|
|
||
|
Vezi și:SALIENI,
AUGUR,
SEPTEMVIR,
STOLĂ,
PECTORAL
... Mai multe din DEX...
PREOT ROMAN - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PREOT ROMANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru PREOT ROMAN. Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație ... încrederea în sfânta hlamidă, prefăcându-se că vin betegi și se-ntorc teferi. Pe lângă asta (și aci începe-n adevăr scandalul), iată că un preot catolic din satul LauranĂ¼tte, în Silezia prusiană, anume părintele Ronge, om nu se poate mai de ispravă și iubit foarte de poporeni pentru omenia ... apoi vai de fericirea și de pacea familiilor lor! ...Ție, episcop Arnoldi de la Trier, ție mă adresez, în virtutea funcțiunilor și darului meu de preot și de învățător al poporului german, în numele creștinătății, în numele națiunii germane, în numele tutulor învățătorilor germani, și te somez să suspenzi expunerea hlamidei ... Ioan Nenițescu - Moartea lui Decebal ... Cum regele grăit-a așa s’a și făcut Rămasul pâlc de oaste stă lângă tronu-i mut. Atunci al legii preot, mai mare între cei mari Pășește spre căldare eu pași înceți și rari, O cupă el își umple și hotărât o poartă La gură și ... Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX ... din zilele noastre. Să-i iubim pe poeții noștri, să-i venerăm! — ei sunt sacerdoții cultului național! Acum, dacă de la poezie trecem la roman și la novelă, trebuie dintru început să căutăm a preciza bine raporturile dintre ele: romanul este pe lângă novelă ca un stejar uriaș ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... laturile unde sunt născuți; jurnaliștii și criticii moldoveni nu vor lipsi a întrebuința dritul lor de proprietate asupra scrierilor în toată întinderea dritului roman, care, latinește, ca să ne înțeleagă Ardealul, se zice: jus utendi et abutendi . Cu aceasta nu credem a fi români răi, nici care ... Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul Antim Ivireanul - Prefaţă la Vieţile paralele de Plutarh,tipărită în greceşte la Bucureşti, în anul 1704 Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul 1704 de Antim Ivireanul Preaiubitorilor de învățătură cititori, Antim ieromonahul din Iviria și tipograful tipografiei domnești din București, sănătate de la Dumnezeu și îndeplinirea dorințelor. Zelul născut al iubirei de învățătură mă îndatorește, iubitorilor de învățătură cititori, să fiu totdeauna cu îngrijire și nelenevos la aflarea vreunei osteneli serioase pentru răspândirea cunoștinței cei iubitoare de învățătură a voastră. De aceea înștiințându-mă că dintre preastrăluciții, învățații și păziții de Dumnezeu fii ai prealuminatului și iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn Ioan Constantin Basarab Brâncoveanu, preaînvățatul, cuvântărețul și adânc cugetătorul domnul Constantin a tradus Paralele grecești și romane ale lui Plutarh în limba obicinuită grecească, de loc n-am întârziat să întrebuințez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Ceea ce abia reușind prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că ... Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia ... a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea ... Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te, române ... care să se-nchine și cruzii tăi dușmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Înalță-ți lata frunte și ... Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria . Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățișare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor și al experienței. Se poate, dar, cu drept cuvânt, numi glasul semințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzin, în alte cuvinte, o numește testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare. În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie , trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună. Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila ambiție de a face lucruri mari și drepte și, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și ... Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a XI Janalău pe toți cu mintea-împacă Ș-în urmă după-a lui socoteală Cinstitul sobor cu tot să pleacă, Când Cucavel cu gloata să scoală Și năvălind pe sobor în pripă, Mână pe delegați în răsipă. Doamne la ce-mi dăduși minte bună Ș-inimă de milă sâmțitoare, Deacă nu mi-ai dat cu ceste-împreună Și putere-în mâni izbânditoare, Să pedepsesc pe toți cei ce-înșală Ș-asupresc oamenii fără sfială!... Când văd omenirea ticăloasă, Cu totul oarbă și-întunecată, După mii și mii de-ani abia scoasă Din pruncie, în vrăji afundată, Plâng cu lacreme necontenite, Cum plângeai oarecând, Eraclite! [1] Când omul pe om strică ș-ucide Făr' nice-un folos sau trebuință, Ba muncindu-l încă-în față-i râde, Când însuș' hulește-a sa ființă, Ce nu fac celelalte jivine, A fire-om atuncea mi-e rușine! Săracă omenire-obidată! Nu-ți ajunge că vreme puțină De-a viețui în lume ț-e dată, Ș-acuș' iară te-întorci în țărână, Nu-ți ajung destul să pătimești Slăbiciunile tale firești? Dar' tu ți-otrăvești încă ș- ... Grigore Alexandrescu - Cozia Cozia de Grigore Alexandrescu Ca