A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru PREFERINȚE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru PREFERINȚE.

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

... datori a fi cât se poate mai curați. Art. 31 - Ei sunt datori a asculta pe părinții lor de ambe sexe, de preferință pe acei cari sunt membri activi ai societății. Art. 32 - Acei care urmează la școală nu pot, sub nici un cuvânt, să se joace cu ... cu membrii activi ai societății. Art. 33 - Membrii minori ai societății sunt obligați a obținea note bune numai la profesorii români verzi, de preferință la acei cari sunt membri activi în societate. Cap. IV - Despre datoriile membrilor de sex feminin Art. 40 - Membrele societății sunt datoare să fie virtuoase ... sana in corpore sano. Art. 43 - Membrele societății cari sunt încă june domnișoare sunt datoare să se mărite numai cu români verzi, de preferință dintre membrii activi ai societății. Art. 44 - La cazul când o jună domnișoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte ... să sugă lapte străin, alăptându-l în același timp cu sentimente și idei străine; ci va fi datoare să ia o doică româncă verde, de preferință o membră activă a societății. În capitolul despre membrii de sex masculin ai societății, statutele impun aceleași obligațiuni și taților ca și mamelor ...

Alecu Russo - Mihai Cuciureanu

... în primitoarea inimă a pruncului și a junelui principiile religiei creștine și iubirea de neatârnare de care el însuși era cu preferință stăpânit. După ce primise pe bazele acestor principii, în casa părintească, pregătirea elementară, asupra căreia răposatul acum padagog Ch. de Du-chet , bărbat pre iubitor ...

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... de către o persoană competentă, orînduită de guvern. Art. 15. Antreprenorul, prin știrea direcțiii superioare, va face destribuția logelor (Ă  tour de rĂ´le) , dînd preferință persoanelor care, de la introducerea teatrului în capitală, a fost abonate mai neîntrerupt. Art. 16. Antreprenorul va fi dator a avea ...

George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui

George Topîrceanu - Eminescu şi epigonii lui Eminescu și epigonii lui de George Topîrceanu Pentru generațiile care vin, Eminescu , așa cum ne obișnuisem a-l cunoaște, nu mai există. Există alt Eminescu — un poet inegal, adeseori mediocru și incorect, care-și repetă unele figuri și întorsături de cuvinte până la saturație. Aceasta se datorește tocmai unora dintre admiratorii lui entuziaști, care nu s-au mulțumit să-l admire de la distanță, ci s-au apropiat să-l pipăie, să se frece bine de el, pentru propriul lor lustru. Se știe cum a început infamia. A apărut întâi un volum timid de „postumeâ€� — adică poezii definitive care nu au fost publicate de poet în timpul vieții lui... Noi ne revoltam atunci că se dau drept „poezii postume de Eminescuâ€� și se pun la îndemâna publicului mare niște bucăți de versuri pe care Eminescu însuși le condamnase. Acele bucăți nu trebuiau să servească decât cercetătorilor speciali, pentru lămurirea personalității artistice și sufletești a poetului. A apărut apoi alt volum în care, printre poeziile definitive, publicate în timpul vieții, erau strecurate și câteva postume, fără indicația că sunt †...

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

... mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor ...

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... și simplitatea atât în viața casnică cât și în solemnitățile publice. Economistul politic Duser observă că un popor ce ajunge la culmea dezvoltării civilizației dă preferință îndemânărilor vieții, schimbând eleganța și strălucirea obiectelor de mare preț cu falsificarea și imitarea în mii de invenții, la care fabricile lucrează zi și noapte ...

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naţionale Culisele chestiunii naționale de Ion Luca Caragiale Dintr'un izvor cu desăvârșire autorizat, putem da aci toate amănuntele mai interesante asupra ultimelor împrejurări prin care a trecut chestiunea națională. Vom evita, se înțelege, lungimile inutile, trecând repede asupra împrejurărilor destul de cunoscute publicului, precum procesul Memorandului, secuestrarea Tribunei ș. a.; și vom da la lumină numai părțile ascunse ale acestei nenorocite chestiuni, în care partidul și guvernul liberal au jucat un rol așa de îndoios - zicem îndoios, nu atât din punctul de vedere al patriotismului, cât din punctul de vedere al tactului politic. Samsarul, care și-a oferit nepoftit serviciile sale Ardelenilor, poate o fi fost onest, mai ales că a spus-o singur; dar, în schimb, a fost de o nedibăcie, de o lipsă de tact politic, de neiertat. Amestecul partidului și guvernului liberal de la noi în afacerile interioare ale partidului național de peste munți a fost fatal acestuia: mulțumită acelui amestec, în urma dihoniei care s'a aprins în sânu-i, în urma amețelii și rătăcirii spiritelor de spaima intrigilor, de nesiguranță și absolută lipsă de ...

