|
|
||
|
Vezi și forma bază: POMENI Vezi și:NEMAIPOMENIT, DRĂCUI, MENȚIONAT, NEPOMENIT, POMELNIC, POMENI, SOROC, SUSMENȚIONAT ... Mai multe din DEX...POMENIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. POMENÍT, -Ă, pomeniți, -te, adj. Care a fost amintit, menționat, citat. - V. pomeni.Sursa : DEX '98 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru POMENITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 304 pentru POMENIT. Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... s-a pomenit Mirele d-a dreapta, Mireasa-nainte? Ci mi-a fost ș-o fi Și s-o pomeni Mirele-nainte, Mirease d-a stânga! Puternicul Soare, Puternic și mare, De mân-o lăsa, Nainte-i trecea, Iar ea, vai de ea ... ruga. Domn c-o auzea, Domn c-o asculta, Din gură-mi grăia Și mi-i osândea — Lumea cât o fi Și s-o pomeni, Nu vă-ți întâlni, Nici noapte, nici zi; Soare când o sta Către răsărit, Luna s-o vedea Tot către sfințit; Luna d-o luci ... Către răsărit, Soarele mi-o fi Tot către sfințit! Și d-atunci se trase Și d-atunci rămase, Lumea cât o fi Și s-o pomeni Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia Ştefan Octavian Iosif - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... ... Heinrich Heine - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea ... Ion Luca Caragiale - Karkaleki Ion Luca Caragiale - Karkaleki Karkaleki de Ion Luca Caragiale Odinioară, când era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea română nu-și dăduse încă, în suveranitatea ei, o constituțiune belgiană, și când presa noastră politică se reducea la Cantorul de avis și la Buletinul ofițial al lui Karkaleki. Acest celebru publicist, întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele să facă în Buletinul ofițial dările de seamă despre petrecerile de la palat. Vodă, care ținea foarte mult să-și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari veneau în țară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului — suprimarea mucărilor în așteptarea suprimării arhondologhiei și privileghiilor — vodă dăduse la palat o serată cu nouăle lumânăr. Succes enorm ... Ion Luca Caragiale - Termitele... Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ... Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi şi Eliade Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade de Paul Zarifopol Simțul nostru literar actual ne face să gustăm unele versuri din Psaltirea lui Dosoftei nu numai în savoarea lor de trecut depărtat; ci găsim în ele și o frumusețe directă: arhaismul lor e în acord cu sentimentul nostru viu al trecutului. Din contră: poezia de la sfârșitul veacului XVIII și începutul veacului trecut, de la Văcărești prin Cârlova și Hrisoverghi, până la Asachi și Eliade Rădulescu, ne insuflă, în definitiv, o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a căzut în bună parte la nivel suburban. În ea noi nu aflăm parfum de arhaism, ci aer de semicultură. Însă, desigur, au rămas din acea epocă versuri în care se învederează o poezie nouă, o poezie în continuitate vie cu poezia de astăzi. În asemenea margini putem recunoaște în acea literatură începuturile poeziei noastre moderne. E ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un țăran și-l chema Neagoe. Acest țăran era om voinic și harnic. NuÂi păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme. Îi veni vremea de însurătoare, și ca tot creștinul, își făcu și el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui și sărăcia. Ea găsise un tron vechi, urgisit într-un colț din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, și acolo, pe dânsul, Sărăcia își făcuse culcușul. Sta grecește pe tron cât e ziulica și nopticica de mare, și din loc să se miște, ba. Pasămite tronul era gol, nu mai punea oamenii întrÂînsul nimic, atât era de vechi și de odorogit. Bietul Neagoe văzu că începe a da îndărăt; lucrurile ... Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult Dă-dămult... Mai dă-dămult de Ion Luca Caragiale Dă-dămult, mai dă-dămult stăpânea o împărăție fără margini Barlaboi-împărat, ce-i mai zicea și Ciungumpărat... — Dă ce-i mai zicea și Ciungu-mpărat?... — Iac-așa! Îi mai zicea de pe când era tinerel și Ciungu-mpărat, fiindcă mai târziu era să-și piarză o mână... în război... — Bietul împărat Barlaboi!... Și era și însurat Barlaboi-mpărat. Avea nevastă, și cu ea o fată. Altceva niciodată. N-avea noroc... băiat... de loc. ...Lucrau femeile toată ziulica, toată nopticica: țeseau, îmblăteau, înălbeau, depănau, torceau, dregeau, cârpeau, însăilau, coseau, tigheleau, tot așa și iar așa, ș-una ș-alta zor zoreau: ba din ac, ba din undrea, mama-mpungea, fata trăgea. Împărăteasa, părul ca cerneala... Fata, ca cânepa. * ...La fără cinsprece zile al cinsprecelea an, la același ceas taman-taman, Ciungu-mpărat cu amândouă mâinile a plecat. A plecat Barlaboi, la război, să se bată-n duel cu Stacojiu-voievod, ce-i mai zicea și Sontic-vodă până nu-l făcuse mă-sa. — De ce-i mai zicea și Sontâc-vodă până nu-l ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Odinioară Odinioară de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Lui George Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi până mâine! În curtea bisericilor vechi, cruci de piatră și de lemn, uneori câte două-trei în același cuib, umbrite de vișini și de pruni. Rămâi pe gânduri. Parc-ai ... Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia Scrisoare către Zulnia de Costache Conachi Informații despre această ediție Din toți muritorii lumii cel mai în nenorocire Și dintre toți pătimașii cel mai mult în osîndire Este omul care-ți scrie, mai pomenești-l tu oare ? Ah, de nu l-îi mai cunoaște după slovă și scrisoare, Cunoaște-l di pi durere cu care plîngînd îți scrie, Cunoaște-l di pi-a lui lacrămi ce l-i găsîi pe hîrtie Cu ele odinioară udam a tale picioare, Cu ele pe buză arsă de-a dragostei înfocare, De sute de ori, Zulnio, printr-a gurilor lipire Ți-am adeverit amoriul cu credință și iubire. Iar acum, ah, vai de mine, într-acest pustiu de jele, Unde nu am alt tovarăș decît durerile mele, Le vărs numai pentr-un suflet și o tristă inimioară, Ce pătrunsă de-a iubirii, și de-a dorului tău pară N-au răgaz, nu au odihnă, nici pot avea mîngîiere. Decît numai în suspinuri, în lacrămi și în durere. Amar mie, în ce valuri norocul mă aruncară, Nu știu, mai trăiesc pe lume sau din lume sînt afară ! ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru POMENITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru POMENIT. 1 Samuel Capitol 4 1 Samuel 3 1 Samuel Capitol 4 1 Chemarea lui Samuel a ajuns la cunoștința întregului Israel. Israel a ieșit înaintea Filistenilor, ca să lupte împotriva lor. Au tăbărît lîngă Eben-Ezer, și Filistenii tăbărîseră la Afec. 2 Filistenii s`au așezat în linie de bătaie împotriva lui Israel, și lupta a început. Israel a fost bătut de Filisteni, cari au omorît pe cîmpul de bătaie aproape patru mii de oameni. 3 Poporul s`a întors în tabără, și bătrînii lui Israel au zis: ,,Pentruce ne -a lăsat Domnul să fim bătuți astăzi de Filisteni? Haidem să luăm dela Silo chivotul legămîntului Domnului, ca să vină în mijlocul nostru, și să ne izbăvească din mîna vrăjmașilor noștri. 4 Poporul a trimes la Silo, de unde au adus chivotul legămîntului Domnului oștirilor, care șade între heruvimi. Cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo, împreună cu chivotul legămîntului lui Dumnezeu. 5 Cînd a intrat chivotul legămîntului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie, de s`a cutremurat pămîntul. 6 Răsunetul ... 