|
|
||
|
PICIOR DE MUNTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PICIOR DE MUNTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 271 pentru PICIOR DE MUNTE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Petre Ispirescu - Zâna munților ... și îi tot sărea în cale. Nu știa însă cum să facă, cum să dreagă, ca să se cunoască cu fiul împăratului. Peste câteva zile de la întoarcerea feciorului de împărat de la vânătoare, o femeie săracă veni la curtea împărătească să se bage slujnică și, fiindcă tocmai era trebuință de o găinăreasă, o primi. Curățenia și buna îngrijire ce da găinilor și tuturor paserilor de la cotețele împărătești ajunsese de poveste. Împărăteasa era așa de mulțumită, încât în toate zilele spunea împăratului câte o vorbă bună pentru bărbăția acestei femei tinere, dară săracă. Ea și începuse a se ... pulpele și ea era așa de bine făcută, încât ochii tuturor rămase la dânsa. Ea cum veni, nici una, nici alta, se prinse lângă feciorul de împărat și numai lângă dânsul juca până către seară. Vorbiră, râseră, își povestiră fel de fel de lucruri, dară cam pe sub mână, fiindcă-i era rușine feciorului de împărat să râză și să vorbească așa înaintea tătâne-său și apoi toți fiii de împărați își dau coate, căci băgaseră de seamă că necunoscuta tot lângă el juca. Feciorul ... Vasile Alecsandri - O primblare la munți ... primblare pân-acolo. Mă pornii deci într-o amiază de la Piatra, întovărășit de doi tineri poeți și de un tânăr judecător, care, având norocire de a nu fi cât de puțin poet, se îngriji de viitor și luă cu el doi harbuji groși ca cei de Bender și o pungă mare plină de tutun. Aceste provizii ne părură cam deșănțate pentru o primblare de două ceasuri, însă urma ne încredință că, în privirea mulțumirilor trupești, e mult mai priitor de a fi cineva judecător decât amorezul muzelor. Ne pornirăm pe la sfințitul soarelui, plini de veselie și de sperare, și, grămădiți ca vai de noi! într-o brișcă de Brașov, care, urmând obiceiului surorilor sale numite brașovence, ne scutura ca pe niște saci de nuci; dar ce ne păsa nouă! Lumea întreagă atunci era a noastră! cerul era atât de limpede și de albastru, priveliștea în toate părțile se arăta atât de veselă și măreață, toată firea ne zâmbea cu un farmec atât de dulce! Ce ne păsa nouă!... În ceasul acela nimeni dintre noi nu și-ar fi dat locul său nici măcar pe un tron, pentru că Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l ... dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța asta, bre? â ... înot al Pisicuței mele prin marea ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană ... Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană Oaia năzdrăvană Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacu-Sărat—Brăila La Picior-de-Munte, Pe dealuri mărunte, Prin plaiuri tăcute, De vânturi bătute, Urcă și scoboară Și drumul măsoară Trei turme de oi, De oi tot țigăi, Cu harnici dulăi, Ș-un mândru cioban, Tânăr moldovean, Cu trei dorojani, Feciori de mocani. Sub poale de munte, Pe dealuri mărunte, Prin crânguri tăcute, Apa-i răcoroasă, Frunza e umbroasă Și iarba pletoasă Apa de băut, Frunza de șezut, Iarba de păscut. Foaie ș-o lalea, Cioban, d-ajungea, Crângul de vedea, Stân-apropia, Semn i se făcea Și-n loc se oprea, Dulăi odihnea Pe gânduri cădea. Dar pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera ... Dumnezeu, Iarba mie-mi place, Apa rău nu-mi face Și mult îmi e bine Să fiu tot cu tine, Dar gura nu-mi tace De trei zile-ncoace, Că semn mi se face Că ăi dorojani, Feciori de mocani, Sunt trei veri primari, Și ei mi s-au dus, S-au dus în ascuns De Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă ... œ strigă Strâmbă-Lemne, ridicând un stejar nalt Și-nvârtindu-l pe deasupra-i ca un groaznic buzdugan. Iată că un răcnet jalnic sus pe munte se aude! Urieșii se-ntorc iute, părăsind armele crude, Și zăresc pe Statu-Palmă de-a lungul pe deal sărind Ș-încurcat în a sa barbă ca un ghem rostogolind. Sfarmă-Peatră-i ține calea și ... strig' turbații urieși, Alergând unul spre codri, celălalt spre munții pleși. Atunci lumea îngrozită crezu că-i pieri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi pasuri calcă munte după munte, Trece râuri fără poduri și prăpăstii fără punte, Lăsând urme de cutremur la tot pasul, în tot locul! Unde vede-o stâncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma, Și cu peatra măcinată și cu petrele-aruncate El iezește, bate, umflă râurile tulburate. Culmele trec peste șesuri, apele trec peste ... ca uriașul ce s-arată crunt la lume, Cu fălci negre scrâșnitoare, cu ochi roși, cu peptul gol. El apare pe sub nouri ca un munte de ... Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei ... Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei Cântecul mioarei Poezie populară culeasă de Mihai Costăchescu Lungani—Pașcani S-aude, s-aude, departe la munte, gomăn, gomănaș, glas de buciumaș, de trei ciobănași, gomăn, gomănind, oile pornind, pe-un picior de munte cu hățașuri multe. Ș-apoi suie și coboară, zi mare de vară, din vărsat de zări, pân la țărcători și din țărcători, pân la sâniori, trei cârduri de oi, de oi bucălăi, la lână țigăi, la coadă pârnăi, cu coarnele ciute, cu steluță-n frunte, cu trei ciobănei, tustrei verișori, că-s din trei surori ... la lână țigăi, la coadă pârnăi. Mioară, mioară, tu-mi fii sorioară, să-i spui c-am plecat și m-am însurat c-o fată de crai, tot de peste plai… Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai mult plânge maica, mai cu foc mândra… — Măi Ioane, măi, de pe ieste văi, cu sumanul lăi, mâncat de nevoi și bătut de ploi, ce nu vii la noi, pe la miez de noapte, dorm oile toate…? — Băluță, băluță, albă la pieliță, neagră la cosiță, neagră la straiță, ce-mi sui pe Bistriță? — Mioară, mioară, de ... străinătate, de ... ... coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai ... se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa până când glasurile oamenilor, ciripitul rândunelelor, ceși aveau cuibul chiar deasupra, lipit de-o grindă, îi vesti dimineața. Dar fereastra tot nu se lumina. Și-ntunecată a rămas de-atunci! Acuma se deprinsese. De trei-patru ani parcă au uitat-o toți. Pleacă singură din grajd și se întoarce singură. Ceilalți cai, îndată ce ajung în câmp, o iau ... drum. S-a deprins: o ia mai întâi de-a curmezișul câmpului, apoi de-a lungul unei prăpastii grozav de adânci, în care, dacă ar putea să se uite, ar cădea amețită poate. Merge drept pe marginea povârnișului, înfășurată în mirosul cimbrului ce crește tocmai ... să sufle, cu suspine adânci, venite cine știe din care codri, cu vâjâituri puternice, care culcau tulpinile și le încurcau într-o rețea. Un tunet ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei ... stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E vis? O-ntunecime Ridică ... prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite. Pe porți sunt stihuri scrise-n limbi de maur Iar căile-s cu marmură podite Și fără porți sunt sfintele dumbrave. Pe scări înalte flori de foc sădite. Pe scări culcate fete albe, suave, Părul cel negru-l piaptănă în soare, Ori visătoare stau de-amor bolnave. Ah, e cetatea cea strălucitoare Unde-mpăratul Indiei reșade: Un soare însuși este el sub soare. Nevasta lui e-acea Șeherezade, ... George Coșbuc - Moartea lui Gelu ... de sălbatic li-e cântul Din piele de urs au vestmântul, Și-n bărbile lor încâlcite Se-mpiedică vântul. Iar Gel, auzindu-i prin zare, De spaimă și groază tresare El moare! Și cântă păgânii! N-au Domn și n-au țară românii, Și-adușii de vânturi în țară Sunt astăzi stăpânii! Și-n mâinile cui e scăparea? Nu-i piept să le-nchidă cărarea? Nu-i braț de voinic, să-i abată? Și nu e pe lume-o săgeată Ca-n inima gloatei lui Arpad Adânc să străbată? Și Gelu le judecă toate ... o-ntinde: Și vâjâie slaba săgeată Cu gemetul morții deodată Arcașii trec repezi în cale, Și-i vuiet și-i chiot prin vale: Ce cânt de-ngropare lui Gelu Și-oștirilor sale! Iar vuietu-n neguri pătrunde Și-n inima nopții s-ascunde Departe, și-n valuri de valuri Ecoul izbindu-se-n dealuri De zece ori jalnic răspunde Pustiilor maluri. De zece ori, iarăși de zece, Și scade, și piere, și trece, De data din urmă răsună Tăcerea-mprăștiată s-adună Și-n neguri alunecă rece O bolnavă lună. Iar calul, vedenie mută, Cu coama ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PICIOR DE MUNTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru PICIOR DE MUNTE. ... risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată fața țării, și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!`` 7 De aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 8 ,,Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă oile Mele au ajuns de jaf și sînt prada tuturor fiarelor cîmpului, din lipsă de păstor, pentrucă păstorii Mei n`au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau numai pe ei înșiși, și nu pășteau oile Mele``, - 9 de aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 10 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,,Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi lua înapoi oile din mînile lor, nu -i ... voi că pașteți în pășunea cea bună, de mai călcați în picioare și cealaltă parte a pășunei voastre? Că beți o apă limpede, de mai turburați și pe cealaltă cu picioarele? 