|
|
||
|
Vezi și:DEDULCI,
ȚINE,
BUN
... Mai multe din DEX...
PRINDE DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRINDE DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 523 pentru PRINDE DE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F ... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F De ce să mori tu? de Mihai Eminescu Tu nu ești frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond Când se lasă cu dulceață peste pieptu-ți ce suspină, Tu îmi pari ... un înger ce se plânge pe-o ruină. Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și tu prin lume... ca un basmu de proroc! Ești săracă dar bogată, ești mâhnită dar senină! Ce să plângi? De ce să mori tu? Ce poți oare fi de vină Dacă fața ți-e urâtă, pe când anii-ți sunt de foc. Când ai ști tu cât simțirea-ți și privirea-nduioșată Cât te face de plăcută și de demnă de iubit, Tu ai râde printre lacrimi și-ai ascunde negreșit În cosița ta de aur fața-ți dulce și șireată. Altele sunt mai frumoase, mult mai mândre, mai bogate, Dar ca marmura cea rece nu au inimă defel. Pe ... eternitate. Șterge-ți ochii, blondă Marta... ochii-ți negri... două stele Mari, profunzi ca vecinicia și ca sufletu-ți senin. O, nu știi cât e de dulce, de duios și de ... George Coşbuc - Vântul â†�â†� Rugămintea din urmă Vântul de George Coșbuc ( Balade și idile ) Vestitorii primăverii →→ De fete mari e lunca plină, Iar vântul, răsfățat copil, S-apropie tiptil-tiptil De pe sub fagi, de pe colină. Și fetele cu drag suspină: O, Doamne, Doamne, adă-ni-l! Pe umeri blondele lui plete Tresar și sar încetinel. El e frumos ... acasă Și-ascultă fetele ce zic; Mai rupe-n palme câte-un spic Și răsfățat apoi își lasă Pe spate capul și nu-i pasă De fete și de câmp nimic. Și printre spice el șoptește, Vorbind aiurea și-alintat! Și, cum se plimbă-n lung și-n lat, Cu fetele să-mprietenește Și ... o strânge către el ușor. Tot mai aprins, tot mai aproape: Să te sărut, drăguțo, vrei? Ce ochi frumoși ai, viorei, Ca un întins adânc de ape. De el nu-i nici un chip să scape Și-atâta lucru-n urmă ce-i? Ea stă la pieptul lui pierdută, Dintâi cu ochii la ... odată și-l sugrum, Că prea s-obrăznici românul, Auzi, dar cine-i el, păgânul, Ca să-mi sărute fete-n drum? Nu știe nimeni de-unde vine, Și capu-i stă la sărutat! ... ... Vasile Alecsandri - Jianul N-ați auzit de-un Jian, De-un Jian, de un oltean, De un hoț de căpitan Care umblă prin păduri Cu doisprezece panduri, Cu ghiebe și cu poturi? El ia miei de la ciobani, Armăsari de la mocani, Fără plată, fără bani! Și pândește la strâmtori De despoaie negustori, Și tot prinde la boieri De-i curăță de averi! Toți de dânsul că fugeau, Toți de el se jeluiau La domnul, la Caragea. Domnul potiră-aduna, După hoț el o mâna. Iar Jianu-nțelegând Cele ce-i treceau prin gând Se ... Că la munte l-a plouat: ,,Măi române, măi podar, Trage podișca de car Să mă treci la cela mal Cu viteazul ist de cal. Trage podul mai de-a drept Pân' nu-ți pun un glonte-n piept, Nu-mi fii dușman și-mi fii frate De nu vrei un glonte-n spate." Dar podarul se gândea Și cu lene se-ntindea. Dacă vedea și vedea, Jian rostul nu-și pierdea. El ... De-au rămas făr' de noroc". Se vede că Jianul, ca și Bujor, avea mare prestigiu în ochii fetelor și că era nu numai fur de averi, dar și Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil ... pot avea și eu pe a mea? Ba da, o am; și voi să o arăt. Mie nu-mi pasă, când e vorba de literatură, cum am avut onoarea a o spune și altă dată, de intenție, de tendență, de teză, de morală, de Motru, de Gion, de fin de siècle, de abracadabrant, mirobolant, bizar, straniu și celelalte; mie îmi pasă daca pe autor îl prinde sau nu-l prinde când se apucă să-mi spună ceva. Vezi, asta-i asta. Gion a scris, de exemplu, ceva pe care redacția Kikirezului ar fi stat la îndoială să-l publice. Ei și? asta ar însemna oare că lucrarea lui Gion n ... gândească la morală, s-ar fi gândit la artă și literatură, desigur ar fi refuzat articolul pur și simplu: — Amice Gion, scrie altul... — De ce? — Acesta nu te prinde. Căci acesta e marele cuvânt în artă și-n literatură: te prinde ori nu te prinde. Aci stă toată chestiunea talentului — și fără talent, singurul care te face să nemerești fără să vrei chiar, nimic nu te poate ... ... aripioare De curcubău  în haine de argint Din floare-n floare fâlfâiesc și-și moaie Gurițele-umede și roșii în potirul Mirositor și plin de miere-al florilor. Tufe de roze sunt dumbrăvi umbroase Și verzi-întunecoase, presărate Cu sori dulci înfoiați, mirositori  E-o florărie de giganți. Într-un loc Crăpată-i bolta de granit, de cauți Prin streșina de codru până sus, Unde în ceruri lin plutește luna. Ea-i o regină tânără și blondă În mantia-i albastră constelată, Cu mâinile unite pe ... curge-n valea mare Care-i grădina cea din codri vechi A lui Miradoniz.  