|
|
||
Vezi și:ÎNVĂȚĂTURĂ,
DĂSCĂLIE,
LECȚIE,
POVĂȚUIALĂ,
POVĂȚUIRE,
RECOMANDAȚIE,
SFAT
... Mai multe din DEX...
POVAȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. POVÁȚĂ, povețe, s.f. (Pop.) Îndrumare, sfat dat cuiva sau primit de cineva; povățuire, povățuială. * Loc. adj., adv. De povață = ca îndrumător, ca ghid. ** Persoană care îndrumează, sfătuiește pe cineva. - Cf. pol. %powodca% "conducător".Sursa : DEX '98 POVÁȚĂ s. v. călăuză, comandă, con-ducere, îndrumător, povățuitor, sfătuitor, sfetnic, șefie.Sursa : sinonime POVÁȚĂ s. 1. v. sfat. 2. v. recomandare.Sursa : sinonime pováță s. f., g.-d. art. povéței; pl. povéțeSursa : ortografic POVÁȚĂ povéțe f. Învățătură menită să călăuzească pe cineva în diverse situații; sfat; îndrumare. \~ părintească. * De \~ ca îndrumare. /<pol. powodicaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru POVAȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentru POVAȚĂ. ... mintea, și cu ce-ndârjire-mi scurmi Noaptea gândurilor mele, Moarte, când îți stau în față! Simt că-nnebunesc... Mă turburi. Fugi cu neagra ta povață. Înțeleg, împărăția ta, cu veșnica-i odihnă, Este singura-mi scăpare. O să fiu acolo-n tihnă: Nici urât, nici dor; nici cobea neprielnicelor gânduri ... singur zilele să-ți curmi... Ți-i zadarnică ispita, Moarte, o, degeaba-mi scurmi Și-mi mai vânturi mintea,-n lături, fugi cu neagra ta povață Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV ... drumul priincios. Ins-Acela cărui firea se supune, Primejdia noastră a înlăturat, Trimițând în lume pre Înțelepciune Ca de-a ei povață omul luminat, De la fapte rele să fie retras, Să-nfrunte-orice patimi, să-ndrepte al său pas. O! cât de plăcută și împodobită E ... a oprit, Grecia ferice cu-a sa vizitare, În multă putere și slavă-a sporit. Prin a ei povață romanii dau legi, Ca stăpâni puternici a lumii întregi. Dar când lenevirea — muma răutății -- De a ta lumină i-a ... Emil Gârleanu - După asemănarea lor! Emil Gârleanu - După asemănarea lor! După asemănarea lor! de Emil Gârleanu Făcuse Dumnezeu aproape toate lighioanele pământului. Îi rămăsese de înviețuit numai câteva. Pe acestea se hotărî să le plăsmuiască după sfatul celorlalte. Astfel putea să cunoască și inima și mintea acelor cărora le dăduse suflet mai dinainte. Așa, după povața leului, care vroia să știrbească din măreția tigrului, făcu mâța; după gustul raței, zuliară pe lebădă, făptui gâsca; după placul elefantului, ironist, născu șoarecele. Ascultă chiar pe măgar, care-l rugase că, decât ar mai face un dobitoc pe lume, mai bine i-ar lungi lui urechile, doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. Dumnezeu știa că fiecare din vietățile aceste își vor avea pe pământ menirea lor; că, cu cât vor fi mai multe, cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta; că nici urechea măgarului n-o să prindă nota privighetoarei, după cum nici mărimea elefantului n-o să poată batjocori micimea șoarecelui. De aceea Atotputernicul se plimba pe pământ, întrebând și ascultând în dreapta și în stânga. Într-un rând, odihnindu-se pe o piatră, se gândea cum să mai dea o viețuitoare aerului. Și cum căta cu ochii primprejur, iată ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII Către cneazul Nikita Iurievici Trubețkoi Când văd pre unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină, ține postul, Nu doarme cu nevasta, și duce lumânări, Dar ia chiar și cămașa de pe un biet sărac, De-i zic: ascultă frate, te rătăcești cu mintea, Mergând pe astă cale în rai nu poți să intri; Iar dacă ai dorință ca să te mântuiești, Dă înapoi aceea ce ai luat nedrept. Atunce l-a mea râvnă el mânios răspunde: Nu-i treaba ta, băiete, să dai bătrâne sfaturi! Și bine zice omul; eu încă n-am ajuns A iernii înturnare să văd de treizeci ori, Și nici un păr din capu-mi nu și-a schimbat colorul, Cum dar în așa vârstă să-ndrept eu barbe albe Și căzături cinstite ce poartă ochelari? Pre cei ce n-au în gură mai mult decât trei dinți, Țiu minte ciuma Moscvei, și spun ca de deunăzi, Campania și lupta la Cighirin [1] urmată? Aș răguși zadarnic vrând să le dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și ani, Cu toate că cercarea pre minte sprijinește, Și ce ... Ștefan Octavian Iosif - Pintea ... — Spune-mi mie ce te doare Și de ce ești trist la față ? Poate eu voi fi în stare Să-ți ajut cu vreo povață... Pintea stă prostit și rîde... Ce să-i zică ?... Ce să-i ceară ? Mai nu crede, mai se-ndeamnă Și răspunde-așa,-ntr-o doară ... ... bunul meu părinte! Răspunse racul fiu -- Cum mergi tu înainte? Mă iartă că nu știu. Și dar, te rog, mă-nvață; Dă-mi pildă drept povață Alecu Donici - Oracolul Oracolul de Alecu Donici Întru un templu idolesc, Era un zeu de lemn cu dar proorocesc; El sfaturi și povețe la tot poporul da: Pentru aceasta sta În aur și argint, spre slavă ferecat, De jertfe-mpresurat, De ruge asurzit Și de miroazme-nădușit. Toți în oracolul credea, fără-ndoială. Dar deodată, vai! ce lucru de sminteală! Oracolul slăvit Cu totul s-au schimbat și s-au nimicnicit. În loc de adevăr, el tot minciuni croia La cei ce mângâieri sau sfaturi îi cerea. Iar pricina era: Că-n zeul cel deșert un jertfitor intra Și, de avea el minte, Apoi oracolul rostea cerești cuvinte. Dar când intra în zeu Vreunul nătărău, Atuncea vai de cei Ce mai credeau în Alexandru Vlahuţă - Mamei Mamei de Alexandru Vlahuță Din vremile apuse ș-atât de fericite, Aducerile-aminte adesea mă-mpresoară. Ce de viață-n urmă!... Ca un potop mă-nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoară Din vremile apuse ș-atât de fericite! Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfinte! Și ca din cărți, trecutul fantastic mi s-așterne; Atâtea dulci vedenii îmi picură în minte, Cu durerosul farmec al pierderei eterne!... Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfinte! Figura ta cuminte, duioasă și senină, Răsare, scumpă mamă, din vremile acele, Ca o madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă-n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii de-a mele asculți și cazi pe gânduri. O lene grea se lasă din cerul cald de vară. Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă, Curg ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda II ... ce Dumnezeu ți-au dat Prin fiul Său cel dulce, care pre toți ne-nvață Să fim cu fapte bune urmând a Lui povață, Ferindu-ne de rele, de mârșavul păcat. Nădejdea să o punem în Domnul Dumnezeu Acela care-n nouri cu fulgerul trăsnește, Ce suflă și furtuna ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... Iar dreapta judecată când vream a fi sumeț M-amenința îndată cu chinuri, ostenele: De-atunce până astăzi urmez a ei povață. Cred orișicând că fața ce priimește-ades Colorul rușinării, se face îndoit Mai vie, mai frumoasă, dând semne vederate De nevinovăție; că limba cea ușoară ... Barbu Paris Mumuleanu - Alt chip ... Vremea surpă și doboară, Vremea schimbă și preface, Și războaiele și pace. Vremea toate răzvrătește, Schimbă și schimonosește, Vremea pe vericine-nvață, Vremea dascăl și povață, Vremea din liniște bună, Face vînturi și furtună, Vremea iar după furtună, Face și liniște bună, Vremea bucură-ntristează, Suie-n tron și detronează, Vremea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POVAȚĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru POVAȚĂ. ... practic ; precept . 2. Cunoștințe , cultură ; erudiție , înțelepciune . 3. Pregătire , studiu , școală ; ucenicie . 4. Precept la care se ajunge prin experiență practică sau pregătire teoretică ; învățământ , povață ... DĂSCĂLÍE , dăscălii , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Profesiunea de dascăl . 2. Povață ... un copist sau de un editor ; citire comparativă a unui text în scopul de a - i stabili versiunea autentică . 4. Sfat , povață , regulă de conduită care se recomandă cuiva pe un ton dojenitor ; p . ext . mustrare , dojană . 5. Învățătură folositoare trasă de cineva în urma unei întâmplări ... ... POVĂȚUIÁLĂ , povățuieli , s . f . ( Înv . ) Sfat , îndrumare , povață ... POVĂȚUÍRE , povățuiri , s . f . Faptul de a povățui ; sfat , îndrumare , povață ... RECOMANDÁȚIE , recomandații , s . f . Faptul de a ( se ) recomanda ; sfat , îndemn , povață ... SFAT , sfaturi , s . n . 1. Vorbe , argumente spuse cuiva pentru a - l convinge să procedeze într - un anumit fel , într - o împrejurare dată ; povață , îndemn , îndrumare . 2. Adunare de oameni întruniți pentru a delibera , a lua hotărâri sau ( în trecut ) a ajuta la ... |
||