19 Și oile Mele trebuie apoi să pască ce ați călcat voi cu picioarele voastre, și să bea ... pe ele și împrejurimile dealului Meu, o pricină de binecuvîntare; le voi trimete ploaie la vreme, și aceasta va fi o ploaie binecuvîntată! 27 Pomul ... ... fără temei. 5 Și acum, ce am să fac aici-zice Domnul-cînd poporul Meu a fost luat pe nimic?`` ,,Asupritorii lui strigă de bucurie-zice Domnul-și cît e ziulica de mare este batjocorit Numele Meu. 6 De aceea poporul Meu va cunoaște Numele Meu; de aceea va ști, în ziua aceea, că Eu vorbesc și zic: ,Iată-Mă!` 7 Ce frumoase sînt pe munți, picioarele celui ce aduce vești bune ... vești bune, care vestește mîntuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: ,Dumnezeul tău împărățește!`` 8 ,,Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalță glasul, și strigă toți de veselie; căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion. 9 Izbucniți cu toate în strigăte de bucurie, dărămături ale Ierusalimului! Căci Domnul mîngîie pe poporul Său, și răscumpără Ierusalimul. 10 Domnul Își descopere brațul Său cel sfînt, înaintea tuturor neamurilor; și ... Meu va propăși; Se va sui, Se va ridica, Se va înălța foarte sus. 14 După cum pentru mulți a fost o pricină de groază-atît de schimonosită Îi era fața, și atît de mult se deosebea înfățișarea Lui ... ... oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, și ți -a dat ființă? 7 Adu-ți aminte de zilele din vechime, Socotește anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, și te va învăța, Pe bătrînii tăi, și îți vor spune. 8 Cînd Cel Prea Înalt a dat ... și roadele lui, Va arde temeliile munților. 23 Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgețile împotriva lor. 24 Vor fi topiți de foame, stinși de friguri, Și de boli cumplite; Voi trimete în ei dinții fiarelor sălbatice Și otrava șerpilor. 25 Afară, vor peri de sabie, Și înlăuntru, vor peri de groază: Și tînărul și fata, Și copilul de țîță ca și bătrînul. 26 Voiam să zic: ,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi șterge pomenirea dintre oameni! 27 Dar Mă tem de ... Ci vița lor este din sadul Sodomei Și din ținutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviți, Bobițele lor sînt amare; 33 Vinul lor este venin de șerpi, Este otravă cumplită de ... și pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?` 29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, și s`a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste patruzeci de ani, i s`a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, cînd l -a văzut ... lui Israel?.. 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.` 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul ... Și Solomon a fost acela care I -a zidit o casă. 48 Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mîni omenești, cum zice proorocul: 49 ,Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu ... ... Matei Capitol 4 Matei 3 Matei Capitol 4 1 Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2 Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămînzit. 3 Ispititorul s`a apropiat de El, și i -a zis: ,,Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pîni.`` 4 Drept răspuns, Isus i ... scris: ,El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mîni, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.`` 7 ,,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău.`` 8 Diavolul L -a dus apoi pe un ... Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le -a zis: ,,Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni.`` 20 Îndată ei au lăsat mrejile, și au mers după El. 21 Deacolo a mers mai departe, și a văzut ... ... ... zis: ,,Ce vrei?`` 15 Ea i -a răspuns: ,,Dă-mi un dar, căci mi-ai dat un pămînt secetos; dă-mi și izvoare de apă.`` Și Caleb i -a dat Izvoarele de sus și Izvoarele de jos. 16 Fiii Chenitului, socrul lui Moise, s`au suit din cetatea Finicilor, împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miazăzi de ... ținutul lui, și pe Ecron și pe ținutul lui. 19 Domnul a fost cu Iuda; și Iuda a pus stăpînire pe munte, dar n`a putut să izgonească pe locuitorii din cîmpie, pentrucă aveau cară de fer. 20 Au dat Hebronul lui Calebm cum spusese Moise; și el a izgonit deacolo pe cei trei fii ai lui Anac.`` 21 ... lui, din Meghido și satele dimprejurul lui; așa încît Cananiții au izbutit să rămînă în țara aceasta. 