la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braț de pământ ce din poalele Carpaților se întindea deasupra Oltului, este zidită Cozia. Ca operă de arhitectură, mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numele fondatorului deșteaptă niște suvenire mărețe, nutrite încă de zgomotul valurilor care udă înaltele ziduri și se închin în treacăt țărânii eroilor. De ceealaltă parte a râului, un șir de munți acoperiți de arbori formează mănăstirii o statornică barieră, care o apără despre răsărit și oprește razele soarelui de a tulbura fără timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a le amenința că, ajutat de timp, va surpa odată culmea și trufia lor. În cea dintâi intrare, la ușa bisericii, este un tron de piatră, și vulturul cu două capete ține deasupră-i coroana regală. În acel ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PREOT ROMANRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PREOT ROMAN. ... sînteți și voi toți azi. 4 Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei: 5 Marele preot și tot soborul bătrînilor îmi sînt martori. Am luat chiar și scrisori dela ei către frații din Damasc, unde m`am dus să aduc legați ... lui. 25 Pe cînd îl legau cu curele, Pavel a zis sutașului, care era de față: ,,Vă este îngăduit să bateți pe un Roman, care nu este osîndit?`` 26 La auzul acestor cuvinte, sutașul s`a dus să dea de știre căpitanului, și a zis ... gînd să faci? Omul acesta este cetățean roman.`` 27 Și cînd a venit căpitanul, a zis lui Pavel: ,,Spune-mi, ești roman?`` ,,Da``, i -a răspuns el. 28 Căpitanul a zis: ,,Eu cu o mare sumă de bani am dobîndit cetățenia aceasta.`` ,,Și ... Numaidecît, cei ce aveau să -l cerceteze prin bătaie, au încetat să -l mai necăjească: ba căpitanul, cînd a aflat că Pavel este roman, s`a temut, pentrucă -l legase. 30 A doua zi, fiindcă voia să știe bine pentruce este pîrît de Iudei, l ... ... vor crede în El, și vor veni Romanii și ne vor nimici și locul nostru și neamul.`` 49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le -a zis: ,,Voi nu știți nimic; 50 oare nu vă gîndiți că este în folosul vostru să moară un ... pentru norod, și să nu piară tot neamul?`` 51 Dar lucrul acesta nu l -a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a proorocit că Isus avea să moară pentru neam. 52 Și nu numai pentru neamul acela, ci și ca să ... Fapte Capitol 25 Fapte 24 Fapte Capitol 25 1 Festus, cînd a venit în ținutul său, după trei zile s`a suit dela Cezarea în Ierusalim. 2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii Iudeilor i-au adus plîngere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință, 3 și i-au cerut, ca un hatîr pentru ei, să trimeată să -l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să -l omoare pe drum. 4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezarea, și că el însuș are să plece în curînd acolo. 5 ,,Deci``, a zis el, ,,cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine, și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să -l pîrască.`` 6 Festus n`a zăbovit între ei decît opt sau zece zile; apoi s`a coborît la Cezarea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător, și a poruncit să fie adus Pavel. 7 Cînd a sosit Pavel, Iudeii, cari veniseră dela Ierusalim, l-au înconjurat, și au adus împotriva lui multe și grele ... ... la Sobor, și a zis: ,,Fraților, eu am viețuit cu toată curăția cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pînă în ziua aceasta...`` 2 Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lîngă el să -l lovească peste gură. 3 Atunci Pavel i -a zis: ,,Te va ... mă judeci după Lege, și poruncești să mă lovească, împotriva Legii!`` 4 Cei ce stăteau lîngă el, i-au zis: ,,Îți bați joc de marele preot al lui Dumnezeu?`` 5 Și Pavel a zis: ,,N`am știut, fraților, că este marele preot; căci este scris: ,Pe mai marele norodului tău să nu -l grăiești de rău.`` 6 Pavel, ca unul care știa că o parte din adunare ... să fie omorît de ei; și eu m`am dus repede cu ostași, și l-am scos din mîna lor, căci am aflat că este Roman. 28 Am vrut să aflu pricina pentru care -l pîrau, și l-am adus înaintea Soborului lor. 29 Am găsit că era pîrît pentru lucruri ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREOT ROMANRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PREOT ROMAN. SALIÉNI s . m . pl . Nume dat la romani preoților zeului Marte . [ Pr . : - li - ... AUGÚR , auguri , ( 1 ) s . m . , augure , ( 2 ) s . n . ( În antichitatea romană ) 1. S . m . Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voința zeilor după zborul și cântecul păsărilor sau ... SEPTEMVÍR , septemviri , s . m . ( La romani ) Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați cu organizarea serbărilor date în cinstea STÓLĂ , stole , s . f . 1. Rochie largă și lungă până în pământ , care se strângea pe corp cu două cordoane , unul pe sub sâni , altul deasupra șoldurilor , purtată de matroanele romane . 2. Un fel de orar ^1 pe care îl poartă preoții catolici în timpul slujbei ... piesele armurii romane . 2. Ornament constând dintr - o bucată de stofă împodobită cu pietre scumpe , pe care îl purtau pe piept faraonii egipteni și marele preot |
||