2 Samuel Capitol 18 2 Samuel 17 2 Samuel Capitol 18 1 David a numărat poporul care era cu el, și a pus peste ei căpetenii peste mii și căpetenii peste sute. 2 A pus o treime din popor supt porunca lui Ioab, o treime supt Abișai, fiul Țeruiei, fratele lui Ioab, și o treime subt Itai din Gat. Și împăratul a zis poporului: ,,Vreau să ies și eu împreună cu voi.`` 3 Dar poporul a zis: ,,Să nu ieși! Căci dacă vom lua -o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră; și cînd vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.`` 4 Împăratul le -a răspuns: ,,Voi face ce credeți că este mai bine.`` Și împăratul a stat lîngă poartă, în timp ce tot poporul ieșea cu sutele și miile. 5 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: ,,Pentru dragostea pe care o aveți față de mine, purtați-vă blînd cu ... Estera Capitol 9 Estera 8 Estera Capitol 9 1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s`a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s`au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să -i peardă. Nimeni n`a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le -o însufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce în ce mai puternic. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorît și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, Iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni, 7 și au junghiat pe ... Psalmii Capitol 83 Psalmii 82 Psalmii Capitol 83 1 (O cîntare. Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, nu tăcea! Nu tăcea, și nu Te odihni, Dumnezeule! 2 Căci iată că vrăjmașii Tăi se frămîntă, și ceice Te urăsc înalță capul. 3 Fac planuri pline de vicleșug împotriva poporului Tău, și se sfătuiesc împotriva celor ocrotiți de Tine. 4 ,,Veniți``, zic ei, ,,să -i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!`` 5 Se strîng toți cu o inimă, fac un legămînt împotriva Ta: 6 corturile lui Edom și Ismaeliții, Moabul și Hagareniții, 7 Ghebal, Amon, Amalec, Filistenii cu locuitorii Tirului. 8 Asiria se unește și ea cu ei, și își împrumută brațul ei copiilor lui Lot. -(Oprire). 9 Fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la pîrîul Chison, 10 cari au fost nimiciți la En-Dor, și au ajuns un gunoi pentru îngrășarea pămîntului. 11 Căpeteniile lor fă-le ca lui Oreb și Zeeb, și tuturor domnilor lor ca lui Zebah și Țalmuna! 12 Căci ei zic: ,,Să punem mîna pe locuințele lui Dumnezeu!`` 13 Dumnezeule, fă -i ca vîrtejul de praf, ca paiul luat de vînt, 14 Ca focul ... Psalmii Capitol 87 Psalmii 86 Psalmii Capitol 87 1 (Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Sionul are temeliile așezate pe munții cei sfinți: 2 Domnul iubește porțile Sionului mai mult decît toate locașurile lui Iacov. 3 Lucruri pline de slavă au fost spuse despre tine, cetate a lui Dumnezeu! - 4 Eu pomenesc Egiptul și Babilonul printre cei ce Mă cunosc; iată, țara Filistenilor, Tirul, cu Etiopia: ,,în Sion s`au născut.`` - 5 Iar despre Sion este zis: ,,Toți s`au născut în el,`` și Cel Prea Înalt îl întărește. 6 Domnul numără popoarele, scriindu-le: ,,Acolo s`au născut.`` - 7 Și cei ce cîntă și ceice joacă strigă: ,,Toate izvoarele mele sînt în Tine.`` Psalmii Proverbele Capitol 17 Proverbele 16 Proverbele Capitol 17 1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - 2 Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. - 4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. - 5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. - 6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, și părinții sînt slava copiilor lor. - 7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! - 8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. - 9 Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. - 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. - 11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar ... Isaia Capitol 12 Isaia 11 Isaia Capitol 12 1 În ziua aceea vei zice: ,,Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mînia Ta s`a potolit și m`ai mîngîiat!