28 Cînd Israel a fost destul de tare, a supus pe Cananiți la un bir, dar nu i -a izgonit. 29 Efraim n`a izgonit pe ... ... ... lucrărilor tale? 12 Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta? 13 Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa și penișul berzei. 14 Dar struțoaica își încredințează pămîntului ouăle, și le lasă să se încălzească în nisip. 15 Ea ... le poate călca în picioare. 16 Este aspră cu puii săi de parcă nici n`ar fi ai ei. Că s`a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum! 17 Căci Dumnezeu nu i -a dat înțelepciune, și nu i -a făcut parte de pricepere. 18 Cînd se scoală și pornește, rîde de cal și de călărețul lui. 19 Tu dai putere calului, și -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie? 20 Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul ... de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23 Zîngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24 fierbe de ... n`are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25 La sunetul trîmbiței parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de ... ... Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari.`` 18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui. 19 Oridecîte ori se însera, Isus ieșea afară din cetate. 20 Dimineața, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din ... în mare`, și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. 24 De aceea vă spun că, orice lucru veți cere, cînd vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și -l veți avea. 25 Și, cînd ... greșelile voastre. 27 S`au dus din nou în Ierusalim. Și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii, 28 și I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți -a dat puterea aceasta ... Botezul lui Ioan venea din cer ori dela oameni? Răspundeți-Mi!`` 31 Ei însă vorbeau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Dar ... ... Psalmii Capitol 121 Psalmii 120 Psalmii Capitol 121 1 (O cîntare a treptelor.) Îmi ridic ochii spre munți... De unde-mi va veni ajutorul? 2 Ajutorul îmi vine dela Domnul, care a făcut cerurile și pămîntul. 3 Da, El nu va îngădui ... nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzește pe Israel. 5 Domnul este Păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mîna ta cea dreaptă. 6 De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. 7 Domnul te va păzi de orice rău, îți va păzi sufletul. 8 Domnul te va păzi la plecare și la venire, de ... A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri! 16 Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor 17 Galaadul de dincolo de Iordan nu și -a părăsit locuința. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, Și ... s`au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N`au luat nicio pradă, nici argint. 20 Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera, 21 Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă ... fără viață. 28 Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: ,,Pentruce zăbovește carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui așa de încet?`` 29 Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund, Și ea își răspunde singură: 30 ,,Negreșit, au găsit pradă! Și -o împărțesc: O fată ... două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite și cusute la gherghef, De ... ... Habacuc Capitol 3 Habacuc 2 Habacuc Capitol 3 1 Rugăciunea proorocului Habacuc. (De cîntat în felul cîntecelor de jale). 2 Cînd am auzit, Doamne, ce ai vestit, m`am îngrozit. Însuflețește-Ți lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor ... face pe neamuri să tremure; munții cei vecinici se sfărîmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări vecinice. 7 Văd corturile Etiopiei, pline de groază, și se cutremură colibele din țara Madianului. 8 S`a mîniat oare Domnul pe rîuri? Împotriva rîurilor se aprinde mînia Ta, sau ... desvelit; blestemele sînt săgețile Cuvîntului Tău... -(Oprire.) -Tu despici pămîntul ca să dai drumul rîurilor. 10 La vederea Ta, se cutremură munții; se năpustesc rîuri de apă; adîncul își ridică glasul, și își înalță valurile în sus. 11 Soarele și luna se opresc în locuința lor, de lumina săgeților Tale cari pornesc, de strălucirea suliței Tale care lucește. 12 Tu cutreieri pămîntul în urgia ta, zdrobești neamurile în mînia Ta. 13 Ieși ca să izbăvești pe poporul Tău ... în vîrf. -(Oprire.) - 14 Străpungi cu săgețile Tale capul căpeteniilor lui, cari se năpustesc peste mine ca furtuna, să mă pună pe fugă, scoțînd strigăte Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||