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

George Topîrceanu - Problema râsului şi humorul românesc Problema râsului și humorul românesc de George Topîrceanu I Ce e humorul? Când zicem despre un scriitor că are humor, înseamnă oare că avem a face cu un scriitor vesel?... În privința asta e foarte semnificativă o anecdotă, pe care-i plăcea lui Caragiale s-o povestească în momentele lui de pesimism acut, adică la un pahar de vin — anecdotă pe care unii din d-voastră o cunosc, poate, din Anatole France sau din alt autor. Se zice că la un mare psihiatru, la un doctor de nervi din Roma, s-a prezentat într-o zi un pacient necunoscut, un om cu figura tare tristă, care se plângea că, de multă vreme, e atins de o afecțiune sufletească deprimantă, de o melancolie cronică. Rând pe rând, marele psihiatru i-a prescris diferite leacuri: odihnă..., aer curat..., băi reci..., șpriț la gheață... Degeaba! Pacientul se întorcea de fiecare dată tot mai trist, mai sinistru, mai... incurabil decât oricând. În cele din ...

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze. Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustața băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele și fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în Iași ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem ...

Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"

Titu Maiorescu - Beţia de cuvinte în "Revista Contimporană" Beția de cuvinte în „Revista Contimporanăâ€� de Titu Maiorescu 1873 Darwin ne spune că multe soiuri de maimuțe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei și a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze și tutun cu multă plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povestește că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuțe în această stare și ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor și despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse și mahmure, de durere își țineau capul cu amândouă mâinile și înfățișau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuță americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea și a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulți oameni“ (Ch. Darwin, Descendența omului ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREFERINȚE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru PREFERINȚE.

PREFERENȚIAL

... PREFERENȚIÁL , - Ă , preferențiali , - e , adj . Care stabilește o preferință , care se acordă cu preferință

ȘEZLONG

... n . Scaun pliabil pe al cărui schelet de lemn sau de metal este montată o pânză și al cărui spătar mobil se poate înclina după preferință

ALEGE

ALÉGE , alég , vb . III . 1. Tranz . A prefera ceva sau pe cineva ; a - și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane ; a decide . 2. Tranz . A desemna pe cineva prin vot ; a vota . 3. Tranz . ( Pop . ) A deosebi dintre alții , a recunoaște dintre mai mulți ; a distinge . 4. Tranz . și refl . A ( se ) împărți formând mai multe grupe . 5. Tranz . A curăța prin selecție . 6. Refl . A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni , a unei împrejurări etc . 7. Refl . A ajunge într - o anumită situație (

ANTECEDENȚĂ

... a fi antecedent ; anterioritate . 2. Fenomen prin care un râu își păstrează traseul cursului său , indiferent de deformările provocate de fenomenele tectonice . 3. ( Rar ) Precădere , preferință

FAVOARE

... FAVOÁRE , favoruri , s . f . Avantaj acordat cuiva , cu preferință

FAVORIZA

... a înlesni ivirea unui eveniment , desfășurarea sau realizarea unei acțiuni etc . , a avantaja . 2. A acorda cuiva un avantaj cu preferință

GRAȚIE

... gingășie demonstrate de o ființă în mișcări , atitudini etc . ; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect , mișcare etc . ; farmec . 2. Bunăvoință , preferință

IDILISM

... ceea ce este idilic ; caracter rustic - idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi . 2. Caracter romanțios , sentimental al unei opere de artă . 3. Preferință

MANIAMENT

... MANIAMÉNT , maniamente , s . n . ( Zool . ) Loc sub pielea corpului unui animal în care se depune de preferință

MELOMANIE

... MELOMANÍE s . f . Pasiune , preferință

MODĂ

... MÓDĂ , mode , s . f . 1. Obicei , deprindere colectivă , specifică la un moment dat unui mediu social ; spec . gust , preferință generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca . 2. ( În sintagmele ) Magazin de mode = magazin de pălării femeiești ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...