`` 2 ,,Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere, și nu mă voi teme de nimic; căci Domnul Dumnezeu este tăria mea și pricina laudelor mele, și El m`a mîntuit.`` 3 Veți scoate apă cu bucurie din izvoarele mîntuirii, 4 și veți zice în ziua aceea: ,,Lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui, vestiți lucrările Lui printre popoare, pomeniți mărimea Numelui Lui! 5 Cîntați Domnului, căci a făcut lucruri strălucite: să fie cunoscute în tot pămîntul!`` 6 Strigă de bucurie și veselie, locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfîntul lui Israel.`` Isaia Isaia Capitol 64 Isaia 63 Isaia Capitol 64 1 ,,O! de ai despica cerurile, și Te-ai pogorî, s`ar topi munții înaintea Ta, 2 ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ți-ar cunoaște atunci vrăjmașii Numele, și ar tremura neamurile înaintea Ta! 3 Cînd ai făcut minuni la cari nu ne așteptam, Te-ai pogorît, și munții s`au zguduit înaintea Ta, 4 cum niciodată nu s`a pomenit, nici nu s`a auzit vorbindu-se, și cum nici n`a văzut vreodată ochiul așa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El. 5 Tu ieși înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, și își aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mîniat, pentrucă am păcătuit: vom suferi noi vecinic, sau putem fi mîntuiți? 6 Toți am ajuns ca niște necurați, și toate faptele noastre bune sînt ca o haină mînjită. Toți sîntem ofiliți ca o frunză, și nelegiuirile noastre ne iau ca vîntul. 7 Nu este nimeni care să cheme ... Ieremia Capitol 11 Ieremia 10 Ieremia Capitol 11 1 ,,Iată Cuvîntul Domnului care a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel: 2 ,Ascultați cuvintele acestui legămînt, și spuneți-le oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului! 3 ,Zi-le: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Blestemat să fie omul care n`ascultă cuvintele legămîntului acestuia, 4 pe care l-am poruncit părinților voștri, în ziua cînd i-am scos din țara Egiptului, din cuptorul de fer, zicînd: ,Ascultați glasul Meu, și faceți tot ce vă voi porunci; și veți fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru; 5 atunci voi împlini jurămîntul pe care l-am făcut părinților voștri, că le voi da o țară în care curge lapte și miere, cum vedeți astăzi.`` -,,Și eu am răspuns: ,Amin, Doamne!` 6 Domnul mi -a zis iarăș: ,Vestește toate cuvintele acestea în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului, și zi: ,Ascultați cuvintele legămîntului acestuia, și împliniți-le! 7 Căci am înștiințat pe părinții voștri, din ziua cînd i-am scos din țara Egiptului și pînă în ziua de azi; i-am înștiințat în toate diminețile, zicînd: ,Ascultați glasul Meu!` 8 ,Dar ei n`au ascultat, ... Ezechiel Capitol 25 Ezechiel 24 Ezechiel Capitol 25 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, întoarce-ți fața spre copiii lui Amon, și proorocește împotriva lor! 3 Spune copiilor lui Amon: ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, Dumnezeu! Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Pentrucă ai zis: ,,Ha! Ha!`` sfîntului Meu Locaș, cînd era pîngărit, țării lui Israel, cînd era pustiită, și casei lui Iuda, cînd se ducea în robie, 4 de aceea, iată, te dau în stăpînirea fiilor Răsăritului; ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine; îți vor mînca roadele, și îți vor bea laptele. 5 Voi face din Raba un ocol de cămile, și din țara copiilor lui Amon o stînă de oi, ca să știți că Eu sînt Domnul! 