Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul POLIPI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: POLIP

  Vezi și:POLIP, ANTOZOAR, OTORAGIE, POLIPIER, POLIPOZĂ, SCIFOZOAR, VEGETAȚIE ... Mai multe din DEX...

POLIPI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POLÍP, polipi, s.m. 1. Nume generic dat animalelor celenterate de forma unui săculeț și cu gura înconjurată de tentacule, care trăiesc fixate. 2. Tumoare benignă care se formează pe unele mucoase. - Din fr. polype.

Sursa : DEX '98

 

POLÍP s. (MED.) vegetație.

Sursa : sinonime

 

políp s. m., pl. polípi

Sursa : ortografic

 

POLÍP \~i m. (nume generic) 1) Animal celenterat sedentar cu corp moale, cilindric având tentacule în jurul gurii. 2) Excrescență patologică cărnoasă pe suprafața unei mucoase. /polype

Sursa : NODEX

 

POLÍP s.m. 1. Animal nevertebrat de apă care are capul înconjurat de tentacule. 2. Excrescență cărnoasă formată pe mucoasa nasului, a laringelui etc. [< fr. polype, cf. lat. polypus, gr. polypous < polys - numeros, pous - picior].

Sursa : neologisme

 

POLÍP^1 s. m. 1. animal celenterat fixat, cu corpul în formă de săculeț, cu un orificiu buco-anal, înconjurat de tentacule. 2. excrescență pediculată, cărnoasă sau fibroasă, care apare pe mucoasa nasului, a laringelui etc. (< fr. polype)

Sursa : neoficial

 

POLIP^2(O)- elem. "polipi". (< fr. polyp/o/-, cf. gr. polypous)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru POLIPI

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru POLIPI.

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II. Firmamentul 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 I 4.2 II 4.3 III 4.4 IV 4.5 VIII 4.6 IX 4.7 X 5 V. Moartea sau frații 5.1 I 5.2 II 5.3 III 5.4 IV I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul agapei burează ambrozie Și-nmărgărită câmpii eternei beatituți, Spre-a crește-haritatea, angelica tărie Din care purced pacea, divinele virtuți; Pe muntele de aur, în stânci de adamante, Cu pulbere de stele, verzit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POLIPI

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru POLIPI.

POLIP

POLÍP , polipi , s . m . 1. Nume generic dat animalelor celenterate de forma unui săculeț și cu gura înconjurată de tentacule , care trăiesc fixate . 2. Tumoare benignă care se formează pe unele

 

ANTOZOAR

ANTOZOÁR , antozoare , s . n . ( La pl . ) Clasă de celenterate care cuprinde polipii izolați sau grupați în colonii ; coralier ( Anthozoa ) ; ( și la sg . ) animal din această clasă . [ Pr . : - zo -

 

OTORAGIE

OTORAGÍE , otoragii , s . f . ( Med . ) Scurgere a unei cantități de sânge din ureche în urma unei tumori , a vegetațiilor , a polipilor

 

POLIPIER

POLIPIÉR , polipieri , s . m . Masă calcaroasă formată din scheletul polipilor ( 1 ) din aceeași colonie . [ Pr . : - pi -

 

POLIPOZĂ

POLIPÓZĂ , polipoze , s . f . ( Med . ) Boală caracterizată prin dezvoltarea mai multor polipi ( 2 ) pe aceeași

 

SCIFOZOAR

SCIFOZOÁR , scifozoare , s . n . ( La pl . ) Clasă de celenterate cuprinzând unii polipi și unele meduze ; ( și la sg . ) animal din această clasă . [ Pr . : - zo -

 

VEGETAȚIE

... țară etc . , distribuite și asociate după anumite condiții naturale ; mulțime de plante . 2. Excrescență care se formează , se dezvoltă pe corpul omului sau al animalelor ; polip