii tăi; 10 ca nu cumva niște străini să se sature de averea ta, și tu să te trudești pentru casa altuia; 11 ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea și trupul ți se vor istovi, 12 și să zici: ,,Cum am putut eu să urăsc certarea, și cum a disprețuit inima mea mustrarea? 13 ... Proverbele Capitol 7 Proverbele 6 Proverbele Capitol 7 1 Fiule, păstrează cuvintele mele, și ține la tine sfaturile mele. 2 Ține sfaturile mele, și vei trăi; păzește învățăturile mele ca lumina ochilor. 3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - 5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare. 6 Stăteam la fereastra casei mele, și mă uitam prin zăbrele. 7 Am zărit printre cei neîncercați, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte. 8 Trecea pe uliță, la colțul unde stătea una din aceste străine, și a apucat pe calea care ducea spre locuința ei. 9 Era în amurg, seara, în noaptea neagră și întunecoasă. 10 Și, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată. 11 Era bună de gură și fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: 12 cînd în uliță, cînd în piețe, pela toate colțurile stătea la pîndă. 13 Ea l -a îmbrățișat și l -a sărutat, și cu o față fără rușine i -a ... Cintarea cintarilor Capitol 3 Cintarea cintarilor 2 Cintarea cintarilor Capitol 3 1 Am căutat noaptea, în așternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit... 2 M`am sculat, atunci, și am cutreierat cetatea, ulițele și piețele; și am căutat pe iubitul inimii mele... L-am căutat, dar nu l-am găsit! 3 M`au întîlnit păzitorii cari dau ocol cetății; și i-am întrebat: ,,N`ați văzut pe iubitul inimii mele?`` 4 Abia trecusem de ei, și am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, și nu l-am mai lăsat pînă nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m`a zămislit. - 5 Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele și cerboaicele de pe cîmp, nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea. - 6 Ce se vede suindu-se din pustie, ca niște stîlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir și de tămîie, înconjurată de toate mirezmele negustorilor de mir? - 7 Iată, este patașca lui Solomon, cu șasezeci de viteji, de jur împrejur, cei mai viteji din Israel. 8 Toți sînt înarmați cu săbii, și toți sînt deprinși la luptă, fiecare ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIAȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru PIAȚĂ. DÚMPING , dumpinguri , s . n . Vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât acelea de pe piața internă și mondială , practicată de unele țări în scopul înlăturării concurenților și al acaparării piețelor ... AGORÁ s . f . Piață publică în orașele Greciei antice , unde se aflau principalele instituții și unde se țineau adunările publice ; p . ext . adunare a poporului care se ... ... ACAPARÁ , acaparez , vb . I . Tranz . A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piață AGORAFOBÍE , agorafobii , s . f . Teamă patologică , obsesivă și nemotivată de spațiile largi , de locurile deschise , de piețe ... BÍRJĂ , birje , s . f . Trăsură de piață CARTÉL , carteluri , s . n . 1. Uniune monopolistă în care mai multe întreprinderi din aceeași ramură de producție încheie o convenție , stabilind prețurile , condițiile de vânzare și de aprovizionare , termenele de plată , cantitatea de mărfuri ce urmează să o producă fiecare și își împart piețele de desfacere , în vederea limitării sau eliminării concurenței . 2. Coaliție între două sau mai multe partide , organizații etc . 3. ( Înv . ) Convenție scrisă între state , pentru schimbul sau răscumpărarea COMUNITÁR , - Ă , comunitari , - e , adj . Care se referă la Comunitatea Economică Europeană ( Piața comună ) , care aparține Comunității Economice CONCURÉNȚĂ , concurențe , s . f . 1. Rivalitate comercială , luptă dusă cu mijloace economice între industriași , comercianți , monopoluri , țări etc . pentru acapararea pieței , desfacerea unor produse , pentru clientelă și pentru obținerea unor câștiguri cât mai mari . 2. Întrecere , rivalitate într - un domeniu de activitate . 3. ( Geom . ) Proprietate a dreptelor CONCURÉNT , - Ă , concurenți , - te , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care face concurență altuia , care luptă pentru acapararea pieței , pentru înlăturarea rivalilor . 2. Care tinde spre același rezultat . Cauze concurente . II. S . m . și f . 1. Participant la un concurs sportiv . 2. ( În orânduirea capitalistă ) Negustor sau producător care luptă să depășească în câștig pe ... DEBUȘÉU , debușeuri , s . n . 1. Piață pe care producătorii își pot desface produsele ușor și în mari cantități . 2. ( În sintagma ) Debușeul podului = debitul maxim de apă care poate curge pe ... EȘAFÓD , eșafoduri , s . n . Platformă construită în evul mediu în piețe publice , pe care erau executați condamnații la moarte ; p . ext . condamnare la moarte , mai ales prin tăierea capului . [ Pl . și : Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||