|
|
||
Vezi și:CROCHET,
STRUNGĂ
... Mai multe din DEX...
PORTIȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PORTÍȚĂ, portițe, s.f. Diminutiv al lui poartă. * Expr. Portiță de scăpare = posibilitate de a scăpa dintr-o situație dificilă. - Poartă + suf. -iță.Sursa : DEX '98 portíță s. f., g.-d. art. portíței; pl. portíțeSursa : ortografic PORTÍȚ//Ă \~e f. (diminutiv de la poartă) Poartă mică (făcută lângă o poartă mare sau în cadrul acesteia) prin care circulă oamenii. * \~ de scăpare mijloc de a ieși dintr-o încurcătură, dintr-o situație dificilă. /poartă + suf. \~ițăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PORTIȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 67 pentru PORTIȚĂ. ... i da că s-a curmat, apoi îndată s-apuci în stânga și să mergi pân' ce-i trece tot țintirimul pân' la portiță. Acolo este o portiță. S-o descui și să mergi cu Dumnezeu. Cată să nu cazi în șanț (hândichi). Da acolo, după țintirim, să mergi tot pe câmp, pe ... ... i da că s-a curmat, apoi îndată s-apuci în stânga și să mergi pân' ce-i trece tot țintirimul pân' la portiță. Acolo este o portiță. S-o descui și să mergi cu Dumnezeu. Cată să nu cazi în șanț (hândichi). Da acolo, după țintirim, să mergi tot pe câmp, pe ... Ştefan Petică - Cântec uitat Cântec uitat de Ștefan Petică 1900 ...Și coardele vorbiră prelung și trist. Eu n-aș fi voit să le ascult, căci știam bine amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace sălta tremurând ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca un pod de argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele lor mister ca un vis duios peste o serbare veselă. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă ușoară sălta zglobie ca o rază de lună furișată prin frunzișul des al ramurilor. Ramuri întinse peste un drum ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... este un foișor luminat cu trei ferestre mari, din care turistul se bucură de o minunată panoramă. Lângă acel foișor se deschide în zid o portiță ce dă drumul afară din Cetățuie... Câte scene romantice s-ar putea clădi pe acel foișor și acea portiță George Coșbuc - Calul dracului (George Coșbuc) George Coşbuc - Calul dracului (George Coşbuc) Calul dracului de George Coșbuc Iarăși ea! Îi văd ochii și gurița — A deschis încet portița Și ivită stă de-abia, Zăpăcind cărarea mea. Nu știu ce-o fi vrănd portița, Ei, dar fata știu ce vrea! Dinspre drum Stă deschisă larg fereasta, Și-n ea baba! Ce-i și asta? N-adormi, babo, nicidecum? Parcă-mi vine-acum-acum Să mă duc să sparg fereasta Și pe babă s-o sugrum! Eu mă fac, Că pornesc în jos pe stradă, Să-nșel baba, să mă creadă; Plec și fluier, stau și tac — Dar de unde! Baba-i drac! Și chiar dracul-gol să creadă Unui biet de om sărac? Sat pustiu! Pentr-o babă-ncârligată Pierzi o zi și scapi o fată! Baba-i o momâie-n grâu - Las' că-i puiu eu mâna-n brâu Când o prind pe punte-odată O iau sus și-o dau în ... Ioan Slavici - Scormon Scormon de Ioan Slavici Informații despre această ediție I Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță ... poate a și murit în cătănie. Bietul câine! Apoi începe a se sterge la ochi, așezându-se pe piatra de lângă portiță. Cine știe, poate a și murit! Trei ani vor fi la toamnă de când l-au dus în cătănie. Și mulți mor în ... a scheuna. — A murit, știu c-a murit! câinele simte mai bine decât omul! Naica Marta se opri la portiță și stete uimită: Sanda ședea jos și netezea un câine străin. — Ce faci tu, fată? — A murit, mamă! știu c-a ... Mihai Eminescu - La aniversară ... diplomaticește să-și zică d-ta — atunci tu — tu din greșeală, și iar din greșeală, ș-așa mai departe. În fine ajunsese la portiță. — Elis! tu ... nu știi cât te iubesc... nici poți ști căci... căci tu nu ai inimă. Pe nume și tu? Vezi, gândi ea, dar ... nume... de azi înainte. O! gândi ea în sine cu părere de rău, dar ce era să zică. Șezură pe banca de piatră de lângă portiță... Ea-i întoarse spatele și-și mușca