Insule sfinte Se nalță-n el ca scorburi de tămâie. Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur, de smarald  cu stânce De smirnă risipită și sfărmată În bulgări mari. Pe mândrele cărări, Ce trec prin verzile și mândre plaiuri, E pulbere de-argint. Pe drumuri Cireși în floare scutură zăpada Trandafirie a-nfloririi lor, Vântul le mână, văluros le nalță, De flori troiene în loc de omăt Și sălcii sfinte mișcă a lor frunză George Coșbuc - Jertfele împăcării ... albele pieptare De za — puternici marturi ai apărării lor, De-ar vrea să-i năvălească sălbaticul popor — Și-n codri ei lăsat-au, de-ar fi vro mișelie, Cu opt centurii Quintus pe-aproape să se ție. VI Acolo fete blonde cu ochii de azur Cântau sinistre cânturi de luptă, și-mprejur Flăcăi înalți, sălbatici, jucau cu vuiet mare Războinicele jocuri a ginților barbare. Pe lavițe-așternute cu albe piei de ied Bărbați stau în șiruri, iar cupele cu mied Oprite lung la gură trec vesele și-ntruna, Din om în om. Iar astăzi paharnic e ... se-nchină ?" El vrea să se desprindă și urlă, e turbat. — „Ah, până când toporul nu-1 văd adânc intrat În pieptul tău de fiară, eu nu te las, romane ! Lovit se simte Tibull de multe buzdugane Și sângele-i țâșnește din calde tăieturi: Atunci cu nebunia supremei izbituri Se scutură, de fată abia se mântuiește ; El prinde pe Hiltruna de mijloc și-o izbește De-un brad — ea cade moartă cu blondul cap zdrobit, Și cade-apoi și dânsul ... ... fața-i s-aprinde Și raza-i se-ntinde, Ca un sărutat Lung și înfocat. Iar cel Erculean, Căpitan râmlean, Mi-o apucă-n brață De prinde la viață, Mi-o strânge la piept Ș-o leagănă-ncet; Și-i face-n răcoare Departe de soare Cuib de floricele Ivite la stele. [1] Această legendă pare a cuprinde o alegorie ingenioasă și poetică asupra descoperirii apelor minerale de la Mihadia în Banat. Numele de Ercul Erculean repoartă gândirea la timpurile domnirii romanilor în Dacia, pe când băile astăzi cunoscute sub numele de Mihadia purtau numirea latină de: Pontes Herculi și ad media acquae sacrae . Chiar acum încă unul din acele izvoare minerale se cheamă izvorul lui Ercul, zeul puterii, căci apa lui ... și mai sălbățică ce stă ascunsă într-o stâncă și plânge în umbră adâncă reprezintă negreșit, sub o formă alegorică, un izvor limpede și dătător de viață. Temerea ei de a fi sorbită de razele soarelui, și cuibul său de floricele așezat la răcoare, înfățișează imaginea unui pârâu de munte ce curge la umbra pădurilor. [2] Cerna este numele pârâului ... ... soare între fete! Ca un sigil ea mi s-a pus Pe inima rănită; Cu văl p-obraz, la spate dus. Atât e de iubită, Ea, cea mai scumpă-ntre femei! Cuvintele-i ca mustul, Ca palmul e statura ei Și trupul ei ca bustul De fildeș în vestmânt safir Din piept până-n călcâie, Tu, Sulamito, deal de mir Și munte de tămâie! Șiragul dinților tăi, des, Ca turmă păscătoare De oi nesterpe, care ies Șirag din scăldătoare! C-un turn de marmur oare nu-i Frumosul gât asemeni? Și țâțele-ți sunt ca doi pui De cerb ce se nasc gemeni! Doi crini sunt buzele și strat De flori îți e obrazul; Și nu sticlesc înviorat Nici apele din iazul Lui Heșbon,ca și ochii tăi, Pe fața ta senină Ei seamănă cu ... iadul, gelozia lui Atât e de turbată: De ce nu poți oare să-ncui Și-amorul sub lăcată?! Veninul dragostei îl sug Și-s bolnav de iubire, Căci tu m-oprești, d-aș vrea să fug. Cu-o singură privire! Fugi tu de mine, fugi, căci eu Nu pot fugi ... Vasile Alecsandri - Toma Alimoș ... Ca cinci frați de la o mumă, Ședea Toma Alimoș, Boier din Țara de Jos; Ședea Toma cel vestit Lângă murgu-i priponit Cu țărușul de argint Bătut negru în pământ; Și pe iarbă cum ședea, Mândră masă-și întindea Și tot bea și veselea Și din gură-așa zicea: â ... încinsul brâului, Deasupra buricului, Unde-i greu voinicului. Toma crunt se oțerea… Mane-n scări se-nțepenea, Dos la fugă și punea. — Alelei! fecior de lele! Căci răpiși zilele mele! De te-aș prinde-n mâna mea, Zile tu n-ai mai avea! Și