|
||
Vezi și forma bază: PLISA Vezi și:PLISA, PLISARE, COLERETĂ, FOALE, FUSTANELĂ, KILT, LAMPION, RUJĂ, SOLEIL, VOLAN ... Mai multe din DEX...PLISAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PLISÁT, -Ă, plisați, -te, adj. Care are pliseuri. - V. plisa.Sursa : DEX '98 PLISÁT adj. cutat. (Fustă \~.)Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PLISATRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PLISAT. Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare, Mai răsfoiam volume, uitate și bizare, Când cineva la ușe bătu ușor, ușor. Era cam prin Decembrie, murindul foc, din umbre Fantastice pe ziduri, svârlea contururi sumbre, Iar eu cătam, zădarnic, în cărți vreun ajutor. La chinurile mele, la vechiul meu amor La dânsa, tot la dânsa zbura a mea gândire, La palida Lenora, a cărei strălucire În lume n-are seamăn, și căreia, în cer, Chiar îngerii, Lenora îi zic. Dar ce mister, Căci totul, chiar mișcarea perdelei de mătase, O strașnică teroare în nervii mei băgase, Și ca să-mi țin curajul, în mine singur zic: “O fi vr’o cunoștință și altceva nimic!â€� Și fără-a pierde vreme, strigai: “Vă cer iertare, “Aproape adormisem când ați bătut, Și-n stare n-am fost s-aud și Ă¡poi băteați încet de tot!â€� Deschid, mă uit, dar nimeni, și să pătrund nu pot A nopții întunecime. Ce vis ciudat mă-nșeală? Strigai încet: Lenora!â€� Ecoul, cu sfială Repetă ... Ion Luca Caragiale - Broaște... destule Ion Luca Caragiale - Broaşte... destule Broaște... destule de Ion Luca Caragiale Nuvelă pesimistă Leonică era pe atunci șeful registraturii într-un minister. El era un băiat a cărui vârstă nu se putea ghici ușor: o mutră, căreia uneori i-ai fi putut da vreo patruzeci de ani trecuți; alteori nu ți-ar fi venit să crezi că merge pe al treizecelea — aceasta mai ales când ieșea fresco din frizăria unde, de când intrase în slujbă, era abonat: trei sfanți la început, apoi, de la introducerea sistemului nou monetar, patru franci pe lună, pentru: tuns la o lună o dată, frizat la zile mari și ras de două ori pe săptămână, miercurea și sâmbăta. Părul lui nu era nici negru, nici galben, nici castaniu; fața nici oacheșe, nici bălană, nici smeadă; ochii nici negri, nici verzi, nici căprii. Nu era nici cârn, nici năsos și urechile le-avea potrivite. Nu era nici mare, nici mic, nici gras, nici slab, nici-nalt, nici bondoc, nici subțire, nici gros. Afară de astea, nu era nici bun, nici rău, nici moale, nici iute, nici deștept, nici prost. Cu un cuvânt o ființă nici prea-prea, nici foarte-foarte. Gusturile lui ... Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare, Mai răsfoiam volume, uitate și bizare, Când cineva la ușe bătu ușor, ușor. Era cam prin Decembrie, murindul foc, din umbre Fantastice pe ziduri, svârlea contururi sumbre, Iar eu cătam, zădarnic, în cărți vreun ajutor. La chinurile mele, la vechiul meu amor La dânsa, tot la dânsa zbura a mea gândire, La palida Lenora, a cărei strălucire În lume n-are seamăn, și căreia, în cer, Chiar îngerii, Lenora îi zic. Dar ce mister, Căci totul, chiar mișcarea perdelei de mătase, O strașnică teroare în nervii mei băgase, Și ca să-mi țin curajul, în mine singur zic: “O fi vr’o cunoștință și altceva nimic!â€� Și fără-a pierde vreme, strigai: “Vă cer iertare, “Aproape adormisem când ați bătut, Și-n stare n-am fost s-aud și Ă¡poi băteați încet de tot!â€� Deschid, mă uit, dar nimeni, și să pătrund nu pot A nopții întunecime. Ce vis ciudat mă-nșeală? Strigai încet: Lenora!â€� Ecoul, cu sfială Repetă ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la cei bătrâni, te apucă amețelile când încep ei să-și ridice biserica în slava cerului. Mă rog, nu au atâtea degete la amândouă mânele câte minuni se află în sfântul locaș. Și când se încurcă, se fac foc bătrânii troițeni; ba își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum să cază ei la învoială?... Fiecare vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLISATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PLISAT. PLISÁ , plisez , vb . I . Tranz . A îndoi o țesătură , o hârtie etc . ( în cute regulate , înguste și ... PLISÁRE , plisări , s . f . Acțiunea de a plisa și rezultatul ei ; spec . călcare cu pliuri . - V. plisa COLERÉTĂ , colerete , s . f . Guleraș din țesătură fină sau din dantelă ( încrețit sau FOÁLE , foale , s . n . 1. Aparat care folosește la comprimarea și la suflarea aerului cu ajutorul unei camere cu burduf de piele cu pereți plisați , acționată prin mânere sau printr - un sistem de pârghii . 2. ( Reg . , fam . ) Abdomen . [ Var . : ( 1 ) foi s . FUSTANÉLĂ , fustanele , s . f . Fustă alba scurtă , largă și plisată sau creață , care face parte din costumul național al grecilor și al KILT s . m . Fustă scurtă și plisată din stofă cadrilată , care face parte din costumul național al LAMPIÓN , lampioane , s . n . Felinar făcut din hârtie colorată , pergament , material textil translucid etc . , adesea plisate ca un acordeon , întrebuințat pentru iluminat în împrejurări festive ; lanternă venețiană . [ Pr . : - pi - RÚJĂ^2 , ruje , s . f . ( Fam . ) Bandă de pânză , de stofă , de dantelă etc . plisată sau încrețită , care servește ca ornament la diferite obiecte de îmbrăcăminte . [ Var . : ríjă s . f . ] RÚJĂ^1 , ruje , s . f . 1. ( Reg . ) Măceș . 2. Fig . ( Reg . ) Roșeață , rumeneală în obraz . 3. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori galben - purpurii , grupate într - un buchet , care crește pe stâncile din regiunea alpină ( Sedum rosea ) 4. Compus : ruji - galbene = plantă având tulpina fără peri , cu frunze ovale și cu flori galbene ; mărită - mă - mamă ( Rubdeckia laciniata ) . [ Pl . și : SOLÉIL adv . ( Despre obiecte plisate ) În formă de VOLÁN , volane , s . n . I. 1. Piesă de formă circulară din mecanismul unui autovehicul , cu ajutorul căreia se dă vehiculului direcția voită . 2. Piesă în formă de roată , cu ajutorul căreia se acționează un anumit mecanism al unei mașini . II. Fâșie de țesătură sau de dantelă încrețită sau plisată , care se aplică ca garnitură pe diferite obiecte de îmbrăcăminte femeiască , pe perdele , pe huse |