unghiile... el se uita în omăt. Prost lucru! Ar fi putut sta multă vreme așa. Nu știu... În ... Alexandru Vlahuță - Do ut des... Alexandru Vlahuţă - Do ut des... Dor de ducă de Alexandru Vlahuță Do ut des... = "Îți dau, ca să dai" în latină. Publicată în Vieața , an I, nr. 33, 25 septembrie 1894 Alintîndu-și mustăcioara, Trece fantele gătit: Se cunoaște de departe Că iubește și-i iubit. Cine-a dat perdeaua-n lături? I-a bătut în geam discret... Junele suspină-n stradă Și pășește mai încet. El se-ntoarce spre fereastră Și se uită visător. Buza-i tremură de-o șoaptă, Ochii i s-aprind de dor. Ca o flacără deodată Parcă-i lunecă pe piept... I-a căzut de sus o floare, Și-un bilet: "Vino, te-aștept !" Dă portița la o parte, I se pare că-i în vis... Mîna alb-a Afroditei Grabnic ușa i-a deschis... Ce mai vreți să șiți? Sunt singuri ! Junele-i cam sfiicios... Două brațe moi și grase Îl înfășur-amoros. Afrodita-și amintește De străvechile plăceri, Peste cari așternute-s Șaptezeci de Dimitrie Anghel - Florile (Anghel) Dimitrie Anghel - Florile (Anghel) Florile de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 16 februarie 1903 De cîte ori deschid portița și intru în grădină-mi pare Că mă cuprinde-o vrajă dulce, și florile-mi dezmiardă ochii. O fantazie uriașă le-a dat un strai la fiecare, Și fete nu-s pe tot pămîntul să-mbrace mai frumoase rochii. Pe crin l-a miruit în frunte, lăsîndu-i hlamida regească Să poată-mpărăți cu fală norodu-i de mironosițe, Cicorilor le-a dat seninul strîns din privirea omenească, Iar rîsul fărîmat prin lume l-a nins pe foi de românițe. Sfiala care urcă-n fața fecioarelor cînd vine-amorul, Și toată jalea și netihna acelora ce-așteaptă mirii, Mîhnirea toat-a unui suflet pe care îl ucide dorul Le-a pus pe-un ram, și-atuncea lumea s-a-mbogățit cu trandafirii. La fiecare pas te-așteaptă cîte-o minune, — ici scînteie Ca un rubin o ghințiană, colo un stînjinel se joacă... Slavă aceluia ce-aruncă din cer lumini de curcubeie, Și a știut să țese nalbei un cuib din tort de promoroacă ! ... Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin acoperământul, — cerul. Tufe de pomușoară și de agrișe dau, înăuntrul curții, adăpost păsărilor mele. Căci am păsări multe și felurite. De ici, din portița încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit cucurigul ? Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele. Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel de sălcii plângătoare printre păsări. A, uite-o, harnica ogrăzii! Repede-repede, sfârâindu-i piciorușele în ghetele galbene pe nisip de iute ... George Coşbuc - Lângă leagăn Lângă leagăn de George Coșbuc Dormi acum, odorul mamei, Dormi că ești pe prag, Strânse-n aripa năframei Flori de rug ți-am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii, Peste piept ți-am pus La cămașă panglici roșii, De deochi, ca el să piară Unde spaime-l înspăimântă Și cocoșii-n zori nu-i cântă Să rămâi curat, ca fața Soarelui de sus. Dormi în pace și te scoală Tânăr plugărel! Azi prin somn mi-ai râs în poală Și te-am dus plângând sub cruce. Maica Domnului când vine Pune-o mână peste tine, Măr de aur ea-ți aduce Să te joci cu el. Nouă luni în zori, pe rouă, Tot ți-am descântat, Joi curate, alte nouă Să ai inimă curată Și să fii păzit de ele, Șapte stele, logostele Fie-ți scrise-n cer și-o fată Mândră de-mpărat. M-am rugat de ursitoare Pentru capul tău, S-odrăslești, ca rupt din soare, Toată lumea să te placă; Dar nici fapt și pus-din-ură, Nici un fel de-aruncătură, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PORTIȚĂRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PORTIȚĂ. CROCHÉT s . n . Joc sportiv în aer liber în care mai multe persoane lovesc pe rând , cu un ciocan , niște bile de lemn , făcându - le să treacă , după anumite reguli , printr - o serie de portițe instalate pe terenul de ... STRÚNGĂ , strungi , s . f . 1. Loc îngrădit la stână , unde se mulg oile ; p . restr . deschizătură , portiță |
||