cum sta de cuvânta, Mațele și le-aduna, În coșuri și le băga, Pe deasupra se-ncingea Și la murgu-i se ducea Și cu murgu așa grăia ... meu voinic! De-ai putea la bătrânețe Cum puteai la tinerețe! Murgul ochii-și aprindea, Necheza și răspundea: — Iată coama, sai pe mine Și de-acum te ține bine, Să-ți arăt la bătrânețe Ce-am plătit la tinerețe! Toma iute-ncăleca, După Mane se lua Și mereu, mereu striga ... La suflarea vântului! Murgul mic se așternea, Mane-n lături se zărea, Toma turba și răcnea: — Tăiatu-m-ai tâlhărește, Fugitu-mi-ai mișelește. De ... ... ngenunchează, Apoi zice: ,,Mă rog ție, Taică, Doamne din domnie, Voie dă-mi să iau soție Ursita ce-mi place mie. Ea nu-i fată de-mpărat Și-i chiar de litean bogat Și de lege lepădat, Da-i fecioară ca o stea, Mândră ca o păsărea, Dulce ca o floricea, Și sufletul meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și ... el zbura, Apoi le desfășura, Și le da pe la nuntași Care-n lupte sunt fruntași, Cum era și nuntașul Așa-i da și postavul. De era el nălțișor, Îi da postav roșior, Să fie strălucitor. De era el medior, Îi da postav gălbior, Ca să-l prindă binișor. De era el mititel, Îi da postav albăstrel, Ca să se mândrească-n el! III Liteanul se bucura, El în casă că intra, Lui Bogdan că ... a săgeta din arc era mare meșter, îi plăceau jocurile copilărești și glumele" etc. ↑ Aceste două versuri fac negreșit aluzie la uciderea celor 47 de boieri mari în vreme ce benchetuiau la masa lui Alexandru Lăpușneanu. Vezi descrierea făcută de C. Negruzzi. ↑ Adică pe la sfântul Dimitrie. ↑ De ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PRINDE DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru PRINDE DE. ... întîmpla pentrucă ei rătăcesc pe poporul Meu, zicînd: ,Pace!` cînd nu este pace. Poporul Meu zidește un zid, și ei îl tencuiesc cu ipsos. 11 De aceea, spune celor ce -l acopăr cu ipsos că se va prăbuși, va veni o ploaie cu vifor, pietrele de grindină vor cădea, și se va deslănțui furtuna. 12 Iată, vi se prăbușește zidul! Și atunci vi se va zice: ,Unde este ipsosul cu care ... lor, și proorocește împotriva lor! 18 Spune: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de cele ce cos perinuțe pentru subsiori, și fac măhrame pentru capetele oamenilor de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiți că veți prinde sufletele poporului Meu, ca să vă păstrați cu viață sufletele voastre? 19 Voi Mă necinstiți înaintea poporului Meu, pentru cîțiva pumni de orz și cîteva bucăți de pîne, ucizînd niște suflete, cari n`ar trebui să moară, și făcînd să trăiască niște suflete cari n`ar trebui să trăiască, înșelînd astfel pe ... voastre. 20 De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, am necaz pe perinuțele voastre prin cari prindeți sufletele ca păsările; deaceea vi le voi smulge de ... ... față, și ei nu -I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscut că El este Hristosul? 27 Dar noi știm de unde este omul acesta; însă, cînd va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este.`` 28 Și Isus, pe cînd învăța pe norod în Templu, striga: ,,Mă cunoașteți și Mă știți de unde sînt! Eu n`am venit dela Mine însumi, ci Cel ce M`a trimes, este adevărat, și voi nu -L cunoașteți. 29 ... Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.`` 35 Iudeii au zis între ei: ,,Unde are de gînd să se ducă omul acesta, ca să nu -l putem găsi? Doar n`o avea de gînd să se ducă la cei împrăștiați printre Greci, și să învețe pe Greci? 36 Ce însemnează cuvintele acestea, pe cari le -a spus ... ei voiau să -L prindă; dar nimeni n`a pus mîna pe El. 45 Aprozii s`au întors deci la preoții cei mai de seamă și la Farisei. Și aceștia le-au zis: ,,De ... ... voi în felul celorlalți oameni? 4 Cînd unul zice: ,,Eu sînt al lui Pavel!`` Și altul: ,,Eu sînt al lui Apolo``: nu sînteți voi oameni de lume? 5 Cine este Pavel? Și cine este Apolo? Niște slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari ați crezut; și fiecare după puterea dată lui de ... față: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Și focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. 14 Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămîne în picioare, el va primi o răsplată. 15 Dacă lucrarea lui va fi arsă, își va pierde răsplata. Cît despre ... crede înțelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înțelept. 