6 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Pentrucă ai bătut din mîni, și ai dat din picior, pentrucă te-ai bucurat în chip batjocuritor și din adîncul sufletului de țara lui Israel, 7 de aceea, iată că Îmi întind mîna peste tine, și te dau pradă neamurilor; te șterg din mijlocul popoarelor, te scot din numărul țărilor, și te nimicesc. Și vei ști că Eu sînt Domnul!`` 8 ,,Așa vorbește ... Osea Capitol 2 Osea 1 Osea Capitol 2 1 Ziceți fraților voștri: ,,Ami`` (Poporul meu), și surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)!`` 2 ,,Plîngeți-vă, plîngeți-vă împotriva mamei voastre! Căci nu este nevasta Mea, și Eu nu sînt bărbatul ei! Să-și depărteze curviile dinaintea ei, și preacurviile dela țîțele ei! 3 Altfel, o desbrac în pielea goală, cum era în ziua nașterii ei, o fac ca o pustie, ca un pămînt uscat, și o las să moară de sete! 4 Nu voi avea milă de copiii ei, căci sînt copii din curvie. 5 Mama lor a curvit; cea care i -a născut s`a necinstit; căci a zis: ,Voi alerga după ibovnicii mei, cari îmi dau pînea și apa mea, lîna și inul meu, untdelemnul și băuturile mele!` 6 Deaceea iată, îi voi astupa drumul cu spini, i -l voi astupa cu un zid, ca să nu-și mai afle cărările. 7 Va alerga după ibovnicii ei, dar nu -i va ajunge; îi va căuta, dar nu -i va găsi. Apoi va zice: ,Hai să mă întorc iarăș la bărbatul meu cel dintîi, căci eram mai fericită atunci decît acum!` ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POMENITRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru POMENIT. NEMAIPOMENÍT , - Ă , nemaipomeniți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care sau cum nu s - a mai pomenit ( de nimeni , niciodată ) ; p . ext . nemaiauzit ; formidabil , extraordinar . - Ne - + mai ^1 + DRĂCUÍ , drăcuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . A ( se ) ocărî , a ( se ) înjura , a ( se ) blestema ( pomenind de dracul ) [ Prez . ind . și : dr ? cui ] - Drac + suf . - MENȚIONÁT , - Ă , menționați , - te , adj . Care a fost pomenit , citat . [ Pr . : - ți - o - ] - V. NEPOMENÍT , - Ă , nepomeniți , - te , adj . 1. Despre care nu se ( mai ) vorbește , nu - și ( mai ) amintește nimeni , uitat ; p . ext . care datează de multă vreme , vechi , străvechi . 2. ( Adesea adverbial ) Nemaipomenit . - Ne - + POMÉLNIC , pomelnice , s . n . 1. Listă cu numele persoanelor , în viață sau decedate , pe care le pomenește preotul în timpul efectuării unor slujbe religioase sau în unele rugăciuni . 2. ( Fam . sau ir . ) Listă sau enumerare lungă de nume ; p . ext . înșiruire plictisitoare de vorbe , de fapte POMENÍ , pomenesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A aminti de cineva sau de ceva ( în treacăt ) , fără a insista ; a aduce ( intenționat ) vorba despre cineva sau despre ceva . 2. Tranz . și intranz . A ține minte , a - și aduce aminte , a - și aminti . 3. Tranz . A apuca să vezi ceva ( important ) , a trăi în timpul unui eveniment sau într - o anumită perioadă . 4. Tranz . A vedea sau a întâlni o persoană , un fenomen , o situație . 5. Tranz . ( În ritualul creștin ) A rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios , pentru a atrage harul divinității asupra lui , pentru a obține iertarea păcatelor lui etc . 6. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) trezi din SORÓC , soroace , s . n . ( Pop . ) 1. Termen fixat pentru săvârșirea unei acțiuni sau pentru îndeplinirea unei obligații ; interval de timp în cuprinsul sau la sfârșitul căruia se efectuează un lucru . 2. Dată , fixată în practica creștină , când se pomenesc morții ; slujbă religioasă care se face cu acest prilej . 3. ( Rar ) Margine , limită . 4. Rost , socoteală , SUSMENȚIONÁT , - Ă , susmenționați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care a fost menționat , pomenit , amintit mai înainte . [ Pr . : - ți - |
||