19 Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: ,,El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor.`` 20 Și iarăș: ,,Domnul cunoaște gîndurile celor înțelepți. Știe că sînt deșarte.`` 21 Nimeni să nu se fălească dar ... ... stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea... care mă mîntuiește, turnul...... meu cel înalt și scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie. 4 Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sînt izbăvit de vrămașii mei. 5 Căci valurile morții mă înconjuraseră, șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6 legăturile mormîntului mă înconjuraseră, lațurile morții mă prinseseră. 7 În strîmtoarea mea ... a aruncat fulgerul, și i -a pus pe fugă. 16 Fundul mării s`a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui. 17 El și -a întins mîna de sus din înălțime, m`a apucat, m`a scos din apele cele mari; 18 m`a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmașii mei cari erau mai tari decît mine. 19 Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu, 20 ... mea! Înălțat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele, 48 Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele, 49 și care mă face să scap de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai pesus de protivnicii mei, mă izbăvești ... ... în inimă, și își pironesc privirile spre ceea ce i -a făcut să cadă în nelegiuire! Să Mă las Eu să fiu întrebat de ei? 4 De aceea vorbește-le, și spune-le: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Orice om din casa lui Israel, care își poartă idolii în inimă, și care își ... voi răspunde, în ciuda mulțimei idolilor lui, 5 ca să prind în chiar inima lor pe aceia din casa lui Israel, cari s`au depărtat de Mine din pricina tuturor idolilor.` 6 De aceea, spune casei lui Israel: ,Așa vobește Domnul, Dumnezeu: ,Întoarceți-vă, și abateți-vă de la idolii voștri, întoarceți-vă privirile dela toate urîciunile voastre! 7 Căci orice om din casa lui Israel, sau din străinii cari locuiesc pentru o ... mîna împotriva ei, -dacă îi voi sfărîma toiagul pînii, dacă îi voi trimete foametea, dacă îi voi nimici cu desăvîrșire oamenii și vitele, 14 chiar de ar fi în mijlocul ei acești trei oameni: Noe, Daniel și Iov, ei nu și-ar mîntui decît sufletul lor prin neprihănirea lor, zice Domnul ... va ieși din el, și anume: fii și fiice. Iată, aceștia vor veni la voi, le veți vedea purtarea și faptele, și vă veți mîngîia ... ... Pașii lui cei puternici se vor strîmta; și, cu toate opintirile lui, va cădea. 8 Căci calcă cu picioarele pe laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9 este prins în cursă de călcăi, și lațul pune stăpînire pe el; 10 capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, și prinzătoarea îi stă pe cărare. 11 De jur împrejur îl apucă spaima, și -l urmărește pas cu pas. 12 Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el. 13 Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morții. 14 Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, și este tîrît spre împăratul spaimelor. 15 Nimeni din ai ... locuiește în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuința lui. 16 Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate. 17 Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliță. 18 Este împins din lumină în întunerec, și este izgonit din lume. 19 Nu lasă nici ... sămînță în poporul său, nicio rămășiță vie în locurile în cari locuia. 20 Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, și neamul ... că -l voi sădi. 10 Dar dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea, și n`ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele, pe care aveam de gînd să i -l fac.`` 11 ,,De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului, și zi: ,Așa vorbește Domnul: Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră, și fac un plan împotriva ... urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să -l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!`` 19 ,,Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul protivnicilor mei ... groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, și să abat mînia Ta de la ei. 21 De aceea, dă pe copiii lor pradă foametei, și doboară -i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămînă văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de ... ... care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? 18 Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: și pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?`` 19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor. 20 Au început să pîndească pe Isus; și au trimes niște iscoditori, cari se prefăceau că ... le -a zis: ,,Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` 26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut. 27 Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s`au apropiat și au întrebat pe Isus: 28 ,,Învățătorule, iată ... urma tuturor, a murit și femeia. 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut -o de nevastă.`` 34 Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită; 35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să ... ... depărtate, fie apropiate. 25 Tăria Moabului este frîntă, și brațul lui zdrobit, zice Domnul.`` 26 ,,Îmbătați -l, căci s`a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui, și să ajungă de rîs și el! 27 N`a fost Israel de rîsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap, ori de cîte ori vorbești de el? 28 Părăsiți cetățile, și locuiți în stînci, locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii, cari își fac cuibul pe marginea peșterilor! 29 Am auzit ... înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui, și de inima lui îngîmfată.`` 30 ,,Cunosc, zice Domnul, înfumurarea lui, lăudăroșeniile lui deșarte, și faptele lui de nimic.`` 31 ,,De aceea gem pentru Moab, și mă jălesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32 Vie din Sibma, te plîng mai mult ... Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe, sînt numai bocete, pentrucă am sfărîmat Moabul ca pe un vas fără preț, zice Domnul.`` 39 ,,Cît este de sfărîmat Moabul! Gemeți! Cît de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de rîs și ... Cînd vor zice: ,,Pace și liniște!`` atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată; și nu va fi chip de scăpare. 4 Dar voi, fraților, nu sînteți în întunerec, pentruca ziua aceea să vă prindă ca un hoț. 5 Voi toți sînteți fii ai luminii ... Domnul, și cari vă sfătuiesc. 13 Să -i prețuiți foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiți în pace între voi. 14 Vă rugăm, de asemenea, fraților, să mustrați pe ceice trăiesc în neorînduială; să îmbărbătați pe cei desnădăjduiți; să sprijiniți pe cei slabi, să fiți răbdători cu toți. 15 ... Luați seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău; ci căutați totdeauna să faceți ce este bine atît între voi, cît și față de toți. 16 Bucurați-vă întotdeauna. 17 Rugați-vă neîncetat. 18 Mulțămiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus ... cu privire la voi. 19 Nu stingeți Duhul. 20 Nu disprețuiți proorociile. 21 Ci cercetați toate lucrurile, și păstrați ce este bun. 22 Feriți-vă de orice se pare rău. 23 Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuș pe deplin; și: duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru, să fie păzite ... ... cei mai bătrîni, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: ,,Așa vorbește Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit ... pregătit aceste lucruri, și că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească, și să prefaci cetăți întărite în mormane de dărîmături. 26 Locuitorii lor sînt neputincioși, îngroziți și înmărmuriți; au ajuns ca iarba de pe cîmp și ca verdeața fragedă, ca iarba de pe coperișuri și ca grîul care se usucă înainte de a -i da spicul. 27 Dar știu cînd stai jos, cînd ieși și cînd intri, și cînd ești furios împotriva Mea. 28 Pentrucă ... an veți sămăna, veți secera, veți sădi vii, și veți mînca din rodul lor. 30 Rămășița din casa lui Iuda, ce va mai rămînea, va prinde iarăș rădăcini de desupt, și deasupra va da rod. 31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță, și din muntele Sionului cei scăpați. Iată ce va face rîvna ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRINDE DERezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PRINDE DE. ... DEDULCÍ , dedulcesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A se deprinde , a se îndulci cu sau la ceva ; a prinde gust de ceva , a se deda cu binele . - De ... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . ... ... adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit ... bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de ... p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De ... |
||